271 matches
-
ne-a luat tare: — Băieți, să învățați repede căci nu e timp de pierdut, Gazeta trebuie să apară la termen, altfel e prăpăd! Încruntat și bombănitor, ne certa pentru te miri ce, dar mai ales dacă întârziam, ne alerga după șpalturi în paginație, iar noi ne supuneam fără crâcnire, personajul fiindu-ne în fond simpatic. Îi ghiciserăm cumsecădenia, dincolo de îmbufnări și răstiri. Mircea Popescu era, în schimb, întruchiparea blajinității, deși semăna izbitor la înfățișare cu „îngerul fierbinte“N.D. Cocea. Un Cocea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
noastră curiozitate față de noua meserie, ne-am pus pe treabă. Am învățat, câteodată amu zându ne, jargonul specific („puf“ pentru punct și virgulă, „băț“ pentru semnul exclamării, „cap“ pentru aliniat nou), ce sunt aldinele, italicele, cuadrații, durșusii, ce e un șpalt, o „perie“, o „albă“, un „bun de calandru“, noțiuni care azi, în parte, au ieșit din uz, împinse în caducitate de schimbarea tehnicii tipografice. Era o experiență nouă și captivantă pentru mine, să urmăresc în toate fazele lui, din interior
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de la culegerea la linotip, a textelor dactilografiate, aduse de la redacție, până la ieșirea din rotativă a revistei, gata împăturită, fapt petrecut noaptea târziu și uneori în zorii zilei următoare. Pe acest complicat parcurs aveam și noi rolul nostru, făcând corecturile în șpalturi și apoi în pagini până le „albeam“. Țin minte și azi care a fost primul text de care m-am ocupat în cali tate de corector: un articol al criticului ideolog Ion Vitner, fostul poet avangardist, ceva referitor la orientarea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu Stancu în chip de pom fructifer sub care scria: „Rădăcinile sunt amare, dar roadele au fost dulci.“ Dar la începutul toamnei lui 1958 romanul încă apărea și mie dintre corectori îmi revenise misiunea de a-i duce lui Stancu șpalturile ca să efectueze corecturi. Faptul se întâmpla în fiecare seară de luni, el scriind textul pentru Gazetă duminică și luni dimineața, în biroul său directorial de la Teatrul Național, căci era director și al acestei instituții. Mai rămăsese în picioare, după bombardamentul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cabinetul de director. Luni la prânz ne trimitea de acolo paginile bătute la mașină de secretară, simpatica Neli Arsenescu, o brunetă minionă cu ochi verzi, întotdeauna zâmbitoare. Erau culese în câteva ore și seara i se înapoiau sub formă de șpalturi, pentru a mai face unele intervenții, scurtări sau adăugiri, după cum i se semnala din tipografie că era nevoie. Avea o mare experiență de gazetar, cal cula bine dimensiunile, dar se mai întâmpla, la așezarea în pagini, să fie nevoie de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
totdeauna supraîncărcate cu foarte ample adaosuri treptate, nerelevate inspirației În manuscrisul inițial, adesea de o singură pagină numai. Iar Tudor Arghezi Îmi spunea că nu-și dă seama de scă pările scrisului lui din condei decât numai la corectura În șpalt și mai bine, mai nuanțat, mai evident după ce slova e gata tipărită. Toată producția lui tipărită are, În exemplarul păstrat cu grijă, corecturile creionului lui ascuțit, scrupulos până la manie și precis. Ce va fi Însemnând și cum să ne explicăm
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cele ce sînt dator. Mai tînăr și cu o fire care nu se adaptează prea lesne, n-am beneficiat de mari simpatii. Involuntar, am atins vanități și pe unii, poate, prin rigoare, i-am ofensat. Planificînd teme, îndreptînd manuscrise, corectînd șpalturi, deplasîndu-mă la bibliotecile și căminele culturale din județ, organizînd „acțiuni de amploare”, nu mi-am pus problema cît o să rezist în fiecare din posturile în care m-am aflat. Am muncit cu tragere de inimă, nu m-am cruțat. Mi-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
compusă din inși care au, fiecare, veleități de șefi, mi-apare din ce în ce mai apăsătoare. * În timp ce eram la simpozion („Funcțiile culturii în socialism”, titlu de la care m-am abătut, pentru a nu spune ceea ce majoritatea auditoriului știa), Sergiu s-a dus cu șpalturile la „tovarășul Toma”. Avertizat de Filioreanu, acesta s-a uitat pe primele două pagini, după care a început să dea indicații: „Nota să fie cam atît de lungă” (și a măsurat cu palma), articolul de fond să înceapă cu „Sub
