377 matches
-
acéa scrisoare [alcătuită „după izvodul acela”, zice autorul ei, „la nevoe și la scărbă ca aceia”] să nu să ție nici într-o seamă, că de mare nevoe și de frică am făcut, precum am pohtit, cum știe adevărul Dumnezeu știutorul tuturor”335; ieromonahul Ștefan: „[...] care scrisoare a mea căndu s-ar ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban-Vodă, ca să-ș facă cu dânsa vreo îndreptare, acea scrisoare să nu să ție nici întru o seaamă, că de mare nevoe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că trebuie să plasăm - și nu în afara grijii arătate de maică-sa, atentă, neîndoielnic, și la desăvârșirea educației fiilor - completarea instrucției lui Radu Popescu. Din pribegie se va întoarce un Radu Popescu cultivat, cu lecturi temeinice de istorie și geografie, știutor al câtorva limbi străine - latina, greaca, turca (că „era învățat în limba latinească”, ne asigura Anonimul Brâncovenesc, că știa bine turcește și îi frecventase pe geografii turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contribuții la cunoașterea istoriei românilor transnistreni, aparținând lui Teodor T. Burada, I. Nistor, N. Iorga, Iustin Șt. Frățiman, Vasile Harea. Alte articole dezbat probleme privind starea limbii, a școlii, a bisericii. Astfel, se relatează că, după o statistică din 1897, știutorii de carte erau, dincolo de Nistru, în proporție de 5-7,8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
pleacă, pe motoretă, să facă minuni în satul Lunca Pașcani, dar se trezește pe o insulă, Republica Selenă. Aici întâlnește o lume ciudată și e perceput de preoții locali ca un trimis al dezmățului. În consecință, el și Antinoghen, „fost știutor de pomelnice și acatiste”, personaj picaresc ce completează și dă sens aventurilor lui Bostan, sunt transformați în măgari. Spațiul rural este reinterpretat într-o manieră amuzantă, populat de personaje cu nume ce se vor comice (Blându, Multea, Ochiosu, Guguștiuc, Gușică
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului lumii și al constelațiilor. De un lirism intens, câteva pagini descriu cum, într-o după-amiază de septembrie, oglinda lacului e tăiată de barca purtându-i pe Mihai Comăneșteanu și pe Tincuța, pătrunși de primii fiori ai dragostei. Poezia
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
copiată și răspândită în epocă, aflată deja în biblioteci ca achiziție temeinică a veacului anterior. Această cunoaștere trebuie să fi început în timpul „uceniciei” la mănăstirea Bistrița din Oltenia și va fi continuat în timpul stagiului petrecut pe lângă Nifon al II-lea, știutor avizat al doctrinei. Nu adunarea pasajelor ce se referă la experiențele ermiților este semnificativă, pentru că aceste aspecte, tangente cu doctrina, fac parte din „învelișul” textului, ci marile „teze” ce dau coerența ansamblului. Relația cu doctrina isihastă este cea dintre învățatul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
precum ale regelui Midas, aud Cuvântul unei gramatologii ortodoxe.” Andrei Găitănaru, Idei în dialog * „M. Neamțu este un teolog de vocație, iar nu de profesie. Despre Ortodoxie s-a mai scris la noi, fie «din interiorul ei», adică doar pentru «știutori», fie de persoane cu totul străine dogmelor creștine. El este «acasă» atât printre scrierile Sfinților Părinți, cât și printre textele filozofilor moderni.” Florin Crîșmăreanu, Convorbiri literare * „Ortodoxia oricărei tradiții ține de reexplicitarea ei permanentă, iar M. Neamțu surprinde atent acest
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri stabile, al reformelor de sus în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la schimbare cu reținere, acțiunile sale sunt
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
ale cărturarilor români cu Bizanțul, cu literatura și cultura bizantină. Dacă s-ar proclama, cum s-a și întâmplat, valabilitatea generală a unei asemenea formulări, imaginea vieții spirituale a românilor ar suferi nedorite îndepărtări de realitate. Tabloul, înfățișând niște modești știutori de carte slavonă, în stare doar să prescrie textele tălmăcite în alte părți, nu reface nici pe departe starea adevărată a literaturii române din veacurile al XIV-lea și, mai cu seamă, al XV-lea și al XVI-lea, ignoră
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
