222 matches
-
apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii de sfeclă virotici asigură prezența bolii în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al insectelor pe parcursul perioadelor secetoase ale anului. Prevenire și combatere. Întrucât virusul în primăvară este transmis de afide de la plantele însilozate, se recomandă distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer sănătos
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Rotația culturilor ca factor important în prevenirea bolilor, nu are efect în acest caz, întrucât ciuperca rezistă foarte mulți ani în sol datorită clamidosporilor (organe de rezistență), așa încât doar distrugerea resturilor vegetale și ale plantelor de meișor, nalbă și știr, care sunt și ele gazde ale ciupercii, are mare importanță. În tarlalele cu plante atacate, se va evita irigarea prin rigole sau chiar cea prin aspersiune cu cantități mari de apă, pentru a evita răspândirea sporilor. Au fost avizați ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetației, ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă prin sporii de rezistență dar și prin semințe sau miceliul existent în plantele infectate în toamnă. Din cercul de plante gazdă al patogenului fac parte, loboda și știrul. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de spanac trebuie să se țină seama de drenajul terenului și de amplasarea solelor de spanac de primăvară care trebuie să se găsească, la distanțe mari față de cele cu spanac de toamnă. Asolamentul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a dat naștere, ca atâtea alte elemente biografice, unor legende mai mult sau mai puțin caustice, veninoase: Mă aflu deci la București, În iulie și august și, cum obișnuiam, jucam tenis la Tenis Clubul de pe chei cu partenerul meu Mitică Știr, când observ că cei patru tenismeni care făceau un dublu alături se opresc din joc și toată lumea e Întoarsă spre mine, privindu-mă. M-am oprit din joc la rându-mi și, Întorcându-mă, Îl recunosc Într-unul dintre cei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Final de poetică. Theodor Codreanu aspiră demiurgic să epuizeze subiectul, așa încât pune în relație o sumedenie de informații de toate felurile, de la cele importante și revelatoare până la detaliile anecdotice. Doi ani la rând (1946-1947) poetul s-a alimentat doar cu știr și lobodă; alți trei ani de foamete (1951-1953) i-a petrecut la școala medie din Lipcani; copilul a rămas orfan de ...doi tați și în cele din urmă și de mamă; de peste 30 de ani Grigore Vieru doarme doar 2-3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum e! ai fost tare la copii, mai faci? la patru căni mai pui o cană-n plus, la trei căni mai pui o cană! nu-i vorba, o făceam și în tuci, parc-o văd pe mama, ce mîncăm? știr și ouă prăjite! Titu insuficiența vorbei în afara ei, te bate soarele toată ziua, Viorele! că să nu mai fac gălăgie, că-l deranjez la magazin! gol 22 t, încărcat 32 t, uite-l, zici că-i viu! umor de la Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
G. Răzvan Stănescu Ț. Ion Adrian Stanila N. Eugen Ștefan V. Dumitru Ștefan I. Gheorghiță Stefanachi C. Aurel Ștefănescu Gh. Constantă Stein M. Daniel Sterescu N. Mihai Sterie G. Constantin Stetcu Ț. Doina Stetcu Gh. Nuțu Gheorghe Stinea M. Mircea Știr I. Remus Stoffel Gh. Gheorghe Stoian C. Ioan Stoica C. Marius Stoica S. Florin Stoica A. Ștefan Stoichiță V. Sebastian Viorel Stoiculescu I. Constantin Ioan Strafalogea D. Emilia Stratulat V. Ionel Streza N. Nicolae Stroia V. Lucian Ioan Strungariu I.
