740 matches
-
generației de „ruși noi” care, în momentul acela, începeau să se facă remarcați în toate capitalele din Occident. Își ciopârțeau numele, americănește, identificându-se adesea, fără să-și dea seama, cu eroii romanelor de spionaj sau cu extratereștrii din povestirile științifico-fantastice ale anilor ’50. În cursul primei noastre întâlniri, îl sfătuiam pe Alex Bond, alias Alexei Bondarcenko, să-și francizeze numele și să se prezinte Alexis Tonnelier, mai degrabă, decât să-l mutileze astfel. Fără nici o urmă de zâmbet, mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tip de concepție realistă sînt puse sub semnul întrebării din ce în ce mai frecvent, de pildă prin asocierea temei variabilității cu o descriere care vizează realismul. Astfel, John Fowles oferă trei variante posibile pentru finalul romanului său Iubita locotenentului francez, iar în proza științifico-fantastică a lui Kurt Vonnegut lumii ficționale îi este adesea negată foarte conștient orice finalitate. Acest caracter deschis este deosebit de surprinzător în Micul dejun al campionilor. În extraordinarul roman experimental At Swim- Two-Birds (La doi lebădoi) al lui Flann O'Brien, tema
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
318 N. Friedman, "Point of View in Fiction", 1167. 319 Hans Robert Jauss, Literaturgeschichte als Provokation der Literatur wissenschaft, 69. 320 H.G. Wells, "The Country of the Blind", r. Țara Orbilor, trad. de Victor Kernbach și C. Vonghizas, în Povestiri științifico-fantastice, vol. IV, Oul de cristal, Ed. Tineretului, București, 1965, 60. 321 Ibid., 79. 322 W.M. Thackeray, The Memoirs of Barry Lyndon, Esq., Written by Himself, 1844. 323 Este semnificativ faptul că tocmai cititorii celebrului roman foileton și-au exprimat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
timp sosiri (nașteri) și plecări (morți) -, prin a-și dobândi nemurirea în operă? Că opera însăși are o viață - deși (poate) mai lungă - totuși finită, e o altă problemă. Oricum, sensul cărții de față ar putea constitui subiectul unui roman științifico-fantastic, iar dacă autorii ar fi avut talentul literar al unui Frank Hubert, ecolog ca formație totuși dar cunoscut mai ales ca autorul seriei “Dune”-lor, ar fi adoptat, ca și acela, acest gen literar pentru a descrie și, mai ales
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în 1996 publică la Pittsburgh, SUA, o cuprinzătoare antologie a scriitorilor din România (The Phantom Church and Other Stories from Romania), la București îi apare Enciclopedia exilului literar românesc (2003). Deloc surprinzător, în 2002 M. tipărește un volum de literatură științifico-fantastică, Misterul camerei închise, care cuprinde „nouă povestiri incredibile”. La prima vedere, cărțile lui M. s-ar încadra în categoria critică universitară, având în vedere un anume echilibru al opiniilor exprimate și o ordine, deloc întâmplătoare, a domeniilor abordate: întâi o
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
prevalează privirea istorică. După ce consemnează începuturile de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marcate de un interes crescut pentru senzaționalul științific și pentru primele traduceri, criticul identifică în primii ani ai secolului al XX-lea pe întâiul scriitor specializat în literatura științifico-fantastică: Victor Anestin. Urmează o trecere în revistă cuprinzătoare a autorilor și cărților mai importante, fără o preocupare deosebită față de valoarea acestor producții. Literatura SF epuizează o temă și este, cel puțin din punct de vedere teoretic și istorico-literar, o exegeză
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Litere a Universității București, secția filologie modernă. Între 1944 și 1947 a fost reporter la ziarele „Momentul”, „Sportul”, „Ediția” și apoi redactor la „România liberă” și „Lupta CFR” (1947-1960). A debutat editorial în 1959 cu Pasărea de piatră, un roman științifico-fantastic, căruia i-au urmat, într-un răstimp foarte scurt, alte scrieri aparținând aceluiași gen, Ciudatul lac din Valea Brebilor (1959), Turneul de primăvară (1960) și Expediția „Zero K” (1961), toate reinterpretând cu fantezie convențiile narațiunii de acest fel. După 1964
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
teatrale” (realizate în colaborare cu Ion Mustață) și piese într-un act au fost puse în scenă la diverse teatre din țară. E autorul a numeroase texte destinate difuzării radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară și în străinătate. Considerat a fi unul dintre cei mai buni autori specializați în literatura pentru copii, J. îmbină în chip fericit instructivul cu distractivul. Ca umorist, adresându-se adulților, a frecventat, pe de
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
