290 matches
-
000 CP 5.000.000 g3) între 2.001 și 4.000 CP 8.000.000 g4) peste 4.000 CP 12.000.000 h) vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracțiune din această 1.000.000 i) ceamuri, șlepuri și barje fluviale, în funcție de capacitatea de încărcare: i1) până la 1.500 tone inclusiv 1.000.000 i2) între 1.501 și 3.000 tone inclusiv 1.500.000 i3) peste 3.000 tone 2.500.000 Anexă 7 TAXE pentru
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148028_a_149357]
-
al loturilor de ajutoare este de cel puțin 12 luni de la data admiterii temporare. Anexa C Anexă privind mijloacele de transport Capitolul I Definiții Articolul 1 În vederea aplicării prezentei anexe, se înțelege prin: a) mijloace de transport - orice nava (inclusiv șlepuri și barje, transportate sau netransportate la bordul unei nave, și hidroglisoare), aeroglisor, aeronava, vehicul rutier cu motor (inclusiv ciclurile cu motor, remorcile, semiremorcile și combinațiile de vehicule) și materialul feroviar rulant, precum și piesele lor de schimb, accesorii și echipamente normale
CONVENŢIE din 26 iunie 1990 (*actualizată*) privind admiterea temporară**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143341_a_144670]
-
apelor; - utilajele folosite pentru lucrările de pregătire, respectiv exploatare a nisipului și pietrișului (excavatoare, dragline, drage etc.), cu caracteristicile lor tehnice și posibilitățile de utilizare; - mijloacele de încărcare și transport utilizate: încărcătoare frontale, greifere, autobasculante, benzi de cauciuc, ceamuri, barje, șlepuri, transport hidraulic etc.; - prevederi pentru respectarea tuturor condițiilor și interdicțiilor din acordul/autorizația de mediu și din autorizația de gospodărire a apei. Documentația pentru metodă de exploatare cadru va cuprinde și anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500
CRITERII din 5 noiembrie 2002 privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145855_a_147184]
-
apelor; - utilajele folosite pentru lucrările de pregătire, respectiv exploatare a nisipului și pietrișului (excavatoare, dragline, drage etc.), cu caracteristicile lor tehnice și posibilitățile de utilizare; - mijloacele de încărcare și transport utilizate: încărcătoare frontale, greifere, autobasculante, benzi de cauciuc, ceamuri, barje, șlepuri, transport hidraulic etc.; - prevederi pentru respectarea tuturor condițiilor și interdicțiilor din acordul/autorizația de mediu și din autorizația de gospodărire a apei. Documentația pentru metodă de exploatare cadru va cuprinde și anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500
ORDIN nr. 187 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Criteriilor privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145854_a_147183]
-
000 CP 5.000.000 g3) între 2.001 și 4.000 CP 8.000.000 g4) peste 4.000 CP 12.000.000 h) vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracțiune din această 1.000.000 i) ceamuri, șlepuri și barje fluviale, în funcție de capacitatea de încărcare: i1) până la 1.500 tone inclusiv 1.000.000 i2) între 1.501 și 3.000 tone inclusiv 1.500.000 i3) peste 3.000 tone 2.500.000 Anexă 7 TAXE pentru
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144348_a_145677]
-
000 CP 5.000.000 g3) între 2.001 și 4.000 CP 8.000.000 g4) peste 4.000 CP 12.000.000 h) vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracțiune din această 1.000.000 i) ceamuri, șlepuri și barje fluviale, în funcție de capacitatea de încărcare: i1) până la 1.500 tone inclusiv 1.000.000 i2) între 1.501 și 3.000 tone inclusiv 1.500.000 i3) peste 3.000 tone 2.500.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexă 7 ----------- la Ordonanță
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
din toate cele trei zone, sau chiar de dincolo de ele. În cuprinsul zonei a II-a și a III-a sânt pe Prut și câteva schele, Drânceni, Leova și Fălciu, care prin micile amenajări pe care le posedă dau posibilitate șlepurilor de pe Dunăre, venite dinspre Brăila, Galați și Reni, să încarce mari cantități de cereale, care altfel, ar trebui să fie duse la Huși și de aici pe căile ferate să fie apoi transportate spre centrele de consum din interiorul țării
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