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
Al. Nicodim 63. Pop Ț. Pavel 64. Popa E. Eduard Iosif 65. Puleac Ț. Pantelie 66. Rus D. Ioan 67. Sangiorgean Gh. Gheorghe 68. Secheres D. Ioan 69. Sipos I. Dimitrie 70. Somosan Gh. Mihai 71. Stef D. Ioan 72. Știr P. Sinesie 73. Tarhuna P. Pavel 74. Tarsan P. Petru 75. Tănăsescu R. Romulus 76. Tivadar V. Teodor 77. Țuca I. Ioan 78. Tudur I. Petru 79. Țurcanu Gh. Eftimi 80. Varga E. Vasile 81. Vlad N. Gheorghe 82. Zsigo
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Germania, 63741 Aschaffenburg, Reitzstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Făinari nr. 26, bl. 50, sc. 1, ap. 14, sectorul 2. 335. Schneider Lucia, născută la 16 mai 1959 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiica lui Știr Cornel și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 66740 Saarlouis, Kalkofenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zona Bucovina bl. C3, ap. 17, județul Timiș. 336. Sahel Anny-Denisa, născută la 15 aprilie 1969 în București, România
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
plantă trece neobservată.” (O. Paler, Galilei, 77), „Preferam să se creadă despre mine lucruri neadevărate decât să mă explic ori să mă apăr.” (O. Paler, Viața..., 52), „Astfel, călugărițele, care în post se fac a mânca în trapeză borș de știr, pentru ca apoi în chiliile lor să se înfrupte cu plachie de crap, sunt niște ipocrite.” (G. Călinescu, C.O., 177) Când se introduce prin această din urmă serie de conjuncții și locuțiuni conjuncționale, identitatea specifică a completivei opoziționale rămâne implicită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cezar Ivănescu, Ioan Holban, Emil Iordache, Gellu Dorian, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Prelipceanu, Nichita Danilov, George Bădărău, Mircea A. Diaconu, Daniel Corbu, Lucian Vasiliu, Simion Bărbulescu, Lucian Alecsa, Sergiu Ailenei, Ioan Es. Pop, Constantin Dram, Sever Trifu, Victor Știr, Ana Dobre, George Popescu, Octavian Soviany, Amalia Voicu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Merticaru, Ion Burnar, Aurel Ștefanachi, Gheorghe Neagu, Cristian Livescu, Dan Bogdan Hanu, Gheorghe Mocuța, Grigore Codrescu, Liviu Apetroaie, Liviu Papuc, Nicolae Busuioc, etc. Această carte se dedică duhovnicului meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ai ei, trebuia să înfrunte viața ca și un om mare. Dacă ar fi avut și ea o brumă de avere..., ar fi trăit cu toții mai bine. De altfel, nu era ea singura din sat atât de săracă... Borșul cu știr era zilnic pe multe mese din casele de pe ulița ei, dacă nu pe toate. Așa au fost vremurile de după război: cu sărăcie, foamete și multă întristare. Poate că Dumnezeu îi va auzi cândva ruga făcută zilnic în genunchi și o
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
panglică de nisip fierbinte, ,,ceaunele” mari din pământ uscat fără pic de vegetație, pe ici pe colo cu cadavre de animale diferite, pământul cu crăpături în care-și rupeau vitele și noi copiii, picioarele. Pădurea ne-a salvat atunci și știrul, caprița, troscotul. Nu doresc nimănui să aibă la masă doar borș cu știr iar când să se întindă la pământ să și suplimenteze masa cu troscot (ăsta era mai bun la gust! antireumatic!) În cămășoaie lungi de cânepă toți ne
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pe ici pe colo cu cadavre de animale diferite, pământul cu crăpături în care-și rupeau vitele și noi copiii, picioarele. Pădurea ne-a salvat atunci și știrul, caprița, troscotul. Nu doresc nimănui să aibă la masă doar borș cu știr iar când să se întindă la pământ să și suplimenteze masa cu troscot (ăsta era mai bun la gust! antireumatic!) În cămășoaie lungi de cânepă toți ne ascundeam de soarele vânăt! 2012, anul celor 4 calamități: alegeri locale (un tur
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ziua de mâine. Sunt îngrozit că seceta a prins toată România și o bună parte din Europa! În esență, nici eu nu pot da soluții decât să îndemn la cumpătare și calm. Să strângem de pe câmp orice se poate, inclusiv știrul pe care să-l depozităm și frunze de copaci pentru hrana animalelor, pentru că vânzarea lor nu e cea mai bună soluție. Ca totul să fie cel mai rău, iată, revine Traian Băsescu, nu cu soluții, ci cu răzbunare, gata să
