805 matches
-
ruinele încă fumegânde a[unui] sat de colibe, risipite ca cuiburi mari în dosul stîncelor. Mai în avanscenă turnul vechi și negru a bisericii satului. Biserica de lemn cu ferestre mici cu zăbrele, cu muri parte risipiți cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un trunchi răsturnat, putred, pe care M[ureșanu] șade visători. De tot în fund codri și munți. Clopotul sună dogit 12
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de culte, une arche” (94, p. 305) ; sau : „O casă țărănească devine, privită astfel, o arcă poetică, purtând în ea sâmburele unei lumi și care în sens regenerator plutește peste livezi [...]. De fapt, nu e decât o biată corabie de șindrilă. Dar o corabie cosmică” (Sebastian Moraru, Aceste case țărănești, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986, p. 45). 97. Georges Charachidzé, Prometeu sau Caucazul. Încercare de mito logie contrastivă, traducere și note suplimentare de Barbu Slușanschi și Dan Slușanschi, Editura Meridiane, București
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și 77,3% acoperiș de șiță (Stahl, 2005: 40). Așadar, în trecut, materialul tradițional de construcție preferat era lemnul, însă începând cu perioada comunistă casele au început să fie construite din cărămidă. Acoperișurile tradiționale erau din șiță (un tip de șindrilă mai lungă și mai îngustă). Astăzi, acoperișurile sunt majoritatea din țiglă. Alte elemente de tradiționalitate în construcția caselor de aici sunt podmolul (tipul specific de prispă joasă, de pământ) și privariul, asemănător unui balcon, ca element de lărgire a spațiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Terminată, biserica impresionează prin frumusețea ei, mărind totodată orgoliul domnitorului. Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă”, meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la poalele mănăstirii, preschimbându-se într-un izvor „Cu apă curată,/ Trecută prin piatră,/ Cu lacrimi sărate,/ De Caplea vărsate”. Versiunea românească a Meșterului Manole se caracterizează printr-o arhitectonică perfectă. Echilibrul
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
un vast ecran al imaginației „celui ce mă visează”. Alcătuit din „dealuri, dulci-mpădurite, ascunse jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
a sădi În ele dragostea pentru Învățătură, comportamentul discret, amabilitatea, grația și, mai presus de orice, interesul pentru Îndatoririle civice“ ca să citez din carta școlii. Cele două femei locuiseră Împreună undeva la marginea campusului, În „Căsuță“, o colibă acoperită cu șindrilă care În mitologia școlii ocupa un loc comparabil cu cabana lui Lincoln În legenda Întemeietoare națională. Elevele de clasa a cincea o vizitau În fiecare primăvară. În șir indian, treceau pe lângă cele două dormitoare cu paturi pentru o singură persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Carol fusese prinsă În interiorul mașinii. Am trecut pe lângă Baker & Inglis. Era Închisă pe perioada vacanței și pradă irealității ce Învăluie școlile În timpul verii. Am luat-o pe Kerby Road. Obiectul stătea pe Tonnacour, Într-o casă de piatră cenușie, cu șindrilă și cu giruetă. Parcată pe pietriș, stătea o limuzină Ford respingătoare. Mă jenam de Cadillacul nostru - al doilea În ordinea preferinței -, așa că am ieșit repede, dorindu-mi ca mama să plece. Când am sunat la ușă, a răspuns Beulah. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o păpușă meșterită dintr-un băț cu crăcan, modelată din clisă galbenă și înfășată în zdrențe părăsite femeiești. Cu mâinile și picioarele legate, împodobit cu flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți, cu palma la tâmplă, dădea solemn onorul ca un conducător de oaste care trece în revistă defilarea trupelor. Din colțul gurii, umflându-și ritmic bucile obrajilor, imita
