939 matches
-
unde se tăiase un copac, cu multă iarbă și cu tot felul de flori care mai de care mai frumoase, peste care soarele își revărsa în cascadă razele puternic de calde. Lângă buturuga rămasă în urma tăierii copacului am văzut un șirag de mărgele. Mintea și curiozitatea de copil m-au determinat să mă aplec și să iau de jos ceea ce îmi furase privirea. O voce disperată și profundă mi-a strigat în ureche: -Nuuu! ... Am încremenit într-o poziție anevoioasă și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
un îndepărtat trecut minunat care m-a alăptat și m-a crescut, m-a învățat să fac primii pași, m-a învățat să zâmbesc la cerul puternic luminat cu albastrul Dumnezeiesc și înțesat de nenumăratele stele și împodobit cu minunatul șirag de mărgele din Carul mare și Carul mic, dăruite de Dumnezeu pentru a încălzi viața nord moldoveanului din Țara de sus. Mereu îmi spuneam că ochii minții trebuie să călăuzească pașii din prezent cu multă înțelepciune, pentru a-i ferici
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ajuns la bătaie. Ardeleanul, mai voinic, trântește pe jos pe regățean, după ce-l snopise în bătăi, apoi îi pune mâna-n gât și vrea să-l sugrume. Un turc, mai voinic ca Ardeleanul, ce se plimba pe covertă c-un șirag de mătănii în mână, văzând că sub ochii noștri se va petrece o crimă. Sare deodată între beligeranți, despărțindu-i și dând voinicește un brânci Ardeleanului. Ca scăpat dintr-un vis urât, bietul regățean îi mulțumește și apoi venind spre
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
său Alatriste, care apare acolo, În spatele calului -, i-a promis să se ocupe de mine când voi fi ceva mai mărișor. Iată de ce, când mergeam pe treisprezece ani, mama mi-a Îndesat Într-o bocceluță o cămașă, niște nădragi, un șirag de mătănii și un coltuc de pâine și m-a trimis plocon căpitanului, profitând de faptul că un văr al ei pleca la Madrid. Așa m-am aciuat, jumate ca servitor, jumate ca paj, pe lângă prietenul tatălui meu. Acu’ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu vîrful sfintei nevinovății rănește totul fără vindecare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . împrospătează-ți arcul în izvor. Cînd fiarele cutează să te-nfrunte, să nu te-ntrebi de unde vin, ce vor: lovește-le cu-o lacrimă în frunte. Apoi, purcede-n sus. Ca un șirag în urma ta, spre rai, prin frunza moartă, te vor conduce cerbii pînă-n prag și vor izbi cu coarnele în poartă. (Pseudokynegheticos) Ai regăsit, scumpe domnule Odobescu, într-unul din poemele de mai sus, o imagine asupra căreia zăboveai îndelung în
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
tresărire a cochetăriei stilistice ce nu are legătură cu intuițiile gînditorului. Așa cum sînt oameni care, atunci cînd spun un banc, nu au nici un haz, tot așa există filosofi care, atunci cînd scriu, nu au sare și piper, aruncîndu-și cu lopata șiragurile de fraze moarte. Și unii și alți suferă de o lipsă de sevă histrionică, dar în nici un caz de profunzime. A spune că poanta unui banc are același rang ca revelația unui filosof înseamnă să amesteci planurile, confundînd arta punerii
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
concurență, se vor efectua în euro care, după toate probabilitățile va fi și moneda țării. La venire, fiecare turist străin va primi, la alegere, un pahar de apă de izvor de absolută puritate sau unul de bragă, la plecare un șirag de cârnați de Pleșcoi, garantat autentici. Spre a face loc valurilor de turiști asaltând la toate vămile, treisprezece până la cincisprezece milioane de români vor pleca, la rândul lor la cele mai mari depărtări. Oriunde se vor produce răpiri de turiști
Anul 2050 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7965_a_9290]
-
muzicală, are toate datele unui tratat epico-dramatic cu vocație parabolică și aforistică, tip:"Moartea și lectura sunt cenuși sub/ care hoitul e mereu recunoscut". Cuvintele-cheie ale cărții, totuna cu obsesiile poetului, sunt Dumnezeu, piatră, fulger, ochi, cenușă, lut, oglinzi, strigăt, șiragul sau succesiunea de litere generatoare de text. Ca de pildă cel al sfârșitului, al întoarcerii omului în pulbere și apă, terifiant tablou al stihiilor ce somatizează carnea caducă:"O bulboană mi-e gura prin care /îmi curge mâlul creierului până
