391 matches
-
lui Ulysses, fie și dacă prin transparența poemei vergiliene Joyce a avut evident în vedere Odiseea și pe eroul său eponim." Așadar, o rețea elastică de corespunderi, din prima tradiție în ultima modernitate, pe plasele căreia poți sări cu siguranța știutorului de drumuri, cititorului de nori, într-o cultură bătută în toate azimuturile. Răscrucea ei pare-a fi (și cunoscînd drumurile lui Radu Petrescu, prin anticariate, după el, chiar este...) romanul unei zile, lungă cît lumea noastră, greco-latină: Ulise, al lui
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
doua zi apar în ziarul oficial al statului aranjări economicoase dintre cine știe ce subalterni din ministeriu și cine știe ce necunoscuți aspiranți la funcție. Ministrul a fost amăgit, publicul e amăgit, dar cine e mai amăgit din toți sânt acei oameni muncitori și știutori de carte cari se pregătesc cu toată seriozitatea pentru concurs, cari vin poate din provincie ca să se prezinte și cari nu știu că, înainte de-a se prezinta ei, există anume previlegiați al căror apanaj sigur sânt funcțiile publicate la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să fi fost și știutori de carte, după cum se poate bănui că boierul Cupcici, despre care Mihai Costăchescu spunea că știa limba polonă, să se fi interesat de unele scrieri folosite în vremea lui și să îl fi plătit pe un diac să îi copieze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el locul Moldovei în context european, importanța strategică a acesteia. O literatură religioasă bogată s-a păstrat, în parte din vremea lui Ștefan cel Mare. Copierea unor cărți sfinte a început de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Atunci, călugării moldoveni, știutori de slavonie, au fost trimiși de Alexandru cel Bun la Constantinopol, după stabilirea bunelor raporturi cu Patriarhia constantinopolitană, ca să copieze scrieri sacre, înfăptuind, cum precizează Dan Zamfirescu, “cea mai mare realizare a culturii sud-slave de la sfârșitul secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exagerare, Bucovina face impresia unei colonii africane unde indigenii sunt cu desăvârșire sub ocrotirea acelora care au ocupat-o". Exemplele ar putea continua și spre a înțelege și alte fenomene: slaba reprezentare a românilor în funcțiile publice, numărul redus al știutorilor de carte față de alogeni deși școlile se întrețin din veniturile Fondului Bisericesc al Bucovinei și multe alte aspecte. Este clar că o astfel de integrare a Bucovinei nu putea fi acceptată ca "model" de prosperitate și bunăstare și nemulțumirile crescânde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
asupra unor "adevăruri" (în realitate opinii) ce păreau bătute în cuie și stabilite pentru multă vreme. Convingerea care ordonează cartea lui Th. Codreanu este și îndrăzneață și bine argumentată... Așa, lectura acestei ultime cărți a lui Th. Codreanu, pentru un știutor relativ instruit în ale istoriei literare, deschide încă o fereastră spre omul Eminescu și, în bună parte, spre opera lui; o carte-provocare, prin informație, spirit polemic și talent literar. O carte în care discursul de bază își asociază cu suplețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt însăși viața"), Eminescu, omul din căderea "în dincoace", a trăit acut, "sufocările" cercului strâmt, adesea mult prea sever, pentru ca abia "în dincolo", în "dreapta" posteritate, prin dovezile trecerii sale pământești, să-și afle locul cuvenit în ființa neamului său. Știutorii de Eminescu, cei obișnuiți, covârșitori numeric în fișele de bibliotecă, poartă (fără vinovăție) percepția mulțumitoare, pe care și-au format-o din două prioritare proiecții: Eminescu-poetul și, o mai cețoasă imagine, Eminescu-jurnalistul. Poetul, aproximativ același pentru majoritatea cititorilor care, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un contemporan al nostru, cu studii în domeniul artistic, mai priceput în folosirea sacâzului decât în medicină, a "restabilit", fără vreo îndoială, că "Eminescu a murit de sifilis"... Moderatorul, european distins, "de felul lui băiat deștept", nu i-a dat "știutorului" nici peste microfon, nici peste opinie). Inexplicabilă rămâne absența ideii că, în patologia de care se face vorbire, nu se aduce un adevăr specific unei realități clinice unde nu există boală, ci numai bolnav (psihic) unic și irepetabil. Relativ la moartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exproprieri, au fost date asigurări că Partidul Liberal nu-și propunea să distrugă marea proprietate, ci doar să reducă suprafața latifundiilor în favoarea proprietății mici, cu o dreaptă despăgubire. Referitor la reforma electorală, se specifica formarea unui colegiu unic al tuturor știutorilor de carte, cu reprezentarea minorităților. După Congres, numeroase întruniri liberale au fost organizate în țară, cu participarea lui Ion I. C. Brătianu care explica programul de reforme (la Focșani, Iași, Craiova, Constanța, Ploiești, Brăila). Împotriva programului liberal de reforme se aflau
