478 matches
-
era următoarea: „voi face o asemenea pădure cu spânzurați în Bucovina, unde oamenii executați vor fi toți români. Eroul meu, văzând atâția români uciși de către înșiși conducătorii patriei pentru care luptă și-și primejduiește viața, se revoltă și sfârșește în ștreang, în aceeași pădure, după ce zadarnic a încercat să treacă dincolo, la români”. Personajul principal urma să poarte numele Virgil Bologa și să fie student în filozofie și locotenent de artilerie. Generalul care urma să-l condamne la moarte purta numele
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
suferință, când se aflau alături de el soția sa și dramaturgul Mihail Sorbul. În timp ce ațipise, scriitorul a gemut groaznic și a simțit o stare de sufocare pe care a asemănat-o cu senzația pe care o trăiește un om aflat în ștreang. A cerut hârtia și condeiul și a descris această senzație. Soția sa citea în fiecare dimineață fragmentele de roman scrise în noaptea anterioară și se simțea impresionată până la lacrimi. Aflând aceste impresii, Liviu Rebreanu a afirmat: „Mă bucur, am dorit
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
experiențe stranii, care se dovedesc a fi rezultatul unei ședințe de hipnotizare. Un om moștenește un ceas de la o rudă ucisă prin spânzurare. El moare subit la ora la care a decedat ruda sa, prezentând simptome de strangulare cu un ștreang. Jurații unui proces încearcă să găsească o explicație rațională pentru moartea provocată unui om de o ființă nenaturală. Păstorul Haïta duce o viață idilică și întâlnește o femeie care dispare ori de câte ori încearcă să intre în legătură cu ea. El află că aceasta
Valea bântuită () [Corola-website/Science/331782_a_333111]
-
și nouăle formațiuni ale foastei Turcii, încolo lucrul le e totuna. Când guvernul conservator a crezut că trebuie să confunde interesul european cu acela al naționalității române, când bătrânul Lascar Catargiu, care simțise de mult că începuse a se pregăti ștreangul pentru gâtuirea Turciei, s-a opus, politicos însă foarte hotărâtor, la tentativele de a complica și România în politica orientală a Rusiei, soarta guvernului și a partidului conservator era hotărâtă. Trebuia să cadă cu orice preț. Vecini cari privesc cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ști definitiv ce avem de făcut. [29 septembrie 1878] ["NU SÎNTEM DISPUȘI A REVENI... Nu sîntem dispuși a reveni la umilitul apel pentru unire al "Romînului", la mutra blândă și supusă pe care o face hidoasa pocitură când vede cumcă ștreangul politice: șărlătănești pe care o face ș-o dictează de doi ani și mai bine a început să-l gâtuie. Nu ne pasă asemenea de mântuirea ce-o caută, tinzând mînile în dreapta și în stânga, pentru a găsi razim în primejdia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru crima de înaltă trădare nu. Dacă acei mizerabili agenți ai Alianței izraelite cari sânt în țară ar fi știut că pentru criminalele lor uneltiri cu Alianța, că pentru punerea în îndoială a existenței țării în care trăiesc, îi așteptă ștreangul de cânepă sau securea călăului, n-ar fi cutezat nicicând a trăda țara și a bate acum la ușa Parlamentului nostru, pentru a-și cere răsplata acestei trădări. Ce-ar fi zis Rusia, Prusia și Austria bunăoară dacă polonii lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trădare de patrie? Că nu patria lui „a trădat”, ci pe a inamicului. Și trebuia să stăm acolo o oră, două ore să ne uităm, după ce au murit. Ei, de unde știu că era 7 noiembrie? Pentru că după ce i-a pus ștreangul de gât, unul dintre ruși - care era un fel de șef peste ei, dar nu un șef numit, nu Lageraltester, era un fel de șef acceptat de prizonieri, nu de lagăr - a Început să vorbească. Nu Înțelegeam nici un cuvânt. Nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zise el, s-a aruncat de la etajul cinci cu o carte în mână și era atât de îndîrjit încît a căzut drept în picioare. I-au intrat bineînțeles picioarele în gât și a murit pe loc. Cartea era Reportaj cu ștreangul de gât, de Julius Fucik și înăuntru o hârtie pe care scrisese ceva în acest sens: că se sinucide în semn de protest contra nedreptăților care există. "Ce similitudine, zise medicul nedumerit, apoi se opri. Știi cine e? mă întrebă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zeu să mai