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ideas", by which Ion Barbu articulates his own vision, borrows from the Poesque tale, the main "stage", a significant number of its "characters" and "actions", but also some of its deeper motivations. The apologue, which through its unusual qualities, could știr the interest of a spirit "subjected to Urania", aș the Romanian poet portrays himself, counts, în his opinion ("Rimbaud", 1947, conference), among those very few works that transcend the limits of fiction and "touche [...] aux procèdes et à l'objet
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nouă la ureche, pe cale folclorică, evident, ceva despre uimitoarele minuni săvârșite de vocabula respectivă în lupta cu eradicarea diferitelor maladii. Zis și făcut. Uitându-ne cu atenție prin grădina unde, cândva, fuseseră semănați niște cartofi, am găsit exact ceea ce căutam: știr. Da. Era acolo o postată de pământ cu știr frumos crescut: mare, înalt, verde-crud, plin de suc, de sevă dătătoare de viață. "Verde crud, verde crud... Mugur alb, și roz și pur, Te mai văd, te mai aud, Vis de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
minuni săvârșite de vocabula respectivă în lupta cu eradicarea diferitelor maladii. Zis și făcut. Uitându-ne cu atenție prin grădina unde, cândva, fuseseră semănați niște cartofi, am găsit exact ceea ce căutam: știr. Da. Era acolo o postată de pământ cu știr frumos crescut: mare, înalt, verde-crud, plin de suc, de sevă dătătoare de viață. "Verde crud, verde crud... Mugur alb, și roz și pur, Te mai văd, te mai aud, Vis de-albastru și azur." (G. Bacovia) Ați înțeles, desigur, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
te mai aud, Vis de-albastru și azur." (G. Bacovia) Ați înțeles, desigur, că noi încă de pe atunci apelam la remedii naturale în combaterea dezechilibrelor fiziologice, și nu la medicina alopată, clasică. Am adunat frunzele de pe mai multe tulpini de știr. Le-am spălat și apoi le-am tocat mărunt-mărunt, până ce a rezultat un fel de terci, de pastă verde. Peste această tocătură am adăugat o lingură de țărână și una de nisip. Doza trebuia respectată cu maximum de strictețe, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Acum urmează "tratamentul" propriu-zis. Lili se așeză pe cuvertură cu fața în sus, își ridică fustița până sub bărbie, iar "doctorul", cu maximum de precauție, îi aplică pe suprafața ombilicului compoziția numită "cataplasmă", care, ce-i drept, era cam mizerabilă: știr, pământ, nisip și apă care se scurgea prin țesătura destrămată a șorțului. Dar "pacienta" noastră răbda cu stoicism. Ce nu face omul pentru a-și salva viața?! Amândouă personajele de mai sus erau atât de "prinse" de importanța activității pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
plecat meditând asupra celor ce s-ar fi putut întâmpla dacă ne-ar fi prins asupra faptului. Îngrozitor!!! Din cer nu cădea nici o picătură de apă. Foametea se făcea din ce în ce mai simțită. Buruienile comestibile fuseseră adunate până la ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mâncam, aici ne spălam, și tot aici ne făceam lecțiile, la lumina lămpii, când a început școala. Cum a fost? Destul de greu, dar suportabil. Vorba românului: "Nu da, Doamne, omului cât poate duce". Când, spre toamnă, au început ploile, loboda, știrul, pirul și alte plante cu rădăcini puternice aduceau picăturile de apă până în interiorul bordeiului. Noaptea, în timp ce dormeam, picăturile de apă cădeau pe noi, ne udau și ne trezeau din somn. Nu aveam ce face. Picăturile se prelingeau pe scheletul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
amărâți și costelivi de-i bătea vântul avea cu el fie un sac gol în nădejdea că-l va umple cu boabe de păpușoi să le aducă acasă celor care nu mai găseau niciun fir de urzică moartă ori de știr și fierbeau coaja copacilor într-un fel de terciuială otrăvită de-i prindea pântecăraia care pe unde apuca, umplându-i de bălegar uman cu miros pestilențial; sau unii mai norocoși mai aveau câte un rest de coajă de mămăligă atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]