337 matches
-
mai mare mirare, dar și... semn de mare întrebare. PRM cu Părtași Rămași.... Muritori, de foame (locuri eligibile). Cum orice campanie electorală înseamnă și bani această formațiune e în lacul adânc unde-și trage aer cu țevia și nădejdi cu ștevia. Ar spune multe, dar n-au cârnați, caltaboși, vin, fanfare sau alte pomeni electorale iar cei câțiva oameni de mare valoare privesc neputincioși la politica bogaților. O campanie mai slabă ca asta nici nu se mai putea face. Din cauza asta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri timp
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit cronicarului : „ fusese o secetă mare, urmată de foamete așa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
întâlniri, mi-a deschis orizonturi culinare la care nici nu visasem până atunci; l-am și înregistrat pe telefonul mobil, ca să-mi pot nota denumirile noi: iahnie de cartofi, ciulama de bureți, plăcintă cu spanac, sote de lobodă, tocană de ștevie, piure de pătrunjel, brânzoaice de post, urzici umplute... Asemenea minunății nu văzusem nici în cele mai rafinate restaurante (și eu știu ce vorbesc, pe o rază de 500 de kilometri nu cred că exista local de lux în care să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Încurajată, poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării. Încă de la bun început, scrie că: „...în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al unui comerț cvasi-ilegal cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
puțin temporar. Face deneaul curățenie, Sandule, mormăie Gore, uite că și Prunea e luat la ochi, le-au pus ăștia telefoanele sub ascultare și acu’ le țâțâie fundul la toți. Nu mai miroase a iarbă crudă și a ciorbă de ștevie, vine iz de procese cu garnitură de cătușe. Gicu bate ritmul cu piciorul, pe sub masă, și gustă câte o gură din paharul În care are vodcă. Așa a avut el chef, să bea albitură la ora prânzului, Înainte de masă. Pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
halbă. Are sete mare, iar Gore Încearcă să se țină după el. Numai Sandu bea În reluare, mai mult gustă. Nici de mici nu se atinge, cu toate că abia au fost puși pe masă. Nevastă-mea a făcut o ciorbă de ștevie, am ras două farfurii, acu’ sunt sătul. Iau un mic, așa, de control, da’ atât, nu prea-mi face bine carnea tocată și nu mai au colebil la farmacie. Dă-i cu altceva pentru tranzit intestinal, ca aia care stă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
stâlp înfipt în pământ sprijinind sau susținând ceva. Rădăcina o întâlnim în forme ca tijă, țeavă, toc (la ușă), iar cu prefixul s-: stog în română și slavă, visl. stakkr „stog de fân”, staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la hârzob (acesta din urmă unic datorită afumării cu lemn de conifere, rareori folosit de alții din pricina mirosului specific), sunt, probabil, unele dintre puținele unicate ale gastronomiei noastre, dar asta deoarece mai peste tot în lume ideea de a mânca ștevie la grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia (Rumex patientia, rudă cu măcrișul, Rumex acetosa) este o plantă europeană; majoritatea istoricilor alimentației sunt de părere că, în forma sa sălbatică, era culeasă și făcea parte din hrana umană a paleoliticului superior. La început era mâncată crudă, dar este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
era mâncată crudă, dar este de presupus că, pe întinderea întregului continent preistoric, frunzele plantei au fost și gătite, cea mai veche tehnică fiind la jar. Această tehnică nu s-a menținut decât în România, restul continentului mâncând mai ales ștevie crudă, în salate, ori fiartă. „Cea mai năstrușnică și mai neașteptată mâncare românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman, „flori de bostan umplute“. Să fie oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar săracii obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici cu mămăligă, ciorbă de borș cu ștevie roșie. Orășenii mâncau ciorbele de trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui Caragiale, Stamate își pregătește printr-un veritabil ritual aventura erotică și, în necesara etapă a preludiului gastronomic, "se ospătă cu puțină fiertură de ștevie". Este, însă, evident că verbul "a se ospăta", de regulă substituit la Urmuz prin "a se hrăni", servește intenției parodice, prin exprimarea contrariului față de sensul presupus prin extensie, cel de "a petrece, a benchetui", sau față de înțelesul derivatului "ospăț". În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice ale timpului arată că arta culinară se limita la trei procedee majore folosite În prepararea alimentelor și anume
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o porție de mămăliguța și mujdei de usturoi. Ingrediente pentru 10 porții: 500 g cas proaspăt 100 g gris 100 g mărar 4 ouă 2 g piper 50 g făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de preparare: Cașul se trece prin mașină de tocat, telemeaua se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de preparare: Cașul se trece prin mașină de tocat, telemeaua se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se dezinfectează și se separă albușul de gălbenuș. Albușurile se amestecă cu sare, piper, cu cașul tocat, gris și ½ din cantitatea de mărar. Aceasta compoziție se amestecă până la omogenizare. Din
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se amestecă până la omogenizare. Din făină se face un sos cu jumătate din cantitatea de smântână, cu telemeaua rasă și restul de mărar tocat. Ambele compoziții se amestecă până se omogenizează. Din această umplutura se modelează sărmăluțele cu foi de ștevie, se așează într-un vas și se dau la cuptor circa 30 minute. Se servesc cu smântână deasupra și mămăliguța. Ingrediente pentru 10 porții: 2 Kg carne de porc 400 g roșii 400 g ardei gras 400 g ceapă 40
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pătrunjel, mărar) precum și unele fructe proaspete (mere, pere, piersice). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. Timp de 3 zile consecutiv, se bea câte 1 litru lapte dulce În care a fiert o rădăcină de ștevie. Atât timp cât bolnavul are febră, se va bea câte un pahar cu suc de lămâie, din oră În oră, până la scăderea temperaturii, având efect În alcalinizarea organismului și În eliminarea toxinelor nocive. După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
numai ca desert ci și Înainte sau Între mese, contribuind la deplasarea rapidă a materiilor reziduale prin tractul digestiv. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de castraveți, varză albă și roșie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ștevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, morcov ras, țelină, sfeclă roșie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmățui etc. Bune rezultate dă sucul din legume preparat dintr- un pumn
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lung, ardei iute, ardei de boia, pătlăgele vinete, tomate. Legume bostănoase: castraveți, dovlecei, dovleac comestibil. Legume păstăioase: fasole de grădină, mazăre de grădină, bame. Legume, verdețuri și condimente: spanac, salată, ceapă verde, usturoi verde, verdețuri (pătrunjel verde frunze, mărar, leuștean, ștevie, măcriș, loboda), andive, sparanghel, tarhon, cimbru etc. Legume rădacinoase: morcovi, pătrunjel, păstârnac, țelina, sfecla roșie, ridichi, hrean etc. Legume varzoase: varză albă, varză roșie, varză creată, varză de Bruxelles, conopida, gulie. Legume bulboase: ceapă uscată, usturoi uscat, praz. Pepeni verzi
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]