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o păpușă meșterită dintr-un băț cu crăcan, modelată din clisă galbenă și înfășată în zdrențe părăsite femeiești. Cu mâinile și picioarele legate, împodobit cu flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți, cu palma la tâmplă, dădea solemn onorul ca un conducător de oaste care trece în revistă defilarea trupelor. Din colțul gurii, umflându-și ritmic bucile obrajilor, imita
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
toate felurile, pe care le suiam afară de oraș, le țineam ridicate și noaptea (le legam de ceva). Unul mi s-a prins de crucea unei biserici. Am asistat o vară întreagă, cum a putrezit cu încetul, au rămas apoi numai șindrilele etc. Multă melancolie mi-a produs acel zmeu, prins acolo sus, departe, și nimicit cu încetul de către vânturile și ploile reci ale nopților de la sfârșitul verii și începutul toamnei. Câte n-aș putea spune despre zmeie! Cred că e unul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cheamă că aveam foc, dar în casă era așa încît ne înghețau urechile. Dar ce ne păsa! Nu ne păsa nici când ne erau botinele rupte și umblam cu omăt în ele. Raicu, în asemenea caz, punea o bu-cată de șindrilă unde talpa era spartă, și numea "prezervative" aceste bucăți de șindrilă. Această sărăcie, sărăcie care începuse mai demult și a continuat și mai apoi, o socot ca un fel de titlu de noblețe. Cu ea mă mândream față de cei ce
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
înghețau urechile. Dar ce ne păsa! Nu ne păsa nici când ne erau botinele rupte și umblam cu omăt în ele. Raicu, în asemenea caz, punea o bu-cată de șindrilă unde talpa era spartă, și numea "prezervative" aceste bucăți de șindrilă. Această sărăcie, sărăcie care începuse mai demult și a continuat și mai apoi, o socot ca un fel de titlu de noblețe. Cu ea mă mândream față de cei ce n-au suferit de sărăcie, cum se mândrește un marchiz cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
iar legumele se mănau de la ploile acide. Peste tot vedeai numai paragină, numai ruină. Ușile caselor atârnau Într-o rână, balamalele scârțâiau, porțile le bătea alandala vântul. Câinii erau jigăriți și vitele aveau râie. Pe casele acoperite cu țiglă de șindrilă creștea mușchi gros de câteva degete, iar hornurile fuseseră invadate de bălării. Din când În când, câte un firicel subțire de fum se Înălța către un cer gălbui, ce purta Înscris pe el toate Însemnele sfârșitului. Peste tot vedeau numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
strecurată printre crengi groase, bătrâne și ele. Bisericuță îngropată în lutul ogrăzii, apăsată de povara timpului care până și el o părăsise, după ce stivuise secoli după secoli peste blânda ei zidărie, lăsând-o să privească mută, neputincioasă, lăcrimând doar din șindrila măcinată, la priveliștea zilelor cu casele din preajmă căzând una după alta, din capriciul unor inși fără Dumnezeu, al unor suflete fără cruce și al unor vieți fără supunerea vremelniciei. Se demola din greu pe acele străduțe de lângă fosta Operetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
hartă prefăcându-se că alege, se gândește, caută, dar În mintea lui deja a ales satul X, cel cu mănăstirea de mai multe ori vizitată de el În acel an și deja se Întreabă dacă bătrânii din casa acoperită cu șindrilă ar accepta să-l primească În gazdă. Când, În sfârșit, Îi comunică lui Stamatescu alegerea lui, i se pare că acesta tresare involuntar. Surpriza adevărată abia acum urma și, povestindu-i-o Anei imediat după ce ea Îl Întrebase dacă aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o mărs. — Ce? — Pușca. O răușise! Da’ amu i-o arestat pă toți trei. Că ce-o vrut să facă cu dânsa, că de ce, nu știm cum... Grințu tăcu. Supărarea bătrânului nu putea fi alinată cu vorbe. Casă acoperită cu șindrilă. Peretele de bârne, la rându-i acoperit cu plăcuțe mici de lemn potrivite din bardă și dispuse precum țiglele pe o casă. Fereastra dinspre stradă Închisă. Prin ea se văd totuși perdelele Înflorate țesute În război de mâna bătrânei. Fântâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fără vreo vină De mă duc, nu îmi priește Trenu-ntorc și-ți vin în drum Tu ai gura ce-mi sfințește Să nu doară-al tău uium Cer albastru ți-e pupila Eu măsor și socotesc Locului să-i pun șindrila Unde tot să te iubesc Și la un sfîrșit de vară Tu cu mine-ți va fi tors Fir-ar să-ți fie de gară Drum să ai numai de-ntors ... Beție Beau la crîșma gurii tale, Doru-mi ți-am legat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
