284 matches
-
decembrie 1906, fiind dus în familie la Botoșani chiar de la începutul vacanței Crăciunului și, neîntorcânduse de acolo la Hudești decât la finele vacanței, iar dezordinea în comună a fost provocată în adevăr din cauza unor broșuri ajunse în mâinile unor săteni știutori de carte . . . . Adunarea s-a desfășurat printr-o puternică manifestație de împotrivire a țăranilor contra proprietarilor de moșii, Ion Franc și Ilie Ciolac, a arendașilor acestora, care nu au rezolvat unele cereri ale sătenilor de a li se distribui pământ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ieșit paginile lui despre Ahile. Într-o cultură matură, ca să nu zic într-una normală, apariția lor ar fi făcut dată. La noi, au trecut neobservate și așa au rămas până astăzi. E foarte greu să fii în aceeași măsură știutor și scriitor. E foarte greu, când ai ajuns să te afunzi în jungla unui domeniu, să mai poți ieși din ea și să poți vorbi convenabil despre lucrurile pe care le-ai întâlnit. Rareori am văzut minți care, după ce s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de mână forte al regelui Carol al II-lea, ce fusese deschis după lovitura din 10 februarie 1938, s-a încheiat după 9 mai 1939, o dată cu decretarea noii Legi electorale. Aceasta stipula că dreptul la vot îl aveau numai cetățeni știutori de carte, ce au împlinit vârsta de 30 de ani, față de 21, cum stipula vechea lege electorală. Cum analfabetismul era generalizat printre români, numărul alegătorilor a fost redus destul de drastic, de la 4,6 milioane, cât erau în 1937, la circa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În primii ani de apariție s-a bucurat de sprijinul moral și material al lui M. Kogălniceanu, iar în perioadele când Spiru Haret era ministru a primit subvenții din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazeta se adresa mai ales sătenilor știutori de carte, pentru care difuza articole de agronomie, informații în legătură cu tehnica agricolă, sfaturi practice în variate chestiuni gospodărești ș.a. În afară de C.C. Datculescu, a avut ca redactori pentru partea științifică și literară pe Ioan Nădejde și, în 1897-1898, pe Al. Vlahuță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
zi, nu m am mai întâlnit cu V. Enacache Tofan și nu știu ce a făcut el și unde a fost”. d. Cine era Vasile Enacache Tofan din Gârceni? Factorul poștal de la Gârceni, Ion V. Lache de 28 de ani, însurat și știutor de carte, avea și el ceva de spus anchetatorilor. Acesta scria că „...ajutorul de primar Vasile Irimia Oatu, oprea oamenii să nu se ducă la Pungești, dar ei nu’l ascultau și treceau înainte spre Pungești”. Din mărturia lui Ion
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ele sunt îngeri, sunt pure, neprihănite, nu ca noi!“. Am văzut-o sublim inocentă, simplă la minte, proastă, neînțelegând nimic: o dojana la adresa mea, care-mi trăisem viața printre oameni corupți de deșertăciune și egoism, printre femei nerușinate și prea știutoare. Și totuși, vedeam vina ei ca o vină reală, pentru eșecuri reale. Cum ar fi putut fi altfel? Și mi-am adus aminte de cuvintele lui Peregrine: „Soția care se simte vinovată, chiar fără motiv, devine victima toanelor celuilalt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
țară: 20%). În consecință, multe trăsături culturale tradiționale: număr mai mare de analfabeți ca În majoritatea celorlalte provincii (și cu o diferență apreciabilă Între gradul de cultură al bărbaților și femeilor, iarăși o trăsătură tipică de tradiționalism: 70,4% bărbați știutori de carte, Însă doar 31% femei, cea mai accentuată disproporție din tot spațiul românesc). Slaba angajare În modernitate a permis supraviețuirea unui folclor extrem de viu, Oltenia oferind una dintre cele mai dense și mai originale variante de artă populară românească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
propune realizarea dreptății. Exemplul armelor ne este însă util din încă un punct de vedere: mai mult chiar decât să sprijine principiul enunțat mai sus, el continuă printr-un elogiu al specialistului care aplică dreptatea în domeniul său în măsura în care este știutor: poate fi drept, adică poate distribui ceea ce i se cuvine fiecăruia, într-o luptă, cel care cunoaște arta combativă, dar este și iscusit în a se păzi, cel capabil să se păzească de o boală este și cel capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de idei difuzat prin intermediul gazetei editate de Cipariu XE "Cipariu" nu se putea face decât pe calea culturii orale, „de la gură la ureche”. Ea se baza pe lecturarea foilor de către dascăl, preot, judele sătesc sau unul dintre cei câțiva țărani știutori de carte din sat, În fața unui auditoriu sensibilizat și „politizat” de recentele frământări revoluționare. Prețul periodicului era accesibil la nivelul elitei sătești (ai cărei membri prenumerau, de altfel, și pentru alte gazete și publicații românești), În timp ce tirajul de câteva sute
