551 matches
-
mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
braț de lucernă pentru cai! Nălucă, nu om! Cea mai mare surpriză și poveste spusă și repetată serile, la canapea, a fost când Urâtu i-a biciuit pe toți, se înhăitaseră să-i facă în necaz și încercau să fure știuleți din lanul de la marginea pădurii, crezând că vor fi protejați de șanțul de netrecut, de tufele de boziu, cucută, lumânărică, dracilă și lemn câinesc! Năluca a sărit halucinant peste tufe, peste șanț, învinețind cu năpârca picioare, mâini și spinări! Cojile
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
nu ia seama la comuniști că ăștia distrug țara” - apărea în cadrul procesului intentat foștilor membri ai CPEx Ion Dincă, celebrul „Dincă-te-leagă” cum l-au poreclit colectiviștii încătușați și târâți în justiție de el pentru un buzunar de grăunțe sau doi știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele. Acest om care-și lăsase barbă
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
s-a uitat la el cu neîncredere și ridicându-se de pe prispă, i-a făcut semn cu capul că înțelegerea s-a făcut. S-a îndreptat apoi spre bucătărie, a zgândărit jarul cu vătraiul vechi de când lumea, a pus niște știuleți de coceni, a ridicat pirostriile, a suflat de câteva ori peste jar și în mai puțin de cinci minute, ceaunul plin cu apă aștepta să se întețească focul. -Vino să te spăl și să-ți oblojesc mîinile în ștergar, mi-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
stabil în comuna Mușetești, satul Viezureni, județul Simnic, 29 de ani, studii -zece clase, căsătorit, cu doi copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale”(pag.19), aleargă cu căruța în galop, spre Schitul de Sus, să ducă unui amărât niște știuleți de porumb, furați de pe unde a putut. In căruță mai erau doi camarazi care „îi ținuseră de șase” Șoltuz și Calotă. Din sens invers, dinspre Schitul de Sus, venea biciclistul Costinel Ciuraru, un tânăr de 21 de ani, din satul
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
biciclistul este accidentat. Căruțașul și cei doi tovarăși, aflați într-o stare avansată de ebrietate, trec imediat la fapte. Cucu Nae are în minte imaginea nenorocirilor care vor urma și încearcă să-și ușureze situația de infractor. Intoarce căruța, descarcă știuleții furați în pătulul prietenului său de hoții, Ghiță Stârc, care îl ajută să umple căruța cu pietre și se întorc la locul accidentului, după trei-patru ceasuri. Intre timp, unul dintre camarazii Cucului, Tudosie Calotă alertează oamenii din barul aflat în
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul oilor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe[4].Sare cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o vacă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
luna tindea să lepede acoperământul străveziu al norilor, își spusese că era momentul să-și continue drumul. Era o noapte tocmai potrivită pentru o întâlnire cu hâța de pe Negre, ar fi distins limpede umbrele porcilor venind să se înfrupte din știuleții lui. Cu un binoclu bun, i-ar fi putut vedea chiar din pragul casei, când traversau porțiunea descoperită dintre pădure și cultura de porumb. Acum erau scule perfecționate, de care odinioară, aici aflându-se, habar n-avea: binocluri sau sisteme
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului sătul de mascarada ce-i la noi, mi-am zis și eu: mă doare-n cot și m-am trezit, hai-hui, prin păpușoi, c-un ditamai știulete-n... bot! acuma stau și mă amuz; de-atâția regi cât sunt în țară eu însumi vreau să mă acuz: de ce nu ies, încă, afară?! mai stau o zi, cât pot s-amân?! să aflu ce mă mai reține și
CU CURU ZEALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359997_a_361326]
-
doi viței - și împreună cu nașă-sa au mânat turma spre izlaz, locul cu iarbă deasă. În amintirile lui, același meleag de zbenguială cu prietenii, copii de toate vârstele ai satului, care erau destui. În acel an vara fusese secetoasă. Nici știuleții porumbilor nu crescuseră cum trebuie. Rămânseseră capete de cocoș. După ploile din luna august, natura se schimbase, iarba reînverzise și vitele o rupeau, înghițind-o cu lăcomie. Unde iești tu, tinerețe!? ...gândea el acum cu nostalgie. * - ...Și azi să face