trece Cortina. În anii ’50, ca ziarist la „Scânteia”, F. dobândește în mediile culturale un renume de „comisar” al „rectitudinii” ideologice comuniste. Ca scriitor însă abandonează destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul premiu al Societății Europene de Science-Fiction
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
Tighina, Râmnicu Vâlcea și din nou la Bârlad, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1949. Și-a luat licența la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice. Între 1950 și 1952 a fost redactor la „Scânteia tineretului”, apoi șef al secției literare la „Luminița”, șef al secției de literatură pentru copii și al secției SF la Editura Tineretului (1955-1968), șef al secției de știință la „Scânteia” (1968-1972
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
SF” (Triest, 1972), Marele Premiu al Ministerului Culturii și Artei din Polonia (1973), Premiul Harrison, conferit de World SF (Brighton, 1984) ș.a. Debutând ca poet și păstrând un lirism discret și captivant în tot ce a scris, proză realistă sau științifico-fantastică, istorie literară, studii de știință popularizată etc., H. este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informațiilor și de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască și să educe. Primele
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
Sfârșitul vacanței, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ și cu un cert talent de povestitor modern, precipitat și esențial. Dar destul de repede interesul său atât ca scriitor, cât și ca teoretician și istoric literar s-a deplasat spre literatura științifico-fantastică. Unele dintre povestirile sale SF s-au bucurat chiar de aprecieri internaționale - precum Emisiune nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) -, pentru că autorul folosește în narațiuni cunoștințe științifice unanim acceptate și ipoteze exclusiv raționale, prezumând totdeauna limite fanteziei
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și televiziune emisiuni care, prin nivelul de competență și stilul captivant, au provocat o emulație a genului și o înțelegere adecvată, superioară, ducând la o recunoaștere internațională a contribuției românești în domeniul imaginarului științifico-fantastic. SCRIERI: Centru înaintaș, București, 1954; Petrică și ceasul vrăjit, București, 1957; Ultimul văl, București, 1957; Caleidoscop, București, 1958; Sfârșitul vacanței, București, 1960; Orar de vacanță, București, 1962; Oameni și stele, București, 1963; Imaginile imposibilului. Istoria tematică a filmului SF, București
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
Atenție!, București, 1969; Vârsta de aur a anticipației românești, București, 1969; Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco De Turris), pref. trad., București, 1972; Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice, București, 1975; O falie în timp. Pagini de anticipație românească, București, 1976; Povestiri științifico-fantastice, București, 1976; Fugă în spațiu-timp, București, 1981. Traduceri: Erik Majtényi, Iepurașii călători, București, 1955; Serghei Mihalkov, Ursul a găsit o pipă, București, 1956, Unchiul Steopa milițian, București, 1957; Jules Verne, Insula cu elice, I-V, pref. trad., București, 1959, În
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
studențească”, „Scânteia tineretului” și „Munca de partid”. Debutase în 1952, cu versuri, în presa pentru copii. De asemenea, a scris teatru ( i-au fost reprezentate Cer cuvântul, adaptare scenică a propriului roman cu același titlu, și Tren fără întoarcere), literatură științifico-fantastică și de aventuri, scenarii de film (Dincolo de orizont, 1979, regia St. Traian Roman). Bun gazetar, s-a afirmat jurnalistic atât înainte, cât și după 1989. Debutul editorial are loc în 1972, prin apariția volumului de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
fără întoarcere), literatură științifico-fantastică și de aventuri, scenarii de film (Dincolo de orizont, 1979, regia St. Traian Roman). Bun gazetar, s-a afirmat jurnalistic atât înainte, cât și după 1989. Debutul editorial are loc în 1972, prin apariția volumului de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, după care urmează romanul Cer cuvântul (1977), având pe copertă o prezentare elogioasă semnată de Marin Preda. Primul volum al romanului Drumul Cavalerilor (1983) îi aduce autorului sancțiuni și persecuții din partea autorităților, acestea considerând cartea un act
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
