163 matches
-
de natură utilitară, nu este nici posibilă, nici de dorit, cum am arătat mai înainte. Spre deosebire de cogniția din fizică, în Economie se uzează cu opinii, păreri, puncte de vedere, chiar impresii, adesea neargumentate (ceea ce pune un semn de întrebare în privința științificității demersului) care nu pot fi excluse. Cel care generează cogniție în Economie face parte el însuși din obiectul analizei, este parte indisolubilă și, deci, are semnale la prima atingere (la prima mână, cum se spune în limbajul comun), este observatorul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conținutul ei, matematic vorbind, iraționalul). Conceptele Economiei sunt și dialectice sau poate doar dialectice când operează asupra complexității, cel puțin în acest stadiu de maturizare a cunoașterii ca funcție a conștienței. Deci soluția de a răspunde la această provocare a științificității demersului nu este nici simplificarea, nici complicarea, ci ea constă în balansul dintre gândirea rațională și gândirea emoțională pentru a media eficiența parcimoniei și complicația funcțională a complexității asupra căreia se îndreaptă cogniția. Economia este, în definitiv, și sigură și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prezicătorului / 87 4.4. Clasificarea divinației după claritatea mesajului / 87 4.5. Clasificarea divinației în funcție de beneficiarul rezultatului / 88 Capitolul 5. Cercetarea socioantropologică a divinației. Demers și perspective epistemologice / 89 5.1. Scopul și obiectivele cercetării / 89 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii / 91 5.3. Metodologia cercetării socioantropologice a divinației / 96 5.3.1. Interviul / 96 5.3.2. Chestionarul / 99 5.3.3. Analiza de conținut / 100 5.3.4. Observația / 100 5.3.5
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și divinatorii. În fapt, multe dintre aceste apariții aduc mari deservicii imaginii practicilor divinatorii și studiului științific al lor; d) literatura "de tarabă", alături de numeroasele site-uri existente în lumea virtuală, arată că în spatele acestor manifestări publicitare și al unei "științificități" mascate se ascunde o industrie/pseudoindustrie a practicilor divinatorii; e) în mijloacele media există un fenomen publicitar (rubrici de astrologie, mică publicitate, articole și emisiuni specifice, producții artistice și documentare) care ar putea sugera o anumită audiență pe piață a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
raportul magiei și divinației cu știința, am încercat să văd dacă putem vorbi de obiect, metodă și legi în cazul divinației. Bazându-mă pe un material faptic am descoperit că, cel puțin în cazul divinației experimentale, cele trei condiții ale științificității se verifică. Cu toate acestea, este nefiresc să numim divinația știință (așa cum era socotită astrologia în Renaștere). De ce? Pentru că, deși se bazează pe o anumită logică, pe experimente și observații, divinația include și tot arsenalul de credințe și trăiri emoționale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aprecieri valorice. Subliniem că divinația în sine nu este nici bună, nici rea. Ea este o formă de manifestare a spiritului uman, un fenomen social care trebuie analizat și interpretat cu cât mai multă onestitate științifică. 5.2. Subiectivism și științificitate în cercetarea socioantropologică a practicilor divinatorii Studiul unui fenomen oarecum special precum divinația ridică o serie de dificultăți de ordin epistemologic și metodologic. Întrebările pe care ni le-am pus de la bun început sunt următoarele: cum reușim să cuprindem și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
orice artă sau meșteșug. Astfel, atât magia, cât și știința reprezintă anumite similitudini și, împreună cu Sir James Frazer, putem în mod apropiat să numim magia o pseudoștiință"168. Deși din punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și a caracterului lor esoteric. Din lucrările de mâna a doua înregistrate în cadrul studiului și care tratează direct sau tangențial fenomenul divinatoriu, am extras o serie de cuvinte-cheie ce pot constitui unități de analiză a acestor apariții editoriale discutabile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din punct de vedere cultural, producțiile kitsch despre divinație fac mari deservicii abordărilor serioase și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de informație mediate; astfel, antropologii și sociologii veacului al XIX-lea și-au construit teoriile științifice pe baza mărturiilor din scrierile călătorilor europeni în
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să creeze o aură de sacralitate în jurul principalelor dogme ale ideologiei totalitare, considerată drept unica în măsură să asigure afirmarea "personalității multilateral dezvoltate". Această imagine presupune mistificarea dogmelor (într-o manieră similară cu cea religioasă) cu ajutorul unei false "peceți de științificitate". Dizidența este considerată o erezie, "crima de a gîndi adevărul" fiind supusă oprobiului public în multiple moduri. • Remodelarea limbajului presupune reducerea problemelor existenței umane la un număr redus de concepte, susținute de reprezentanții "științei sacre". Aceste concepte definesc nucleul așa
