795 matches
-
fântână, balansoar, petec de iarbă adevărată, stele, pași, rădăcinile pietrelor, izvoare, liniștea, mugurii, palma pământului, păpușile ascunse alaltăieri, neliniștea din albăstrele, urmele prezentului, pene de șoim, alt albastru, rugăciuni pentru aduceri aminte, fereastra deschisă, umeri de lumină, palma timpului, icoana, ștergarul de in, grăunte de frig, arcușul, penelul, raiul, răcoarea din palme, rotunjimi de doruri, evantai, castele pentru fluturi, cuvinte nerostite, sunetul pământului, geamul pădurii, fotografii decolorate, păpuși cu obrajii topiți; oglinzi cu două fețe, ieriul din mâine, inima soarelui, frunze
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_pas_urias_de_la_nedumeriri_ana_maria_gibu_1371801951.html [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
ori, înghițind cu plăcere ce ne dădea, luând cu lingura din cupa decorată cu motivul crucii aurite, pe care o foloseam doar odată pe an. În ea, proaspăt sfințită și adusă direct de la biserică, în puterea nopții, odihnea sub un ștergar curat pâinea înmuiată în vin parfumat. Era singurul vin pe care-mi era îngăduit să-l gust în copilărie și, îndulcit fiind, nu-mi displăcea deloc. Firește că mă grăbeam și pentru că știam că undeva afară aștepta cuibul pe care
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462010728.html [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
admirate: flori, buburuze, cocoșei de Horezu, puișori, motive naționale lucrate în cruciulițe, musculițe și flori din zona Alimpești, județul Gorj, motive naționale preluate de pe costume populare din zona Horezu și Recea de Costești, județul Argeș, motive geometrice existente pe prosoape, ștergare, fețe de pernă. Mărțișoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la cuptor. În expoziția dumneaei sunt prezente și mărțișoare din flori naturale, presate și uscate, puse în rășină, felicitări pictate și felicitări cu flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel. Sambătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
magazine sătești, totuși gospodăria bunicilor păstra preocupările vechi. Amatori ai calității, bunicii realizau necesarul de consum ca-ntr-o gospodărie feudală avansată. Văzuse acolo nepoata cum prelucrau cânepa și bumbacul, pe care tot ei le cultivau. Obțineau și borangic pentru ștergare, marame, ii tradiționale, crescând, în asociație cu un cumnat la fel de harnic, și viermi de mătase. Și în privința bunicii, tot vorbe de laudă! Știa să apese și cormanele plugului, după cum stăpânea croitoria, țesutul pânzei ori al covoarelor, brodatul ca și gătitul
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
În Sae Preda descoperi sensibilitățile și subtilitățile de limbaj în descrierea unor ritualuri și a unor obiceiuri populare, descrise și de Marin. Ex.: „Măcar o zi pe an, praful uliței principale devenea frumos și ornamentat ca o catrință, ca un ștergar de biserică.” Cert este că, țăranul descris de Marin Preda, avea o legătură ancestrală, aproape simbiotică cu pământul, socotindu-se el însuși fiul pământului, care îl hrănește pe el și pe ai lui, nu în sensul manifestării lui Ion al
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
găsesc aici?” Puștiul o împresura, nu mai era nimic, nici amintirile ei nu se mai găseau acolo, curtea, casă îi se păreau străine. Dincolo de poartă tumultul vieți, aici liniștea morții. În casă păiajenii își țeseau pânză pe la colțuri, farfurii și ștergare prăfuite pe pereți. Deschise larg ușa că și cum s-ar fi sufocat, sufocarea nu venea din aerul din casă, era în ea. “Dumitre! Joi vine Voicu să ia copiii-Voicu era soțul fetei moarte de tânăra la 26 de ani
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1489143452.html [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
plutire și-n frază de ceasuri bune - toți aștrii-o privesc mii sori logosori o alintă-n lumină frumoasa-a frânt vremea - din tronu-i regesc: Istorie-a Razei - și Horă Păgână ...cavaleri pogorâți cu hârzobul din stele ia luați 'cest ștergar - și vă ștergeți voi ghiocul: căci zâna desprinsă din jocul de iele deja și-a cuprins după umeri Norocul... ...și flaute și harfe - cântând fericirii se-ascund umilințe - când trec pe cer Mirii! STRÂNSA PRIETENIE după ce l-am bărbierit cu