iar În privința mâncărurilor nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun amestec de meniuri, occidentale și orientale. De la Rouen, pe alocuri ne apropiem de malul Senei, cu malurile frumos pavoazate de o floră variată, cu vapoare și șlepuri și cu pescari cu multe mici restaurante-bistrouri (cum le spun francezii). Prin Neuilly am intrat În Paris. Reușesc să mă descurc binișor prin noianul de automobile care la ora aceea fugeau spre localitățiile din centura pariziană. Am mers din nou
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
coborî iarăși spre Ierusalim, dar cu o escală în Cezareea maritimă, capitala provinciei romane Iudeea, o poți lua și pe autostrada din interior. Ea trece pe lângă o termocentrală: trei uriașe turnuri de răcire, macarale gigantice, un dig interminabil și niște șlepuri cu cărbune tocmai la capătul lui. Scânteietor sub soare, acest decor științifico-fantastic barează orizontul dinspre uscat. Dar chiar lângă Mediterana pe care Isus o va fi privit în unele zile din înaltul vreunei coline, și pe care Sfântul Pavel o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
multă trecere, nu crezi? Dar vă fac o întrebare: ce ați aș teptat ca să plecați când au sosit trupele franceze?“ „Noi am voit să plecăm, am fost chiar la generalul Berthelot la Giurgiu, care mi-a spus: «Nu vă dau șlepurile cerute. Du-te de spune din partea generalului Berthelot că armata lui va intra în cutare zi pe trei puncte în România». Am și fost la O.K.M.(Oberkommando - Comandament Suprem (germ.).), colonelul a râs cu ho hot și a spus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne-au lăsat aici“. Am verificat în urmă și s-a adeverit această conversație cu gl Berthelot, el mi-a confirmat că avea foarte puține trupe, dar trebuia să creadă germanii că sunt multe, de aceea nu le-a dat șlepuri pe Dunăre. Intrarea în țară prin trei puncte diferite era o stratagemă. Colonelul Foch nu se temea, fiind bine informat, de aceea râdea. Când a văzut însă că se ține de vorbă, a crezut că i-au sosit rezerve și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se sufocă de oameni, cai, vehicule; și pe coridorul îngust al Spreei (în care se varsă sus-zisele "canale") se înghesuie ambarcațiuni de tot felul bărci și vase mari și mici, cu și fără motor cu aburi, mai ales bacuri și șlepuri, pe care Eminescu le avea sub ochii lui, chiar din colțul străzii Albrecht". Circulația prin oraș era anevoioasă, deplasarea pe jos chiar "primejdioasă". Berlinezii iau "cu asalt" omnibuzele care transportau, la orele de vârf, "de două ori mai mulți călători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe cei care înfulecă prăjituri și beau suc la mesele acoperite cu mușamalele maronii. De aici se duce prin parc, face un tur pe aleile cu pietriș, ajunge pe malul Dunării, latră, un lătrat ca un fel de salut către șlepurile care se întâmplă să treacă pe Dunăre, bea apă și se întoarce ostenit acasă. Aici să adaug că Nero, sub aparența lui înfricoșătoare, e cea mai blândă făptură pe care am văzut-o: nu numai că nu mușcă pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
N-am îngăduit să mai repete acest gest, deoarece am socotit inumană o asemenea faptă, spre mulțumirea celor vizați de această brută, cu chip de om... Continuăm să ne pregătim febril până la începutul lui noiembrie, apoi întreg regimentul îmbarcat pe șlepuri primește un loc în dispozitivul de apărare din jurul Galaților. Aici, în epuizante marșuri de noapte, ocupăm poziții și ne întărim cu privirile ațintite spre Răsărit... Tatonări până ce suntem repartizați, la Giurgiulești, lângă Galați, unde rămânem câteva luni, scormonind pământul și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
intervenția căpitanului am primit și noi două locuri pe care stăteam eu și Petrișor, iar jos, pe plapumă Coca și din când în când Costel, pentru a-mi mai desmorți mâinile. Vaporul nostru se numea “Grigore Manu” iar Cargobotul sau șlepul remorcat, nu știu nici eu ce era, se numea “Abrud”. Aproape două săptămâni am măsurat lungimea Dunării până la Giurgiu. Aici, cu ajutorul bunului nostru prieten Ion Uzunov, care se afla pe șlep, ne-am aprovizionat cu alimente proaspete, atât cât