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
deși nu aveau reprezentanți în Parlament, au formulat un program de reforme mai radical decât liberalii, pronunțându-se pentru votul universal și exproprierea totală a marii proprietăți. Socialiștii considerau că, prin colegiul unic, țara se apropia treptat pe măsură ce creștea numărul știutorilor de carte de votul universal, dar o bună parte a poporului rămânea departe pentru mult timp de acest deziderat, întrucât lichidarea analfabetismului, în condițiile economico-sociale ale vremii, reprezenta un proces îndelungat și anevoios, extrem de greu de finalizat. De asemenea, socialiștii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
clar. Acestor critici privind lipsa de detalii referitoare la căile și mijloacele de înfăptuire a reformelor a răspuns și I.G. Duca. El a afirmat că guvernul a spus destul de clar ce vrea. În ceea ce privește reforma electorală, guvernul „vrea colegiul unic al știutorilor de carte cu reprezentarea minorităților. Ce vrea Partidul Conservator? Să spunem cum se vor face alegerile? De ce culoare vor fi buletinele de vot? Care va fi anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
actual de alegători de la orașe și de la sate este aproape egal: 48 000 de alegători de la orașe și 52 000 de alegători de la sate: „Când se va face colegiul unic, numărul celor de la orașe va fi deocamdată mai mare, fiindcă știutorii de carte sunt mai numeroși la orașe. Prin urmare, cel puțin deocamdată, proporția va fi aproape egală. Că mâine masa cea mare a alegătorilor o vor forma țăranii, se poate, dar ce rău poate să existe în asta, fiindcă e
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
se călugăreau cu de-a sila, unul sau doi moșteneau numele și averea. Din domnia unei singure clase rezultă lipsa totală de drept pentru clasa de mijloc. Erau meserii, erau bresle cu stărostiile lor, dar aceste clase de oameni, adese știutori de carte, nu aveau drepturi. Să facem oarecum o sumă a acestei stări de lucruri și să vedem cum se dezvoltă din ea suma de astăzi. Ce era în țară la 1820? Boierii mari. Boierii mici slujbași. Țăranii iobagi, cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creierii) să stăm liniștiți, că nimeni care cade de la Înălțime nu ajunge viu jos: În aer, de frică, Îi crapă inima și nu mai știe ce se Întâmplă cu el. Îmi amintesc că-l privisem cu mare respect pe acel știutor și nu-mi trecuse prin cap că s-ar fi putut să Îndruge numai tâmpenii, ca să se dea mare. Baronu nu pățise nimica. A stat nițeluș cu ochii la cer, prăvălit În paie, cu brațele desfăcute În lături. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
române. Un Varlaam, de pildă, tipărea în Moldova anului 1643 prima carte religioasă în limba română, în aceeași perioadă în care un alt mitropolit, Ștefan al Ungrovlahiei, traducea Mystirio sau Sacrament în aceeași limbă, sau apariția traducerii Noului Testament de către știutori de greacă, slavonă și latină din Ardeal, așa cum mărturisește mitropolitul Ștefan Simion în Predoslovia cătră cititori 40. Demersuri simultane în activitatea lui Eustratie logofătul și Udriște Năsturel al doilea logofăt, Nicolae (Milescu) spătarul, Miron Costin sau Dosoftei și Constantin Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care și-o dă cineva pentru alții, din dorința de a răspândi o lectură care pe traducător, personal, l-a mișcat sufletește sau l-a instruit. Numărul unor asemenea exerciții nu poate fi decât relativ mic, în situația în care știutorii de carte reprezentau mai puțin de 6% din totalul populației. În schimb, cine urmărește mersul culturii românești trebuie să stăruie asupra bibliotecilor particulare, când conținutul lor a fost inventariat în epocă. Așa vom ști ce citeau boierii sau clericii. Două
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contribuții la cunoașterea istoriei românilor transnistreni, aparținând lui Teodor T. Burada, I. Nistor, N. Iorga, Iustin Șt. Frățiman, Vasile Harea. Alte articole dezbat probleme privind starea limbii, a școlii, a bisericii. Astfel, se relatează că, după o statistică din 1897, știutorii de carte erau, dincolo de Nistru, în proporție de 5-7,8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