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
poeții și-au pus întrebarea dacă își pot construi un loc în lumea atât de brusc deschisă. Romulus Bucur a reușit. Nu s-a risipit în vorbărie și texte aluvionare, nu s-a înecat purtându-și "secundele ca pe un șirag de ghiulele". Amplul său spațiu de rezonanță - de la Homer, Ovidiu, Shakespeare, la Ezra Pound, cummings, Beatles și Leonard Cohen, de la Dosoftei, Alecsandri și Eminescu la "best of manele" - i-a dat prilejul să se aleagă pe sine. Poetul, deopotrivă acasă
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
vagonului, spre Apollo și Moise și spre toți Zeii ce ni-i propunea Renașterea, și unde este... de unde se trage acest bătrân țicnit, - el și sora lui fecundă, Diana Efasina, madona păgână, cu triplul ei șir de mamele, cele trei șiraguri de țâțe mari ieșind din piept, și mai mici din brațe, din mamelele turtite cu lei, cu țapi, tauri și albine pe corp luându-și zborul... * Deocamdată, abia am coborât din trenul de Marsilia, la Ventimiglia, intrarea spre Italia... Vama
Linia a cincea... (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7478_a_8803]
-
raport cvasi-clinic, precum Cry of Sodom, de Samuel Danforth (1674) și așa-numitele crime ballads (vezi lamentoul lui Cotton Mathers din 1699, Pillars of Salt: An History of Some Criminals Executed in this Land for Capital Crimes), dar și întregul șirag de povestiri despre colonizarea Vestului, perceput ca o aventură inițiatică, religioasă și mitică. Oricât de modeste i-ar fi fost resursele, crime fiction participa la construirea Marelui Arhetip American. Din acest trunchi s-a desprins o variantă narativă în care
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]
-
vor mai fi salvați, când vor cădea în drum. Pe vodă cum să îl îmbun, săracilor ce să le spun, când vor vedea c-au fost lăsați în seama unor îmbuibați chitiți să dea un tun. Ei nu vor aștepta, șirag, „Salvarea” să le vină-n prag, să ia bolnavul la spital. Acest măcel fără egal îl dau eu în vileag.” Se-ncruntă vodă: „Ești nebun? Voiești pe sepepiști să-i pun să te arunce peste zid? E SMURD-ul meu
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
a intra în sala de operație, recurge la ritualuri secrete, poartă pe sub halat talismane aducătoare de noroc sau, dacă simte că anumite conjucturi îi pot aduce ghinion, amână operația. De aceea, chirurgul e un superstițios discret în ale cărui mâini șiragul de mătănii a fost înlocuit cu mosorul aței chirurgicale, motiv pentru care e de prisos în a face din el o ființă cu totul rațională. În al patrulea rând, medicina este o știință care plutește pe un ocean de necunoaștere
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
un astrolog/ Apropiind și depărtând lumea de sine;// Într-adevăr, pe prispa lungă, de sub terasele/ Cu viile țăranilor, nobile, coloană de căruțe/ Mii și mii, una dintr-alta ieșind -/ Și cu toate; le trăgea un cal murg:/ Cea din fruntea șiragului era aievea/ Cele din ea se-ntrevedeau ca-ntr-o negură." (Aducătorul de pită, p. 148) Altundeva, același țăran predispus la reclădirea universului se insinuează în tot ceea ce mâinile lui ating: în fiecare bob de strugure se străvede câte un
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
a putea reveni, cu sentimentul datoriei împlinite, la punctul inițial: satul natal și mâna, de mulți râvnită, a domnișoarei Marta. Pe frontul rusesc, doina îngânată de soldatul Petre are asupra lui Bologa efectul unei mângâieri catifelate, „trezindu-i din somn șiraguri de amintiri și strămutându-i sufletul, pe aripi de vis, acasă, în târgușorul Parva de pe valea Someșului.” În toate încercările, multe la număr, Apostol poartă la gât „o buclă blondă și chipul unui căpșor fermecător”, care-i permit să-și
