369 matches
-
entuziasm din partea musulmanilor. Generalul unguresc Klapka va intra în serviciul turcesc, în care se mai află în însemnate posturi militari poloni: astfel Mustafa Geladdin Pașa (recte Borzecki), șeful ștabului general în tabăra de la Niș, și Handi Pașa (recte Freund), șeful ștabului lui Mukhtar Pașa. [25 iunie 1876] {EminescuOpIX 136} AUSTRO-UNGARIA ["PE LÎNGĂ AGITAȚIUNILE... "] Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungurească pare a se mai teme și de mișcările românilor din Transilvania. Astfel Pesti-Naplo relatează că mai mulți notabili români, cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de armată din diviziile cari staționează în circumscripțiile militare Odessa, Charkov și Chiev. Armata activă se formează din al {EminescuOpIX 248} șeptelea, al optulea, al unsprezecelea și al doisprezecelea corp. Comandant general e numit marele duce Nicolaie Nicolaievici senior, șeful ștabului, adiutantul general Nepohoitșițki, șef al artileriei, principele Massalky, inginer - șef general - maior Stolzenvald. Comandanți de corp sunt, la al șaptelea, principele Barklay de Tolly-Weimarn, la al optulea, general Radețky, la al nouălea, baron Krudener, la al zecelea, principele Voronțof, la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cert, care ține în eșec tendințele puternicului vecin. În mare apropiere de noi românii se petrece însă înglotirea a șase corpuri de armată. Aceste șase corpuri, compuse din 214. 000 oameni, cărora se vor mai adauge 90. 000, își au ștabul lor general la Chișănău. Vechea cetate moldovenească, Hotinul, împrejurul căruia au avut loc nenumărate bătălii și care ne amintește atât trecutul de glorie cât și de cădere a Moldovei, Hotinul va căpăta un parc de artilerie de 92 tunuri. [12
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inspirației sale civice, atâta lume, este și vinovat. Înlăturat ca o figură ineficientă din puținele structuri ale acestui stat, el a fost manipulat și corupt de putere, cu accepția sa entuziastă. Fie că a intrat în cârdășii dezonorante cu foști ștabi de partid vopsiți peste noapte în democrați, fie că a înființat partide ce au pierit fără urmă din cauza lăcomiei și a egoismului său nemăsurat, responsabilitatea sa pentru deriva de azi a Basarabiei nu poate fi eludată, chiar dacă el însuși nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
impută - în plan biografic - generației mai în vârstă, o categorie de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de o anume conjunctură politică) în capul mesei, pe lângă șeful statului și ștabii din partide, îmbrățișând o retorică deșănțată și păguboasă, care cufundă tot mai mult Basarabia în întuneric și sărăcie. Nimeni din scriitorii colaboraționiști nu și-a făcut mea culpa, nu și-a asumat un drum al Damascului, retrăgându-se pentru a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
teologie (88-89); liberalism după Bizanț? (89-90); politică și religie în SUA și în România (91-92); creștin-democrație în România? (92-93). Direcții noi în cultura română? / 95 Din nou despre războaiele culturale din România de azi (95-97); afirmarea centrelor culturale regionale (97); "ștabii" vechi și noi în cultură (97-98); schimbare, totuși (98); direcții noi în cultura română? (99-100); idolii tribului: Țuțea, Cioran (100); dezbateri canonice (101); o lectură contrafactuală: umanismul românesc (102-103); Generația '27 și posteritatea ei (103-104); Grupul de la Păltiniș (104); indigenism
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o serie întreagă de universități absolut solide din America etc. Este nu numai un fenomen exploziv, dar și unu-l care ar trebui să fie motiv de mândrie, nu de nervozitate pentru culturnici, cum îi numise Vlad Georgescu, acești noi "ștabi" care ar vrea să domine în România, iar acum par supărați că nu au același control și asupra tinerilor care au plecat în străinătate tocmai pentru că nu le plăcea să se supună controalelor celor care au înlocuit sau ar vrea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
domine în România, iar acum par supărați că nu au același control și asupra tinerilor care au plecat în străinătate tocmai pentru că nu le plăcea să se supună controalelor celor care au înlocuit sau ar vrea să înlocuiască generația de ștabi culturali de dinainte de 1989. S. A.: În felul acesta facem tranziția către o temă nouă: războaiele culturale din România de azi. În conflictele simbolice ale începutului de mileniu, antanta relativ cordială care s-a menținut, cel puțin la suprafață, între diversele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