AGÂRBICEANU, Ion (12.IX.1882, Cenade, j. Alba - 28.V.1963, Cluj), prozator. Este al doilea dintre cei opt copii născuți în familia Anei (n.Olariu) și a lui Nicolae Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înstărit, știutor de carte, tatăl se va muta mai târziu ca „vigil de pădure” în ținutul Odorheiului. În 1889, A. începe școala în satul natal. Din 1892 urmează la Blaj gimnaziul și apoi liceul, bacalaureatul trecându-l în 1900. Către sfârșitul liceului
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
de favus. Fugeau de oricine tușea des. Din când În când, ca să se mai liniștească, Lefty scotea certificatul care declara: ELEUTHERIOS STEPHANIDES A FOST VACCINAT ȘI DESPĂDUCHEAT ȘI ESTE DECLARAT CA FIIND DEPARAZITAT AZI, 23 SEPTEMBRIE 1922 DEZINFECȚIA MARITIMĂ PIREU Știutori de carte, căsătoriți cu câte o singură persoană (chiar dacă un frate), cu Înclinații democratice, În toate mințile și despăducheați cu acte, bunicii mei nu vedeau nici un motiv care să le Împiedice trecerea. Aveau fiecare cei douăzeci și cinci de dolari de căciulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
momentul când pământul avea să explodeze În mii de fărâmițele...! Atena zgribulită de frig, refuza cu Încăpățânare să urce În locuința lor intuind cu groază, efectiv așteptând resemnată noul cutremur de pământ prevestit cu atâta certitudine de unii a tot știutori, care Însă, refuza să dea ascultare imaginației unor stupizi prezicători...! Tony Pavone o imploră. „Atena dragă, copil rău... O minune ne-a scăpat de la moarte, Destinul dăruindu-ne zilele...! În prezent, tu ți-i neapărat să dai cu piciorul la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și general, îmi amintesc de zilele cele mai plăcute din copilăria mea, când tata îmi spunea povești din trecutul Chinei. — Tu însuți ești un învățat, îi zice Hsien Feng lui Tseng. Am auzit că preferi să angajezi ofițeri care sunt știutori de carte. — Majestatea Voastră, eu am credința că oricine a fost învățat preceptele lui Confucius are o mai bună înțelegere a loialității și dreptății. Am mai auzit și că nu recrutezi foști soldați. De ce? — Ei bine, experiența m-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întronarea cinstei. Pe vremea cînd tata încheia facultatea, la ministerul de interne fu titularizat un om cu vederi democrate. Hotărît să pună capăt moravurilor ciocoiești, noul numit ceru facultăților din provincie să-i trimită la București absolvenți săraci dar buni știutori de carte. Așa a ajuns tata substitut de procuror în inima țării. Cu studii solide, muncitor și prob, i se deschidea în față o carieră strălucită. A cunoscut-o atunci pe mama. Între viitorii mei părinți s-a iscat o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
creierii) să stăm liniștiți, că nimeni care cade de la Înălțime nu ajunge viu jos: În aer, de frică, Îi crapă inima și nu mai știe ce se Întâmplă cu el. Îmi amintesc că-l privisem cu mare respect pe acel știutor și nu-mi trecuse prin cap că s-ar fi putut să Îndruge numai tâmpenii, ca să se dea mare. Baronu nu pățise nimica. A stat nițeluș cu ochii la cer, prăvălit În paie, cu brațele desfăcute În lături. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mergeam cu pas măsurat. Fără grabă. Bătrânul ținea privirea doar înainte. Eu parcă nici nu existam în urma lui. Nu se întâmplase niciodată ca în prezența mea să rămână tăcut atâta vreme. “La ce s-o fi gândind călugărul, a toate știutorule?” - am întrebat gândul de veghe. Răspunsul lui însă se lăsa așteptat. “Ei? Aștepți să te rog?” - am insistat eu. “Mă, fratele meu. Acum n-am chef de glumă. Stau și eu cu întrebarea pe buze și nu găsesc un răspuns