după ce i-au gătit dughenile și poarta ce noă cu toati celi... s-au răfuit între dânșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit... lemnul tot cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se doar cu lemnul dughenii la care s-au adăugat șindrila și cuiele date pomană de vel visitiernic. --După ce mi-ai făcut capul calendar, poftim de mai înțelege ce spune Nichifor, Mitropolitul Moldovei, rânduit de vodă să ia seama la plângerea lui “Gheorghie copil în casă”. --Și ce durere avea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga de conducerea orașului Bistrița să trimită, potrivit dorinței doamnei Anastasia, o sută de mii de cuie, cu 80 de bani mia de cuie de draniță și cu 50 de bani mia de cuie de șindrilă și 2 forinți mia de leațuri. Vornicul de Cânpulung, la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la intrarea principală și unul mai mic, pe două coloane, la intrarea principală. Biserica s-a bucurat de o atenție deosebită din partea restauratorilor. În interior s-a refăcut pictura în părțile afectate de infiltrațiile apei, iar în exterior acoperișul din șindrilă a fost înlocuit cu tablă de aramă. În 1897 acoperișul turlelor care avea formă piramidală a fost înlocuit cu altul în formă rotundă. Cu ocazia ultimelor lucrări de restaurare s-a găsit într-o sticlă în calota turlei de pe pronaos
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
i-au gătit dughenile și poarta cea nouă cu toati celi trebuitoari, s-au răfuit între dînșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit lui Manolachi teslar lemnul tot cu her, cu scînduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsipit...și i-au mai dat pe deasupra încă și niște chiatră, ca cinci coșuri, cumpărate de prefectul”. În cele din urmă, Ion Bogdan vel logofătul trimis de vodă să cerceteze „jaloba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cel vechi, zicea el, „e tare mănunțăl” (măsurà numai vreo doisprezece metri), avea „mare nevoie” de altul, «mai răsărit olecuță, din care să se vadă cum curge Răutu’ la Or’ei!»... - Dar acoperișurile?, zice mama. - Acoperișurile! Cele mai sărăcuțe: din șindrilă - din stejar fiert În oloi și descântat, lucrat bucată cu bucată, uneori șlefuită, nu de puține ori colorată... La unele, o apă a acoperișului avea șindrilă În „solz de pește”, adică rotunjită la buză; altă apă În „brad”, alta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
curge Răutu’ la Or’ei!»... - Dar acoperișurile?, zice mama. - Acoperișurile! Cele mai sărăcuțe: din șindrilă - din stejar fiert În oloi și descântat, lucrat bucată cu bucată, uneori șlefuită, nu de puține ori colorată... La unele, o apă a acoperișului avea șindrilă În „solz de pește”, adică rotunjită la buză; altă apă În „brad”, alta În „spic”... - Dar cele cu tablă?, face mama? Dar „mănunțelul” lui Huțanu, cel acoperit cu ardezie? - știi ce-a făcut nenorocitul care avea nouă copii și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
întâi ocrotiți-vă și apoi intrați în sfântă sfintelor - 1810 dec.4” - probabil dată sfințirii la fel distrusă cu ocazia reparațiilor care s-au făcut. Despre biserică din Chircești se scrie: “Una biserică de zidu în stare mediocra acopărită cu șindrila. Fundata la anul 1803 de către domnul Aliesandru Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]