sunt cunoscute și înțelese de elevi (deși nu este așa), și, în consecință, nu insistă asupra lor; c) noile cunoștințe, cu o mare valoare integrativă, sunt predate în mare viteză, voind parcă să le arate elevilor cât sunt ei de știutori și de grozavi; d) explicația, demonstrația, exercițiile aplicative și corelațiile nu constituie întotdeauna axul central al învățării în toate orele de matematică; e) în fine, nu se acordă o importanță majoră înțelegerii noțiunilor, ca fapt esențial în procesul de asimilare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
construiesc, cu migala șlefuitorului de diamante, edificiile umane și, prin aceasta, rămân pentru totdeauna în memoria afectivă a învățăceilor. Se mai întâlnesc totuși persoane mature care, deși au beneficiat în copilărie de truda și priceperea unui învățător pentru a deveni știutori de carte, nu au înțeles complexitatea și noblețea acestei profesiuni. Un episod petrecut cu mulți ani în urmă mi-a întărit această constatare. Iată-l: O foarte iscusită și prețuită învățătoare de la Liceul „Costache Negruzzi", pe nume Codrina Ludu, mi-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ne-am făcut o cinste să pornim. Ținem totuși să precizăm, așa cum am mai făcut-o cu o altă ocazie, că un sofist nu este, cum îndeobște se crede, un autor de sofisme, ci un sophos, adică un înțelept, un știutor, un ingenios. Arta sofistică fiind formal arta de a argumenta orice, oferă mijloacele de a argumenta de preferință teze juste, după cum retorica fiind arta de a susține formal orice cauză, oferă mijloacele de a le susține de preferință pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
culturală și organizare culturală la sate, igienă, cântece și educație fizică, cunoașterea legilor, „ore de aptitudini fizice și psihice”. La acest al doilea curs au participat 24 de săteni recrutați din 10 comune, între 19 și 42 de ani, toți știutori de carte, unii având chiar 4 clase secundare. Elevii participau la lecții, discutau cele auzite la cursuri, vizitau muzee, fabrici, instituții, iar seara participau la spectacole cinematografice. Totul se învăța aici „din explicații, din desene și din demonstrații practice” (Ilea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din care desprindem: lipsesc pomii și grădinile de zarzavat, casele sunt mici, acoperite cu stuf și nu au garduri. Starea economică a comunei este nesatisfăcătoare, pământul e lucrat rudimentar, mașinile agricole sunt inexistente. Numărul analfabeților este dublu față de cel al știutorilor de carte sau chiar triplu, iar școlile, câte sunt, nu au localuri proprii. Starea sanitară a oamenilor comunei este deplorabilă, igiena personală inexistentă, hrana redusă (laptele, ouăle, brânza, untul sunt vândute pentru nevoi curente). Alcoolismul are efecte nocive asupra locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care măi, mâță Îți spune realmente ceva despre Măcățel, atunci vei Înțelege că lucrurile sunt, pur și simplu, un pic mai complicate, că destinul nostru presupune Îndoială și discernământ, că adevărul nu-ți poate fi oferit pe tavă de niște știutori, nu pentru că el nu este (nicăieri În această carte o asemenea enormitate nu este afirmată. Dimpotrivă) sau pentru că ei nu l-ar cunoaște realmente, ci pentru simplul motiv că tu nu poți avea modurile de a ști ale altuia.țț
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cursul mediu copiii noștri se duc la Ewo; acolo nu au susținere și revin toți în sat din pricina foamei. Fondarea școlii a avut loc în 1951, și până în 1961 nu am avut încă copiii alfabetizați. Când vom avea și noi știutori de carte? Când albii vor veni la noi, nu vom avea știutori de carte, va fi o mare rușine pentru noi. Dacă am avea un învățământ mediu, copiii noștri nu ar mai pleca departe, ar sta în sat, nu ar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și revin toți în sat din pricina foamei. Fondarea școlii a avut loc în 1951, și până în 1961 nu am avut încă copiii alfabetizați. Când vom avea și noi știutori de carte? Când albii vor veni la noi, nu vom avea știutori de carte, va fi o mare rușine pentru noi. Dacă am avea un învățământ mediu, copiii noștri nu ar mai pleca departe, ar sta în sat, nu ar mai fi înfometați. Okelataka e un sat mare; avem o pepinieră de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]