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vie, că i-au fost femeie a doa lui Pavăl și nici feciori n-au avut”. Și zice vodă mai departe: „Pentru aceea s-au dat rămași din toată legea țărâi și Irina și Mihalachi” - am făcut-o eu pe știutorul. Bătrânul a privit la mine zâmbind-mi părintește: Uite de asta îmi place să stau de vorbă cu tine, fiindcă știi despre ce-i vorba și nu mă lași să vorbesc singur. Adevărul e că am tras cu coada ochiului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de brusture. Când am sosit noi la Mana, am Închiriat o odaie la Severin, tatăl lui Pantelimon: ziua era sală de clasă, noaptea locuință. Sub ruși satul nu a avut patru ziduri care să se cheme școală, cei vreo trei-patru știutori de carte Învățaseră „moldovenește” cu popa (românește, cu litere slavone), rusește cei care fuseseră la moscali. Casa parohială era ocupată, tocmai venise și Dodon, o reparase pentru el și pentru nevoile lui... Dimineața făceam clasele, după amiază, călare pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dușmănos... - nu mai era nici o carte cu litere... antisemite. Nu mă Înțelegeam cu kalmukul: nu știa boabă românește, mai târziu, la Orhei, din „discuțiile” lui cu Sapșa, aveam să deduc: nici rusește... Dar vorba lui Sapșa: ce contează? Așa, ne-știutor, era perfect În uniforma NKVD! Știa un cuvânt rusesc: «Davai!»; și știa al dracului de bine să-mi bage pușcoacea În coaste, În burtă, În ceafă și să ragă, să mugească mai degrabă: necheze pe limba lui. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
patruzeci de ani încoace? Gîndește-te, câte mii de ani au trecut de la misterele grecești? Știe cineva oare azi ce se petrecea cu adevărat în acele caverne? Unde e vorba de sânge, se tace. Toți au tăcut, sau poate că fiecare știutor a lăsat după moartea sa niște foi inutile ca acestea, pe care le va urmări, cu degetul scheletic, doar moartea. Moartea individuală a fiecăruia, geamănul negru născut o dată cu el. Omul despre care scriu aici avea un nume oarecare, uitat de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca de niște lanțuri. Salvarea sufletului eroului depinde de o experiență cu tensiune în care, doar aparent, se confruntă doar cetățile trupului. În Occident, în Evul Mediu, gestul primește putere de lege, mai ales până în secolul al XII-lea, întrucât știutorii de carte erau foarte puțini. Prin gesturi sportive se transmitea puterea politică și religioasă, într-o transmitere publică, prin obiecte simbolice, precum sabia, sau cupa sau premiul și aclamațiile. Ființa umană era concepută ca o dualitate alcătuită din suflet și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fost scris de logofătul de taină al lui vodă.” Întâi mi se pare că răsplata pentru presupusele slujbe ale lui Dumitrașco bărbierul este destul de neînsemnată. Doar o dugheană amărâtă... Apoi se știe doar că în jurul lui vodă erau și alți știutori de carte, nu numai diecii... Așa că nu trebuie să ne mirăm de acest fapt. După aceste vorbe, am continuat să răscolesc manuscrisele mai departe, cu mare atenție, să nu-mi scape ceva de samă. Răsplata a venit chiar mai devreme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de toată lumea. După ce a mai prins la experiență, Zânaîși mișca degetele, pe claviatura mașinii de scris, precum o pianistă, pe aceea a pianului: a unui pian fermecat, din urma izbirii literelor, pe tambur, ieșind o înfloritură de basm, pe care, știutorii de carte, o descifrau cu bucurie, cu entuziasm și încântare. La numai câteva luni după prima așezare pe scaunul de la mica masă, pe care era așezată mașina, mâinișoarele ei zburau cu o asemenea viteză, iar degetele, pișcau fața literelor cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu strămoși și nici nu crede că-i curge prin vine ceva sânge sau vorbe de la Tatăl! Scept ți-a luat urma pe tot pământul fiind doar Scept, vânător de mamuți din Ținuturile de Stâncă, doborâtor al urșilor bătrâni și știutor În a privi stelele toate. Acum, spune ce vrei! Am privit peste umăr la puhoaiele neamurilor strânse Îndărătul meu. În fruntea lor se aflau Vindecătorii cei mai vajnici și, câțiva dintre ei Încă țineau În mâini crengile pline de frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
autoarei, a cuprinderii în puține cuvinte a unui întreg univers livresc. Paradoxul este bine intuit. Întrebarea denotă tristețe, dovada unei colbuiri și intelectuale , a unei tristeți dusă și-n universul cunoașterii, ea putând fi pusă unei mase largi de oameni, știutori sau nu de zăpezile marilor cărturari...de viețile lor, de săniile altor copii, părinți, bunici/ bunei, cum spun basarabenii. Parcul albit de nea - trandafirii doar obrajii iubitei Poem de dragoste, al spusului-nespusului. Anotimpul? Cel de-al patrulea, al iernii. Și
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]