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vechile expresii ca teoriile folk sau teoriile indigene. În partea sa cea mai avansată, antropologia cognitivă se apropie de psihologie, căreia îi furnizează materiale comparative, în special pentru studiul învățării. Programul de antropologie cognitivă încearcă să apropie criteriile sale de științificitate de cele ale științelor experimentale, dar se lovește de aceleași dificultăți ca și antropologia culturală în ansamblu: colectarea de informații pe teren nu este niciodată "pură", ea depinde întotdeauna și de ipotezele, și de centrele de interes ale cercetătorului. Studiind
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și antropologică (adesea amestecată cu cercetări istorice) doar de douăzeci de ani. Este vorba despre un câmp de cercetare diversificat, capital pentru înțelegerea lumii noastre, care nu a încetat să se dezvolte: studiul construirii autorității științifice și a criteriilor de științificitate, critica modalităților retorice de expunere a științei, analiza comparată a formelor de organizare a cercetării științifice, a relațiilor între stat, institute de cercetare, piață, mecenat, societate civilă, a implicațiilor (filosofice, etice, juridice, politice) transformărilor induse de descoperirile științifice. IV. Domeniu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Interesul cercetătorilor pentru subiecte periferice nu poate fi trecut cu vederea, deși metodologia nu este adesea bine structurată, iar caracterul apologetic, mai ales în monografierea locurilor natale sau a persoanelor cu care istoriograful a avut contacte directe, diminuează uneori din științificitatea lucrărilor. Paradoxal, am putea spune că trecutul nu poate exista în timp, ci doar în spațiu, istoria reprezentând o cartografiere a locurilor acțiunii umane dispuse pe axa timpului 2. Este istoria regională sau locală indispensabilă în scrierea marii istorii? Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la ultima parte a disjuncției. În acest sens, Peter Barry 51 construiește o listă de distincții între structuralism și poststructuralism, pe patru aliniamente importante. În funcție de origini, structuralismul derivă din lingvistică, și împreună cu aceasta împărtășește încrederea în sistem, metodă, rațiune și științificitate. Dimpotrivă, poststructuralismul derivă din filosofie, și, prin alăturare, cele două discipline au în comun scepticismul în legătură cu posibilitățile obținerii unei cunoașteri certe, atacând asumpțiile bunului simț. În ceea ce privește tonul și stilul, scriitura structuralistă valorizează abstractizarea și generalizarea, preferând un stil neutru și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că o disciplină marginalizată și deseori desconsiderată de-a lungul istoriei sale (în pofida perioadelor ei de măreție) își regăsește cu ușurință locul în interiorul unui curent care reabilitează fenomenele periferice, marginale, care nu și-au impus puterea într-o centralitate a științificității, a sensului univoc și a certitudinii epistemice. De altfel, retorica a fost criticată din mai multe puncte de vedere, emblematice rămânând atacurile lui Platon, care puneau retorica sub semnul construcției de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sale. În termenii folosiți de Habermas, Baudrillard se înscrie în tentativa postmodernă de nivelare a distincțiilor de gen dintre filosofie și literatură. Preferând o scriitură mixtă, teoreticianul hiperrealității și seducției, la fel ca și Derrida, se situează în afara cerințelor de științificitate și argumentare, astfel încât receptarea lucrărilor sale face apel la alte modalități de persuadare (forță stilistică, șocul afirmațiilor, expresii paradoxale, teme noi, incitante etc.). Așa cum remarcă Turner, utilizarea aluziei, parodiei și ironiei reprezintă modul caracteristic al analizei baudrillardiene, aceste procedee putând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mult ca un proces asigurat mereu de critica intern-științifică, dar și extern-socială a diferitelor presupoziții ideologice particulare. Angajarea deschisă este un remediu. La ea trebuie adăugată autoanaliza ideologică orientată spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la standardele de științificitate. Important este, după cum remarcă Lazăr Vlăsceanu (1982, p. 172), să se treacă de la adoptarea implicită a valorilor unui grup sau clasă, de la subordonarea necritică față de acestea la opțiunea motivată pentru un sistem de valori sau altul și la includerea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cercetării. Sociologia angajată dezvoltă, prin urmare, o obiectivitate specifică. Odată aleasă o perspectivă socială, analiza se poate realiza în interiorul ei, într-omanieră obiectivă, științifică, nemanipulativă. Sociologia echidistantă. Sociologia angajată, chiar atunci când este realizată la cele mai ridicate standarde de obiectivitate și științificitate, rămâne parțială. Ea dezvoltă doar o perspectivă asupra realității (a unui grup social sau subsistem), făcând abstracție de celelalte perspective; analizează realitatea dintr-un punct de vedere, neluând în considerare, în aceeași măsură, și părerile altor agenți sociali implicați. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane, deși reprezintă în egală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]