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
facem, zise iedul cel mai mare, auzind de prin vecini că ai gânduri de-mpăcare. - Dar poftește-ne în casă, ți-am adus ceva în dar, spuse iedul mijlociu și scoase din buzunar un pachet rotund și neted, c-un ștergar acoperit. - Ei, sigur, zâmbi mezinul, lupule, că n-ai ghicit ce-am crezut noi trei că meriți după toată-acea-ntâmplare în care-ai gândit că poți să-ți prepari din noi mâncare. Curios peste măsură, lupul îi pofti în
LUPUL ŞI CAPRA CU TREI IEZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1470238514.html [Corola-blog/BlogPost/370610_a_371939]
-
Și-i ști și tu să chiuiești! / Mă tem însă, să nu surzești Și ochii să-ți sară din cap! / Dar dacă vrei ca să te scap - Căci numai binele-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un ștergar. De nu te leg, e vai și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un ștergar. De nu te leg, e vai și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini o ținea, Decât avea în sfânta cruce. / Apoi
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
pânteceNici o schimbare...CirculațieSună depășireaDoar clapele gânduluiTrec barieraTopograficăMăsura umbreiGlezna dintre doi fluturiși-un fir de iarbă... XXV. CAPITULARE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 414 din 18 februarie 2012. Mierle ciugulind Neaua la colțul casei Zăpor cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și uitând jocul Puritate Firul de omăt Cerne-n văzduh
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
umplute cu fulgi de gâscă. Patul era acoperit cu pleduri subțiri de bumbac sau din lână, după anotimp iar pe pereți erau de jur împrejur puse niște covoare țesute iarna de mamaie la un “război”. Cel mai mult îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe care cosea fel de fel de flori sau desene geometrice. Nu știu dacă așa era moda sau dacă erau culorile preferate de mamaie, dar toate ștergarele erau cusute
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe care cosea fel de fel de flori sau desene geometrice. Nu știu dacă așa era moda sau dacă erau culorile preferate de mamaie, dar toate ștergarele erau cusute cu ață portocalie, albastră și cu puțin verde pe alocuri. Erau așa de albe și de bine scrobite pe pereții proaspeți văruiți în toamnă, că le asemuiam fluturilor dispăruți la sfârșitul verii. Din camera asta era o ușă
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
și pentru tavanele ei, care erau din grinzi mari, rotunde, vopsite în maron. În camerele din față, “de la drum”, nu aveam voie. Erau camerele de “tinere”, tot cu paturi lungi și înguste, tot cu grinzi în loc de tavan și tot cu ștergare pe pereți. Aici nu mai era nici soba și nici plita. În camera de la “drum”, în fața ferestrei, era o fața de masă plină de trandafiri cusuți cu ață portocalie, care îți atrăgeau atenția imediat ce pășeai în cameră. Hainele de “tinere
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
imit pe mamaie sau cel mai adesea pe tataie. Nu am înțeles niciodată rostul camerelor “din față”, nu le locuia nimeni. Ne înghesuiam toți în camera cu soba, fie că era iarna, fie că era vara. Cele mai frumoase, în afara ștergarelor de pe pereți erau mușcatele din ferestre, înflorite și vara și iarna, dând o nuanță de veselie și sărbătoare continuă. Tataie își construise în fața casei o bucătărie pentru vară, tot cu plită și cuptor. Vara, în mijlocul camerei agățau un felinar care
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
laudă stăpânul, numindu-i "slugă bună și credincioasă", dându-le în dar zece și respectiv cinci cetăți în stăpânire. Un al treilea însă răs �punde cu invective - justificând faptul că nu a folosit talantul nicidecum ci o păstrase într-un ștergar (la Matei, "a ascuns-o în pămant") - cu faptul că socotea pe stăpân "om aspru": "iei ce nu ai pus și seceri ce nu ai semănat"; și "temându-se"de stăpân, îi înapoiază darul, neînmulțit și nefruc �tificat. Atitudinea stăpânului
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
și mister îmi produceau o continuă stare de fericire. Dar sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427631788.html [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]