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
ne-a trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să adune știuleți de porumb pentru a-i dea la măgari. Care măgari mâncau liberi, cu oile la un loc. - Băă, i-a zis unchiu râzând, cân ierea lumea lume, ahăștia ca tinie vinea șî să ruga să-i lom la lucru numa
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pierde/se ascunde încolo, departe, prin cotiturile care duc la Ghibarț, spre Cruceanu, sau prin sinusurile care fac drumul plăcut încoace, spre Cioara ori Băgăoani, sau prin curburile ademenitoare și deloc ne/primejdioase spre cotloanele în care coceam cartofi și știuleți de păpușoi (spre cotloanele/firidele amintirilor, adică, nu?)... Sigur, printre pleoapele apropiate de alergare pe cărarea ireversibilă a firii, mă mai uit și acum acolo, pe dealul acela, după care credeam că se termină pământul și unde credeam că pândește
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau două camere cu intrare de pe
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba încă în must de-a-ntregul. Pe unde treceau hâțele, rămânea holda pustie, călcată de la un capăt la altul în copite. Da moșu Klesch nu prea avea el treabă cu mistreții, ni-i lăsa nouă în seamă, vânătorilor de
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau două camere cu intrare de pe
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
pe ea, pe neputerea sa, continundu-și drumul... Când ajunse acasă, se luminase deja de ziuă. O miră că oarele erau în curte ciugulind ceea ce rămăsese din boabele aruncate... de cine aruncate?! Și înmărmuri: dinspre pătul, venea ducând în șort câțiva știuleți... Buna! Referință Bibliografică: MIRACOLUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
var sau apă pentru a-i da o tentă azurie atât la var cât și rufelor după spălare.], însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și au construit una din teracotă în care ardeau ciocănei de la știuleții de porumb sau lemne. În polatră aveam o firidă în peretele exterior, ca un dulăpior unde lăsam cănile pentru băut apă, sau farfuriile folosite zilnic și ulcica în care țineam tacâmurile. Încă nu se introdusese apă curentă în comună, lucru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
propriul scăunel. Nu știa ce se întâmplase, de ce am fost chemată la partid. După dușul politic de o oră, fuga la autobuz, că trebuia să însoțesc copiii la sortat porumbul la sediul C.A.P.- ului. Acolo erau grămezi uriașe de știuleți pe care copiii îi sortau după calitate: cei frumoși, sănătoși într-o parte, cei răi în alta, pentru sectorul zootehnic. Autobuzul a oprit în dreptul sediului. Copiii erau deja veniți acolo și munceau în chicotelile și ritmul caracteristice lor. Văzându-mă
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
Își dorea neapărat să fie băiat. Nici nu concepea altfel. Nașterea unei fetițe era exclusă din calculele și viziunea lui. Ajunși acasă, Lili arunca snopii de ciocani din car, iar bărbatul îi stivuia în glugi[ 18 - Grămadă de snopi, de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se așază în picioare, în forma unei stive conice. ]. Așa i-a prins înserarea. Vremea nu se prevestea prea bună pentru a doua zi. Începuse să bată vântul și să se răcorească
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
care vor fi cântate atât pe scena căminului cultural din localitate, cât și pe alte scene, unde se organizau concursuri artistice interșcolare. O altă sursă de învățarea cântecelor a fost pentru copilă, radioul. Prindea linia melodică și apoi luând un știulete sau un cocean de porumb în mână drept microfon, începea să lălăiască prin curte sau prin casă, așa cum auzise ea la radio, până reușea să dea și de versurile melodiei. Începutul carierei de solistă de muzică populară fusese trasat, urma
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a trecut și-o nouă sete! AURUL DIN VALEA SEACĂ Marie Thérèse, a „Europei
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]