interesa. În vreme ce, în momentul în care sunt acolo, dintr-o dată își dau seama: Ia stai, domnule, aici lucrurile merg într-un anumit fel și eu, dacă vreau să funcționez, trebuie să lucrez și eu așa. Nu că a dus vreun ștab muncă de lămurire cu mine, dar nu pot să înșel pe nimeni prin felul meu de muncă". S. A. : Eu am privit cu interes fenomenu-l migrației masive în ultimii ani, am urmărit începuturile de literatură sociologică, antropologică inspirate de el. Unii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din redacție în clădirea în care funcționa cândva Cartea Rusă și acum erau revista 22 și Grupul pentru Dialog Social. Într-un fel sau altul, astfel de lucruri s-au petrecut în continuare. S-au creat niște categorii de noi "ștabi" înlocuitori, aproape echivalenți ai celor vechi: Patapievici, Pleșu, Dinescu în loc de Râpeanu, Ion Dodu Bălan, Victor Tulbure sau Cicerone Theodorescu etc. Când exprimam în scris atari erezii, primeam ocazional e-mail-uri: Da, multă lume gândește în felul acesta, dar n-are curajul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a face presiuni, Rusia trimite trupe în Basarabia: "În mare apropiere de noi românii se petrec însă înglotirea a șase corpuri de armată. Aceste șase corpuri, compuse din 214.000 oameni, cărora se vor mai adauge 90.000 , își au ștabul lor general la Chișinău. Vechea cetate moldovenească, Hotinul, împrejurul căruia au avut loc nenumărate bătălii și care ne amintește atât trecutul de glorie cât de cădere a Moldovei, Hotinul va căpăta un parc de artilerie de 92 tunuri."35 Devenea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Gh. P. doi: (frămîntîndu-și basca în mîini) Să trăiți...! Gh. P. unu: (își ia șapca de pe scaun și și-o pune pe cap) (îl întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am încredere în el. De atunci m-am ferit tot timpul de mașini negre. Dar nu am mai fost arestată niciodată. După 1990, cadrul didactic care ne ținuse Invătământul politic și care avea mașină neagră, cu număr mic cum aveau ștabii în acele vremuri, m-a invitat ca să mă ducă până acasă. Eu am refuzat să mă sui în acea mașină spre surprinderea lui, motivând că nu vreau să merg cu o mașină neagră. Dacă alți oameni au superstiții cu pisica
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și pe cîmp...” Poezia lui Mircea Dinescu este inspirată poate și de o zicală nostimă care circula la acea vreme. Toți șefii din agricultură raportau că au semănat suprafețe din ce în ce mai mari pentru a fi pe placul ștabilor comuniști de la București. La un moment dat, față de aceste raportări s-ar fi spus: „Opriți semănatul, depășit hotarele țării!”. Situația în care trăiam atunci a scos în stradă studenții din Iași. Revolta studenților din Iași din 1987 a început
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
UTC relativ la lărgirea cadrelor și noua linie ce trebue urmată. Se hotărăște apoi ca din rândurile tineretului patriotic să fie cooptați un număr de 20 25 tineri și tinere demni de a forma primele grupe UTC”. Prin urmare, în lipsa „candidaților”, ștabii uteciști vasluieni se mulțumeau și cu racolarea unor persoane de la o altă structură politică ce pe atunci purta numele Apărarea Patriotică (AP) ce avea și o organizație de tineret. Așadar, Marele Circ bolșevic românesc își deschisese și la Vaslui stagiunea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de lapte, partidul comunist voia TOATĂ puterea prin atragerea apoi prin distrugerea oricărei concurențe politice! De altfel ordinele lui Vâșinski, emisarul special al lui Stalin, ce tocmai sosise în țară în luna februarie a anului 1945, fuseseră date și impuse ștabilor de la București exact în acest sens, ca o exigență de primă importanță. e. „La ședința Tineretului Progresist, social democrații au lipsit” Iată că chiar și atotputernicul tov. Dimitrev a trebuit să-și recunoască neputința, atunci când a încercat și racolarea tinerilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