urmeze) S. Feitelsohn {EminescuOpIX 119} În curând, divule Feitelsohn!, vei întrece chiar pe d-nu Pantazi Ghica, carele, după cum propovăduiește Telegraful, este o autoritate în literatură. Așadar sempre avanti! ce dracu, ori caftan pîn' în pământ ori ștreangul de gât. [28 mai 1876] TURCIA ["TIMES" SUSȚINE... "] "Times" susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o 'nchizășuiește, cumcă marele vizir au publicat un manifest prin care acordă amnestie insurgenților îndată ce ei s-ar declara gata de a propune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poporului. Firește, se doarme cel mai bine și mai bine sub păturile de natură populară a poporului de burți. FRATELE LUI MARIEDL: Păi tocmai că totul e al naibii de fantastic de obișnuit cu toate asemenările astea paternale care s-atârne în ștreangul frazelor. Capacul burții atât de omenesc de prietenoasă, aproape ca o invenție a micului mare om despre iubirea aproapelui, pentru că altfel poporului taților puși la uscat trebuia să li se permită să își întâmpine curajos propria putoare, pe care îl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prăda și-l vor lăsa aproape mort în drum, însă deznodământul se dovedește a fi favorabil omului evlavios, care se va salva de la îngheț, dar se va bucura, pe deasupra, și de atențiile unei frumoase văduve, pe când răufăcătorii vor sfârși în ștreang. „Sfinții erau figuri atât de reale, atât de materiale și atât de comune în viața religioasă cotidiană, încât de ei se legau toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți sunt amintiți pentru viața plină de renunțări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la nivelul suprastructurii europene. Un număr mare de foști șefi au fost eliminați, fiind înlocuiți cu tineri fără scrupule care, înconjurați de oamenii lor de încredere, "polițiile", nu ezită să-i "amareze" (cuvânt vechi care desemna acțiunea de a lega ștreangul de gât) pe administrații lor pentru a-i preda administratorului. Mulți dintre acești șefi de la Congo-Ocean sunt, deși în vârstă, încă în post; ei păstrează nostalgia atotputerniciei lor de altădată. Cât despre CFHBC, aceasta a intrat în conflict deschis cu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dar hrisovul de înființare întocmit de V. (Dan Simonescu) este făcut public în 20 iulie 1797, la câteva zile după moartea sa - un sfârșit suspect, probabil prin otrăvire, datorat uneltirilor lui Alexandru Moruzi, care amenințase că îl va pune în ștreang ori îl va sugruma chiar cu pletele doamnei. V. a fost o personalitate suprinzătoare, unind cărturarul subțire, poliglot și erudit cu dregătorul activ și abil. Legiuitor, diplomat, istoric, orientalist, el a înțeles să fie, în numele iubirii de patrie, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
spre a se asigura justiția țării de persoana lor, și după o zăcere de câteva săptămâni, încătușați în fiare grele de aproape o sută de ocă fiecare și legați de belciuge fixate de zidul închisorii, se hotărî executarea lor prin ștreang, pentru o anumită zi. Marele Armaș al țării, un fel de procuror general executiv de pe atunci, își aduse însă aminte, că nu mai are la dispoziția sa un călău! Se adresă prin publicații cu darabana în toată Capitala, spre a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unul singur primi: acesta fu Gavril Buzatu, un țigănoi colos la trup, slut la față și cu o privire fioroasă de te vâra în friguri la cea dintâi ațintire. La 18 aprilie 1839, Gavril debută în noua lui meserie, punând ștreangul în gâtul tovarășului și a prietenului său Ion Chetrariu. O dată cu întâia sa operație de curățire a societății de un criminal, spăimântător, Gavril țiganul își recăpătă o libertate relativă, prin faptul că îi fu îngăduit să locuiască în oraș, într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe cei doi frați hotărâți a fi spânzurați, în mijlocul lor. Înaintea condamnaților mergea un preot în veșminte ca pentru cei morți și cu o cruce în mână, iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roș, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine soponită. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de pâslă neagră, și cu pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se prevedea: pentru fiecare pereche de 4 cai va fi și câte o pereche de hamuri: a) gurele de hamuri, opritorile, frânele, hățurile și șelele vor fi de curea și în forma celor ungurești; b) șleurile vor fi de cânepă, ștreangurile săsești smolite; c) la fiecare 2 cai va fi câte o pătură: hățașii vor purta totdeauna clopote obișnuite; d) fiecare cal va avea întotdeauna căpestre bune din cânepă; e) la fiecare cal va fi o traistă pentru darea grăunțelor, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