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unele aspecte ale literaturii curente, în care - ca o condiție a sa - introdusese niște considerații recuperatoare față de T. Arghezi. După penibile tergiversări, Sorin Toma, redactorul-șef al ziarului, le-a acceptat. Totuși, în ziua următoare, articolul a apărut fără ele. Șpaltul cu forma inițială, desigur, s-a pierdut. „Cine mă crede, azi, pe mine, în absența documentului?”, se întreabă, pe bună dreptate, profesorul. Nu o dată, Ov.S. Crohmălniceanu se vede asociat echipei de critici proletcultiști, deși, în epocă, ar fi „pledat” (?) pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
culturi. *Nu e prima dată cînd, nemulțumit de ceea ce „intră” în revistă, simt nevoia să mă „distanțez”. De regulă, pornirea aceasta o am în momentul primului contact cu textul, la corectură. Așa mi s-a întîmplat și azi, citind în șpalt un articol de Valeriu C. Neștian, conceput ca o „scrisoare deschisă” adresată profesorilor de literatură română. Articolul lasă să se înțeleagă că, actualmente, aceasta nu e predată corespunzător în „învățămîntul preuniversitar”, că ar trebui mai mult devotament etc. Intitulată „Literatură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atemporală”. Ratînd o carieră intelectuală de prim-plan din cauza unei „povești” urîte din tinerețe, el e un ghem de ambiții și ranchiune, vizibile, atît unele, cît și celelalte, în felul în care își face meseria. La ultimul „cap limpede”, așteptînd șpalturile, l-am observat cum le citește: figura lui exprima numai silă și sarcasm, întrerupte doar de satisfacția descoperirii unor greșeli în articolele celor care ocupă - după părerea sa - unul din locurile ce i s-ar cuveni. La o eventuală (deocamdată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
văd”. „Dar e inevitabil”, am încercat eu s-o scot la gînduri mai luminoase, „sîntem condamnați la asta”. „Parcă mie - am continuat - mi-i plăcut să mă întîlnesc cu anumite figuri din redacție? Totuși, mă duc, îmi predau materialele, corectez șpalturi, stau în aburi de plumb, înghit ședințe anoste, suport show-urile unor demagogi...” „Să știi - mi-a replicat - că și eu îmi fac datoria, dar fără convingere, căci am ajuns la concluzia că aproape nici unul dintre copiii acestei generații - o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lecturase și Își dăduse avizul de apariție a acesteia fusese tov. Andrei Ion care mai scrisese și o avanpremieră la final: „În cadrul propagandei electorale vor mai apare: <<Cultura În județul Vaslui>> și <<Nivelul de trai al maselor>>”. b.l. Șpalturile?! La gunoi! Pentru cuvântul „șpalt”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne dă două definiții: „1. Zaț așezat În formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice Înainte de punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de apariție a acesteia fusese tov. Andrei Ion care mai scrisese și o avanpremieră la final: „În cadrul propagandei electorale vor mai apare: <<Cultura În județul Vaslui>> și <<Nivelul de trai al maselor>>”. b.l. Șpalturile?! La gunoi! Pentru cuvântul „șpalt”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne dă două definiții: „1. Zaț așezat În formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice Înainte de punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proces verbal semnat de Chip și Dale de Vaslui, alias Andrei Ioan și Zamfirescu Ion. Așa au procedat cei doi În ziua de 5 februarie 1969 când au scris cu competență următoarele: „Noi Comisia (...) am procedat conform indicațiilor la distrugerea șpalturilor cotidianului vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
5 februarie 1969 când au scris cu competență următoarele: „Noi Comisia (...) am procedat conform indicațiilor la distrugerea șpalturilor cotidianului vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile „Rulmentului” fuseseră În număr de 12 și cuprinseseră perioada 1 martie - 31 august 1968. Pumnul băgat În gura presei costa statul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile „Rulmentului” fuseseră În număr de 12 și cuprinseseră perioada 1 martie - 31 august 1968. Pumnul băgat În gura presei costa statul totalitar comunist, și Încă foarte mulți bani, adunați la bugetul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor din munca noilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aplicat și În cazul sucursalelor județene ale DGPT. Astfel, tov. P. Vrăbiescu, angajat al colectivului de la Buzău, a venit la Iași pe data de 20 aprilie 1969, prilej cu care - Între două șprițuri de Cotnari, Tomești sau Bucium - a corectat șpaltul cotidianului vasluian cu