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era mai mare sau corpul profesoral mai numeros (poate și populația mai amestecată din punct de vedere etnic), apăreau de îndată opiniile "naționale". În ciuda acestor fenomene, nu trebuie să desconsiderăm strădaniile de a angaja cadre didactice, eventual originare din Transilvania, știutoare (și) a limbii române ca parte a unei politici minoritare deseori destul de confuze, datorată învățăturilor Sfântului Ștefan. Situația se complica și mai mult din cauza faptului că, după Primul Război Mondial, toate școlile elementare ce au aparținut Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Dzaharie /.../ care mă îmbia, știindu-mi genitorii pocăiți, adecă rătăciți, să fac o cruce mare cât roata carului înainte ca să-mi împrumute un manual de istorie antică pentru clasa a patra sau a cincea, unde figurau imagini cu înotătorii asiro-babiloniei, știutori să treacă fluvii late cu un burduf plin de aer în spate. Am șovăit, m-am crucit, am citit. Asta e! (Lexiconul figurilor căjvănare, 147-48). Nu suntem prea departe de "bizutajyy" chiar dacă, aici actul nu este public (o fi uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
eotului) Gh. Zăhărescu. 5 Elena, căsăt. Cu V. Ciocan, învățător, n. 1871, †1968 (97 ani). Înmormântată în Rădășeni, în mormântul părinților Toader și Safta Grumăzescu. 6 Paraschiva, căsătorită cu gospodarul V. Ursu - Rădășeni. Dintre fete, numai Elena V. Ciocan era știutoare de carte. Cu dragoste și stimă Pr. Ilie Anisescu, Folticeni 305 3 Folticeni, 31.7.’89 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, „Evrica!” 1. Profesorul Haralambie V. Ciocan a funcționat profesor la Liceul „N. Bălcescu”, specialitatea Științe Naturale, Fizico Chimice, între anii
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Pomponne , așa vecin cu Tartaria, dar atît de instruit în limbi și cu o cunoaștere atît de generală asupra tuturor lucrurilor. El cunoaște bine latina, însă consideră, întrucît greaca a fost principalul său obiect de studiu, că este mult mai știutor în aceasta. Cunoaște bine istoria și, mai ales, cea a Bisericii. Și cum a studiat mult diferențele între religia noastră și cea grecească (ortodoxă, n. n) și chiar dintre luterani și calvini, l-am crezut capabil și ca om de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
deplin, trebuie să rămînă străin tehnicii, acestei iluzii. Chiar dacă se recomandă oamenilor liberi să aibă sclavi sau "mașini însuflețite" pentru prestarea muncilor umile, așa cum era în cetatea antică scrierea după dictare, sarcină considerată nedemnă pentru un filosof și rezervată sclavilor știutori de carte sau elevilor din primul an. Omul liber dictează, nu scrie. Pentru noi, spiritul ca atare e mai degrabă o iluzie. INDIVIDUALISMUL Un alt obstacol de trecut este narcisismul profesional al filosofilor. Cei care își fixează scopuri și valori
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor își doresc cel mai mult să li se întîmple acest lucru și lor 72. 36. Așadar, dacă unor oameni atît de mici li se încredințează instruirea Clerului, nu e de mirare că aceștia au îndepărtat scrierile Sfinților și celor știutori și au predat lecțiile insignifiantelor lor cărți care, după cum stă scris pe frontispiciul lor, sînt pentru tineri de nivelul lor. Și după cum toate lucrurile trebuie să fie proporționate și un defect atrage un altul, sărăcia și inconsistența cărților adoptate în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rafturile de sticlă, în cristalele bacara, în statuetele de Sèvres. Domnul Blecher avea un fiu bolnav, țintuit la pat, despre care se spunea că era un geniu și care scria niște cărți pe care nu le înțelegea nimeni. Nici măcar atot știutoarea mea mamă, care repeta derutată un anu mit titlu: Întâmplări din irealitatea imediată. Ce-ar mai fi putut însemna și asta? R.P. Bun. Suntem tot în trecut și vă întreb acum care erau ereziile socio-mondene de care s-ar fi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vândutul copilului" pe fereastră, schimbându-i numele. După un timp, părinții copilului duceau nașilor colaci (mari și frumoși împletiți în patru) acoperiți cu o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori, pentru vindecarea copilului se folosea descântatul (de către femeie în vârstă, știutoare). Nunta a fost și este și acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai adânc asupra puterilor și deșertăciunilor omenești, asupra atitudinii în fața vieții, în ideea aflării adevărului privind rațiunea scurtei existențe pe pământ. Răgazul meu îl foloseam naiv și aproape inutil. N-am fost în stare să constat, precum cei mult mai știutori, că exaltarea, solemnitatea, orgoliul, exuberanța, chiar și patetismul de moment nu se pot transforma, nici transfigura în starea de a ieși din neputință și somnolență, nici vorbă de o modalitate inițiatică înspre dreapta judecată și echilibru. În acest timp mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Sava devine dascălul unei țări întregi. Niciodată ipostaza de pedagog național a lui Ion Heliade Rădulescu n-a îmbrăcat o formă mai directă, mai vădită, mai liberă de orice reflex metaforic. Școala tranziției alfabetice îi cuprinde, practic, pe toți românii știutori de carte, fie nemijlocit, în calitate de cititori ai publicațiilor heliadești, fie prin intermediul altor tipărituri, care însă, cu promptitudine variabilă, se vor alinia aceleiași orientări. O școală unică în felul ei, numărând mii și mii de elevi, unii recalcitranți sau numai greoi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
op. cit., p. 52. „Dumitru Stăniloae and his Philokalia”, În Tradition and modernity, op. cit., pp. 25-53. Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 1, Sibiu, 1946, pp. VIII-IX. Ibid. Această „democratizare” se observă deja În Pelerinul rus, unde personajul principal, simplu țăran știutor de carte, pătrunde aproape de unul singur În Sfânta Sfintelor Filocaliei. Posibilitatea de a practica rugăciunea inimii fără asistența obligatorie a unui părinte spiritual nu este exclusă nici de unii călugări români, printre care Părintele Cleopa Paraschiv și Părintele Mina Dobzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
care mi-am impus-o de a mai vorbi la învățămîntul politic, azi (15 februarie 1985) iarăși mi-am dat drumul. Tema, expusă în trei referate, era „Planificarea”. M-am constituit, ca să zic așa, în „cealaltă parte”, nedumerită și totodată știutoare, punîndu-le cîteva întrebări la doi din cei trei referenți. Pe Gheorghe Baltă l-am întrebat, de pildă, „retoric”, dacă între atributele planurilor e și acela de a fi elastice, capabile să reacționeze prompt la conjucturi? Iar pe Mihai Buznea, șeful
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de-a doua să trimită împreună un memoriu Corpurilor legiuitoare privind acceptarea votului și candidaturii femeilor măcar la nivelul alegerilor comunale, dacă nu și parlamentare. Dar socialistele au refuzat fiindcă liberalele limitau cererile lor privind dreptul de vot la femeile știutoare de carte. În acest fel excludeau o bună parte din țărănci și din muncitoarele din uzine. Liberalele aveau însă și ele dreptatea lor în context. Ele nu puteau să fie maximaliste o dată ce această inițiativă se petrecea în 1914, și votul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Cine a făcut ,,cloșca cu pui și Orionul”! Și nu mai strica ,,adunările de sărbătoare”, Tu esti neșcolit în muzică și cântare! Vezi-ți de miei și de iezi, nu te amesteca printre bemoli și diezi, Sunt alții mult mai știutori, Că nu se cântă la palate ca în coliba de păstori. Stai acolo la marginea satului și lasă pe dregători Să aibă grijă de ,,otava împăratului”! Și nu mai spune povestea cu ,,cumpăna de judecată” -E prea demodată. Stai acolo
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Redau În continuare câteva fragmente: “Există În tradiția popoarelor, inclusiv În a cea a poporului nostru, obiceiul ca la anumite evenimente să fie antrenați și “bătrânii” sau mai modern “cetățenii de vârsta a treia”. Nu fiindcă ei ar fi mai știutori sau mai Înțelepți. Nu. Atotștiința este apanajul unei părți a “tineretului vijelios”. Nu. Bătrânii poartă așa cum spunea marele nostru sociolog S. Mehedinți În Discursul de recepție la Academie, experiența mai multor decenii de viață, ceea ce nu-i lipsit de importanță
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru un salariu mult inferior salariului bărbaților, de care nici nu puteau dispune după voința lor.2 Există numeroase dovezi că majoritatea țărăncilor erau analfabete și lipsite de o educație elementară. După recensământul populației din 1930, procentul femeilor de la țară știutoare de carte era destul de modest (38,7% față de 57,7% media pe țară); un număr nesemnificativ de femei absolviseră cursurile unor școli practice de gospodărie rurală. Una din consecințele cele mai grave ale stării culturale înapoiate a femeilor de la țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]