perie etc.; f) la fiecare stație poștală pe lângă numărul hamurilor prevăzute mai sus, va exista câte un tacâm de hamuri de 4 cai cu șeaua lor; g) când se va porni surugiul de olac, i se va da câte două ștreanguri noi, spre a le avea în caz de trebuință. Punerea în aplicare a legii de la 1864 găsea România restructurată într-un număr de județe cu un număr de 160 deputați în parlament după cum urmează: 1. județul Argeș - 5 deputați; 2
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să se-nece [...] Ci eu vă amintesc că din Milan / Voi trei pe Prospero l-ați izgonit, / Lăsându-l cu-a sa fiică pradă mării! / Și marea v-a plătit ticăloșia; / Căci soarta, care-amână, dar nu uită, / A asmuțit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dată, răbufnirile vizează „paradisul artificial” al consumismului, fotografiat din unghiuri diferite, în ipostaza unui eden acefal, larvar și devitalizant: „Suntem mulțumiți: W.C.-urile-s curate,/ Paturile moi, mâncarea pe săturate./ Nu trebuie să facem nimic, decât/ Să zâmbim pentru următorul afiș:/ Ștreangul transparent, petrecut după gât,/ Ne ține oricum cu ochii tot timpul deschiși” (P. C. Paradise). SCRIERI: Cinci (în colaborare), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Strada Castelului 104, București, 1984; Lucrurile pe care le-am văzut (1979-1986), București, 1992; Aleea Mimozei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
ani consideră că a sosit momentul de a face să coincidă în mod definitiv viața sa cu propria gândire, arătând prin puterea exemplului că, în privința lucrurilor importante, nu trebuie dată doar o demonstrație, ci și o mărturie și, legându-și ștreangul de gât, se spânzură. Sora acestuia, Minna, care l-a urmat în studiile sale filozofice, care a compus împreună cu el drama Ultimii Hohenstaufen și care mai târziu i-a imitat gestul disperat, a publicat în 1886 câteva eseuri ale acestuia
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de tonul ce aducea prea mult a spovedanie, avea să se oprească, pentru a anunța cu o ironie categorică: „De fapt, am hotărât să nu mor. Deci, tot ce povestesc nu e definitiv. Viața continuă, după cum zicea cel atârnat în ștreang, văzând că vin primii corbi. Nu, ai să vezi, o să scăpăm, o să ne bem cele o sută de grame de votcă la Berlin. Ce spun eu o sută de grame, o să bem un butoi!“ Amintindu-și mai apoi de povestirea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și de biotehnologii, intrumentele postmoderne ale neocolonialismului occidental. Reacția obișnuită a unui om "normal" după citirea acestor sumbre și macabre previziuni este cea de a-și unge frânghia cu cel mai bun săpun și de a se da huța în ștreang. Dacă mai are ghinionul să mai urmărească integral și un jurnal PRO TV, atunci nu mai are nicio șansă să scape. Omul are convingerea (gnostică?) că trăiește în cea mai rea dintre toate lumile posibile și că fireasca soluție este sinuciderea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cum merg și ce trebuie să fac. Insuccesul nu mi-a știrbit câtuși de puțin perseverența în ceea ce doream să fac. Că am pierdut, a fost o întâmplare. Dar nu am făcut ceea ce au făcut alții, care și-au pus ștreangul de gât. Asta nu a fost niciodată o soluție pentru mine! Am lăsat ceea ce a fost pentru ieri iar astăzi am privit la ceea ce trebuie să fac pentru mâine. C. I.: Și în acest context ați luat decizia de a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin stă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Traseul existențial al protagonistului este reliefat prin episoade narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile Baciu, ieșind în vingător din acest conflict de interese, fiindcă, după moartea Anei și a lui Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al lui. Conflictul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]