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nostru se numea “Grigore Manu” iar Cargobotul sau șlepul remorcat, nu știu nici eu ce era, se numea “Abrud”. Aproape două săptămâni am măsurat lungimea Dunării până la Giurgiu. Aici, cu ajutorul bunului nostru prieten Ion Uzunov, care se afla pe șlep, ne-am aprovizionat cu alimente proaspete, atât cât, speram noi, să ne ajungă până la Turnu Severin. Lipsa apei proaspete a adus dizenteria pe vapor, slujba de Înviere nereușind decât să ne mai dea curaj și necum sănătatea de care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
centimetri de pragul compartimentului de pasageri. Retrăiam pe viu drama Titanicului, a noastră fiind cu mult mai puternică, noi înșine fiind actorii. Cu o decizie proprie doar oamenilor puternici, căpitanul i-a obligat pe bărbații de pe vapor să coboare pe șlep, minusul de greutate oferind mai mult timp pompelor și apropierii de port. A fost nevoit să amenințe cu pistolul.Cu toată încordarea clipelor acelora bravul comandant nu și-a putut ascunde un zâmbet de lacrimă atunci când băieții, Coca și Petrișor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
port. A fost nevoit să amenințe cu pistolul.Cu toată încordarea clipelor acelora bravul comandant nu și-a putut ascunde un zâmbet de lacrimă atunci când băieții, Coca și Petrișor, l-au rugat să-i lase să coboare și ei pe șlep. Nu-i cazul încă, le-a spus acesta, mai întâi coboară bărbații în vârstă apoi, la nevoie, și bărbații mai tineri. După ani și ani de zile, ca o mărturie a acelui moment o statuietă micuță de argint reprezentându-l
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ajuns pe malul Nistrului, vagabond pe ape, corsar, pirat, dar nu pentru acțiunile sale ilegale, ci pentru trecutul său aventuros și pentru înfățișarea-i originală : un bătrân lup de mare, eșuat într-un spațiu prozaic, bovarizant. La fel, Nail, paznicul șlepului, e un bătrân hidos, suspicios și pus mereu pe harță, care are un picior de lemn în urma unei confruntări cu un rechin, când era marinar, în Alexandria. Dar proiecțiile temporale moderne și cu totul alte interese epice, în celelalte romane
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plecat de aici? A mai trecut puțin, am terminat etapa asta și pe 19 martie ’60 s-a decretat Încetarea lucrului În baltă și plecarea. Cei care mai scăpaserăm... pentru că mai eram puțini. Ne-au Îmbarcat pe bac, a venit șlepul, un remorcher, și ne-a remorcat la Periprava... La Periprava cum a fost? Acolo am găsit dobrogeni de-ai mei, care erau mai vechi, și ei m-au ajutat și au intervenit pe lângă doctorul coloniei, care a reușit să-l
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toată zona aia de zece hectare. Și când vine brigadierul, noi adormisem acolo. Eram deshidratați. „Cine a făcut?” „Noi.” S-a inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru că, după aproximativ o săptămână, am fost trimiși la Țăndărei, unde era un lagăr cu circa o mie cinci sute de deținuți politici... Acolo erau niște Încăperi părăsite, unde locuiam pe niște paturi improvizate... După aceea am fost cazați pe șlepul „Gironde”, pe malu’ Dunării. Era un fel de șlep de cereale, golit, iar pă fundu’ lui erau montate paturi pă cinci rânduri. În total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Țăndărei, unde era un lagăr cu circa o mie cinci sute de deținuți politici... Acolo erau niște Încăperi părăsite, unde locuiam pe niște paturi improvizate... După aceea am fost cazați pe șlepul „Gironde”, pe malu’ Dunării. Era un fel de șlep de cereale, golit, iar pă fundu’ lui erau montate paturi pă cinci rânduri. În total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața, la patru-patru jumătate, eram treziți pentru a merge la muncă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața, la patru-patru jumătate, eram treziți pentru a merge la muncă... Trebuia să ne Îmbrăcăm repede și să ieșim afară pe o punte care lega șlepul de mal. Ne dădeau apoi o cafea surogat, o nimica toată, și-o bucată de pâine... Și era o muscărie infernală... După aceea, eram duși În coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, În Balta Brăilei, În niște bacuri, vizavi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]