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Gheorghe Grigurcu Vocația lui Liviu Georgescu o reprezintă devoțiunea față de materie. O devoțiune paradoxal tensionată, pentru a-i smulge șiragurile de asociații, pletora imagistică ce-i compune discursul liric. Dacă în legătură cu unii autori s-a vorbit de o luptă a lor cu Îngerul, în cazul de față s-ar putea vorbi de o luptă, tot atît de tulburător indecisă, cu
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
țară iar apoi s-au închis granițele. Acum, întâlnirea cu fata îl determină să-și schimbe din nou planurile. Este dragoste la prima vedere dar pentru cuplul proaspăt format urmează un șir lung de greutăți. Prima mărgea neagră de pe acest șirag al frustrărilor este dată de împotrivirea părinților Elenei, și mai cu seamă a tatălui, de a se întâlni și-apoi de a se căsători cu-un evreu care, zic ei, o va face nefericită. Nu spun asta pentru că sunt antisemiți
În căutarea fericirii by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5066_a_6391]
-
de zi văzut-a. Dar iată că aflat a fost el vrednic de-un mare glas, acela al lui Shakespare (pe celelalte-acesta le cuprinde), și de-altu-apoi, tot osebit, de glasul lui Angelus Silesius, din Breslau. Cu falsă neglijență șlefuit-a șirag de stanțe-n stilul vremii sale. Că altceva prezentul nu-i decât vremelnică fărâmă de trecut știa prea bine, și că din uitare suntem făcuți: știință-atât de vană ca ale lui Spinoza corolare. În urbea de pe mal de nemișcat
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
din urmă, Cruciadele lor, Tropotul ce se îndepărtează Clipă de clipă, Vederi prin sîngele meu, Punte mătăsoasă - Așteptarea, Roiuri de spaime Deasupra. *** Corabie din lemn de corn: (Obiect rar, Necunoscut pentru alții) Navigator prin făptura Celei iubite Ducînd cu sine Șiragul poamelor în dar, Calde în atîta amiază. Ceva atins: Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
care a murit fecioară. 2 Nu din cauza războiului, am intrat într-o rezervație: dimineața când m-am trezit nu mi-a rămas decât să-mi dezleg șireturile și să mi le pun în jurul gâtului cum știam că face mama cu șiragul de perle. Întâmpinam moartea ca pe o dansatoare ce abia învățase primii pași. Lăstarii zilei se arătau ofiliți și semințele roșii încolțiseră peste tot, în bălegar și în dosul caselor, unde umbra era prielnică și aracii cu muguri la rădăcini
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/ Un Șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...”. Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! AȘa este limba este o „comoară” cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea pe genunchi, un șirag de mărgele rupt, un batic negru cu trandafiri presărați Într-un chenar albăstrui, ce-și estompau stridențele coloristice În savante asocieri vegetale armonizându-se estetic Într-un cadru sobru și elegant. Bătrânul apucă cu mâini tremurânde obiectele, plecându-și privirile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Îți strâng urmele Într-un buchet tomnatic, pe care-l uit la fereastra trenului Orient Express. mă vând unei vieți care mai are doar o monedă În buzunar... și pe doimea ei zâmbesc picături de rouă și frunzișuri! sunt un șirag de nopți albe, Înșirat de un copil melancolic... bomboane din perle, caramele din opalit și dropsuri de lavă! sunt contrastele suflate În jocul de Mah-jong, da, sunt eu! inima care Îți sare În palmă, zvâcnitura stranie, sunetul romantic... florile dalbe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
flori. Se arborau steaguri tricolore și drapele cu însemnele regale. După defilare, toți participanții se retrăgeau în grădinile publice, în care fanfara cântă valsuri și tangouri celebre. La sate, lațurile carului, jugul boilor și hamul căilor erau ornate cu multe șiraguri de flori și chite de cireșe. Pe ulița principala a comunelor trecea acel alai plin de veselie și emoție. Toți participanții erau îmbrăcați în costume populare și cântau Imnul Trăiască Regele. Se opreau, apoi la primărie, unde erau salutați de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNA IARNĂ Bătrâna Iarnă într-o zi s-a dus Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373694_a_375023]