numărul 363 găsind și „deficiențe”. Nu se știe cum, Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții lui D.D. Roșca: „Existența tragică” ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Întreprinderi economice pe unde se duceau numai În zilele de avans și lichidare ori, În cazul militarilor, În ziua de distribuire a soldelor. Lista poate continua dar, rămânând la spațiul nostru de interes, iată ce găsise cenzorul E. Agrigoroaiei În șpaltul ziarului „Vremea nouă” din 16 ianuarie 1970: „În pagina a doua, la rubrica sportivă, sub titlul <<Nume noi În lotul Gloriei>> urma să apară o știre care anunța plecarea fotbaliștilor bîrlădeni, pentru perioada 15 ianuarie - 2 februarie a.c. la Vatra
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprilie 1970, colectivul vasluian de cenzori ai presei și oricăror alte tipărituri, trimitea „centralei” „Nota de sesizări” confidențială (și nu știm de ce) nr.22 pentru perioada 22 martie - 29 aprilie. Prima observație aparținuse Împuternicitului Țanea care, luând la refec mărunt șpaltul ziarului „Rulmentul” cu numărul 298/1 mai 1970, a găsit un buboi versificat cu numele „Patria” zămislit de Ion Patriche care, potrivit revoluționarului de profesie Țanea, „...definea astfel conținutul acestei noțiuni sacre: <<Deșert Învăluit de vîlvătăi stelare/ Ce Împletești frînghii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Andrei), Își luase papara astfel: „Criticînd munca politică făcută, la modul general (...), autorul articolului reproducea un pasaj din hotărîrea adoptată: <<Fără a-și asuma Însă răspunderea pentru inadmisibilele greșeli (subl. În orig.) strecurate În contextul acesteia>>”. Mortala greșeală strecurată În șpalt fusese rezolvată cu obișnuita aruncare la coș, plus următorul comentariu explicativ: „Noi am atras atenția redacției ziarului că pasajul citat, În care comitetul de partid Își propusese popularizarea a două expuneri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu - cu privire la Îmbunătățirea realizării, planificării și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vaslui, de bună seamă că toți oficialii se adunaseră În cimitirul „Eternitatea” datorită Mausoleului Eroilor Neamului sortit a fi aici În 1934, la sugestia generalului de corp de armată Ion Rășcanu, dar și a cimitirului eroilor sovietici aflat acolo. Citind șpaltul numărului 1307/10 mai 1972 al cotidianului local, cenzorul remarcase următoarele abateri de la normele mișelești ale acelor timpuri: „Cu prilejul Împlinirii (...), alături de textul care relata despre adunarea memorială de la Vaslui era Înserată o fotografie Înfățișînd pe membrii comitetului județean de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trebuie să mai amintim și faptul că cineva scrisese În numărul 1413/12 septembrie 1972 al cotidianului vasluian „Consfătuirea națională a partidului” În loc de „Conferința națională a partidului”. De tot râsu’plânsu’ a fost și bombonica semnalată de Petrache Necula În șpaltul numărului 1412/10 septembrie, unde un jurnalist distrat ori neacomodat suficient cu mașina de scris, a schimbat sensul unei fraze aparținând chiar „celui mai iubit fiu al poporului român”, cum aveau să-i spună lui Ceaușescu ceva mai târziu lingușitorii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activiștilor p.c.r. de a abate atenția tinerilor români de la diversele curente artistice sau vestimentare apărute În lumea liberă, de după „cortina de fier”, totuși ele pătrundeau rapid Înfingându-și adânc rădăcinile În conștiințele suprasaturate de atâtea minciuni propagandistice. Analizând conținutul șpaltului revistei școlare „Vlăstarul” nr.1/1976 (fără să fie specificată care școală), Petru Necula a dispus „...eliminarea mai multor cugetări de la rubrica <<Maxime>> „ care, opina el, „...contravin normelor și principiilor eticii socialiste (subl.ns.)”. Și la rubrica „Top” strâmbase din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bagheta regizorală a regizorului profesionist Cristian Nacu, pe atunci la Teatrul „Victor Ion Popa”, lansase piesa „Io, Mircea Voievod” de Dan Tărchilă. Afișul reprezentației ce urma a avea loc În premieră pe scena Casei de cultură a fost trimis În șpalt la Vaslui pentru a fi verificat de cenzorii presei și tipăriturilor dar și al reprezentațiilor teatrale. După ce parcursese lunga listă de nume, Ion Andrei aprobase documentul. Iată cine au fost interpreții acelei drame: „Gruia Novac (Mircea); Claudia Cornescu (Mara); Rodica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]