un generos efort recuperator. Abia în 1997 volumul va putea fi editat, fiind și premiat de Asociația Scriitorilor din București. Alte două filoane tematice o vor atrage pe R. în anii care vor urma: narațiunile cu subiect istoric și literatura științifico-fantastică. Pe Argeș în sus. Secvențe istorice (1964) anunță interesul pentru trecutul național, pe care îl va recupera, cu originalitate și forță compozițională, și în romanul Vlad, fiul Dracului (1970), devenit, în varianta definitivă, Drăculeștii (1977; Premiul Asociației Scriitorilor din București
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum romanul istoric. Dar R. rămâne în istoria literară deopotrivă pentru proza ei științifico-fantastică: Eu și Bătrânul Lup de Stele (1966), Taina Sfinxului de pe Marte (1967), Anotimpul sirenelor (1975) și Să nu afle Aladin (1981, premiat la Concursul European de Literatură pentru Copii, Padova, 1982, precum și de Asociația Scriitorilor din București). Nota dominantă a
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
laborant (1939-1940), muncitor la CFR (1941-1944), funcționar la Societatea de Telefoane, (1946-1948) - înainte de a deveni, din 1955, reporter și redactor la revista „Știință și tehnică”, de care își va lega destinul, inițiind și publicând suplimentul literar al revistei, „Colecția «Povestiri științifico-fantastice»”. Apărute cu o regularitate de metronom, la începutul și la jumătatea lunii, la prețuri modice, dar în condiții editoriale de înalt profesionalism, micile broșuri SF au reprezentat, din octombrie 1955 și până în aprilie 1974, când au dispărut brusc din peisajul
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în Germania din 1989 -, orientarea spre proza științifico-fantastică a ajuns să devină, în imaginarul colectiv al culturii române, consubstanțială cu creatorul și animatorul ei, ocultând adesea celelalte aspecte ale activității sale. Începuturile literare ale lui R., duble într-un anume sens, îmbrățișau cele două laturi esențiale ale evoluției
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
ilustrate de dezvoltarea, în condițiile Planetei Venus, a inteligenței și sensibilității pe tărâm vegetal), bine pusă în evidență de ideea atracției pe care o resimte cosmonautul pământean pentru echivalentul venusian al „eternului feminin”. Talentul de explorator narativ al spațiului literar științifico-fantastic găsește, totuși, cea mai bună concretizare în prozele scurte. Volumul care le reunește, Prețul secant al genunii (1974), cuprinde o serie de narațiuni, unele devenind texte clasice ale genului, și nu doar în spațiul românesc. Chiar dacă, pentru Mircea Opriță, Altarul
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
versurile și povestirile din O sută de ochi (1974), Câte sunt pe lumea asta (1979) și Pădure, verde pădure (1982), în care R. se arată un bun cunoscător al universului infantil, mereu deschis spre inițiere. A semnat și câteva povestiri științifico-fantastice, ca într-o culegere din 1968, intitulată Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota. SCRIERI: Bună dimineața!, Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Citadela sfărâmată și doctorul Toma din Febre; istorice - domnitorul Petru Rareș, ca în piesa Petru Rareș sau Locțiitorul (1967); folclorice și mitice - artistul și constructorul Manole din Moartea unui artist și din Omul care și-a pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice, parodiate în Paradisul (1974). Piesa Omul care și-a pierdut omenia este oarecum drama-sinteză, cuprinzând totalitatea problemelor fundamentale care îl animă dintru început pe dramaturg, de la rostul și țelul creației la dualitatea sufletului, pe întreaga spirală a experienței creatorului. Manole
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și ca redactor la „Magazin istoric” (1969-1973). A mai semnat Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex., M. Ștefan. Talentul cu totul modest al lui Ș. a fost disputat (uneori în calitate de coautor) de literatura de aventuri științifico-fantastică (în accepțiunea educativ-sovietică a termenului, de naucino fantasticeskaia literatura) și de literatura de popularizare tehnico-științifică și istorică. În deceniul al șaselea din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor subgenuri: primul roman științifico-fantastic (Drum
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
aventuri științifico-fantastică (în accepțiunea educativ-sovietică a termenului, de naucino fantasticeskaia literatura) și de literatura de popularizare tehnico-științifică și istorică. În deceniul al șaselea din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor subgenuri: primul roman științifico-fantastic (Drum printre aștri, 1954, în colaborare cu Radu Nor, de fapt primul roman de gen doar pentru epoca realist-socialistă) și prima povestire științifico-fantastică pentru copii (O întâmplare în împărăția zăpezilor, 1959). Romanele Drum printre aștri și Robinsoni pe planeta oceanelor
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]