partid”, tov. Zota nu-i era chiar „tovarăș de luptă” ci, mai degrabă, un rival. Pâra lui Bighiu l-a scos, probabil, din circuitul și circul politic comunist de mai târziu. Speculații. Deoarece alegerile parlamentare băteau la ușă și vânzoleala ștabilor începuse să crească exponențial. Așadar, pe lângă Tanda și Manda de la Iași, Vasluiul mai fusese vizitat și de Filopat și Patafil de la „centru”: „...tot în decursul acestei luni am fost vizitați de delegați dela Centru, care au venit pe linia Comisiei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care caută a împedeca (sic!, n.n.) prezența elementului studios (în organizația noastră, compl.ns.) și în mică parte elementul muncitoresc”. Deoarece numele tov ilor Luca Mihai și Botea Dumitru ni s-au părut și nouă a fi noi pe lista ștabilor, iată ce a scris Bălteanu: „...luna aceasta a fost ridicat (avansat, n.n.) în muncă tov. Luca Mihai care a trecut responsabil la secția Reconstrucție și tov. Botea Dumitru care a trecut ca instructor pe lângă secția Organizatorică”. Probabil acești doi indivizi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este liber profesionist și casnic, nu putem avea un control mai amănunțit (subl.ns.) și nici mobilizarea lor la anumite ședințe nu se poate face, deoarece sunt răspândiți prin diferite cartiere ale orașului”. Mai departe, noul secretar utemist Iacob, prezintă ștabilor de la București realitatea în care se zbate într-un oraș cu tineret refractar la „revoluția proletariatului mondial”, ce era lozinca preferată a gureșilor și mincinoșilor instructori școliți pe la cursurile scurte de cadre „de nădejde”. Repetăm afirmația făcută în anul 1945
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare următoarele perle propagandistice numai bune la uns orgoliile rănite ale ștabilor de la „centru”, dacă se vor fi lăsat duși de nas așa ușor: „... populația orașului cât și a județului, este mulțumită de măsurile luate contra elementelor rău-voitoare și primesc cu deosebită satisfacție asemenea măsuri pe viitor”. Aici, credem că era vorba
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acestei secțiuni am descoperit și alte informații demne de a fi citate: „...Comitetul Județian se compune din 19 membri iar biroul județian din 7 membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și pemeriști luaseră o amploare fără precedent dar totul părea normal în sistemul partidului unic, lipsit aproape total de o opoziție sănătoasă și viabilă. Mergând pe linia trasată fără greș și fără abateri de către tovarășii de la „centru”, recte de la București, ștabii utemiști vasluieni reaminteau cu orice ocazie „necesitatea unirii tineretului”, iar tov. Iancu D. nu putea face abstracție de la regulă nici cu o iotă, măcar, scriind în „raportul” său următoarele: „...am arătat și explicat tineretului importanța Unificării (cu majusculă, în original
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
terminat în județeana noastră”, la care au participat numeroși tovarăși activiști de pe întreg cuprinsul județului Vaslui. Vom încerca să comentăm cele discutate atunci pentru a trage și o concluzie cât mai corectă. La această ședință a participat chiar și ditamai ștabul de la CC al UTM de la București, tov. Daia Gheorghe care, mai pe la final, și-a prezentat propriul punct de vedere. La început, a luat cuvântul tov. Paul Pavlov ce pe atunci era responsabil cu „propaganda și agitația” în biroul județean
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secretar și noului birou „... să fie vigilent”. Împotriva cui, n-am înțeles, dar, vorba ceea (parafrazată): „ședințele lungi și dese/ cheia marilor succese!”. f. Haideți și pe la „întovărășirea” Miclești, „d’agi tova’ăși și p’etini!” Ce și-au zis ștabii de partid veniți de la Vaslui: „Dacă tot am venit la Miclești , haideți s-o punem de-o ședință și la întovărășirea din sat!”. Bănuim că s-a întâmplat așa deoarece procesul verbal de ședință a fost întocmit tot pe data
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
practică în realitate. Ocupanții de la răsărit se „aprovizionau” și fără știrea colonelului Sidorov pe care, probabil, nici nu-l cunoșteau. La un moment dat, armata roșie avea atâția colonei de nimeni nu le mai știa numărul, chiar dacă acest Sidorov era ștab mare, dar la București și nu la Bârlad, Vaslui, sau Huși. De fapt, ordinul circular nr.794.900/25 noiembrie 1944 fusese o încercare a generalului Nicolae Rădescu (1874-1953), șeful Statului Major al Armatei Române, de a stăvili cumva imensele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]