219 matches
-
asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 11. Țuică este băutură spirtoasa: a) obținută prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a șucului obținut din prune, în prezența sau în lipsă sâmburilor; ... b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aroma și un gust provenind de la fruct; ... c) având un conținut de minimum
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. Romul este băutură spirtoasa: a) obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a șucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obținut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; ... b) rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
zahărului din trestie de zahăr, fie a șucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obținut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; ... b) rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mențiunea "agricol" că o completare la denumirea
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 11. Țuică este băutură spirtoasa: a) obținută prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a șucului obținut din prune, în prezența sau în lipsă sâmburilor; ... b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aroma și un gust provenind de la fruct; ... c) având un conținut de minimum
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. d) Jeleul extra este produsul gelificat obținut prin fierberea cu zaharuri a șucului de fructe și/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de fructe. Cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu
NORME din 11 august 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane indulcit, destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153401_a_154730]
-
grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. d) Jeleul extra este produsul gelificat obținut prin fierberea cu zaharuri a șucului de fructe și/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de fructe. Cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu
NORME din 27 august 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane indulcit, destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153404_a_154733]
-
mg/kg Metale grele (exprimate în Pb) Maxim 40 mg/kg E 162 - ROȘU SFECLA, BETANINA Sinonime Roșu sfecla Definiție Roșu sfecla se obține din soiuri de sfecla roșie (Beta vulgaris L. văr. rubra) prin presarea sfeclei zdrobite până la obținerea șucului, sau prin extracția apoasa a rădăcinilor de sfecla tăiate și îmbogățirea ulterioară în principiu activ. Colorantul se compune din diferiți pigmenți care aparțin clasei betalaina. Principiul major de colorare constă în betacianina (roșu), din care betanina reprezintă 75-95%. Pot fi
NORMĂ din 18 iunie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
enzime sunt obținute din cultura a numeroase tipuri de mucegaiuri, în principal din genurile Rhizopus sau Aspergillus. Sunt întrebuințate în fabricația și tratarea sucurilor de fructe sau de legume (cu scopul de a ușura presarea și de a mări cantitatea șucului obținut). 9) Invertaza (beta-fructofuranozidaza). Invertaza este obținută cel mai adesea prin fermentația drojdiei de bere. Această enzimă fractionează zaharoza în glucoză și fructoza. Este utilizată în fabricația siropurilor de masă sau în scopuri culinare, la fabricarea ciocolatei sau a marțipanului
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
în bose sau fose) în cursul carbonizării lemnului rășinos sau nerășinos (gudroane de drenare, de exemplu gudronul de Norvegia sau de Suedia) sau prin distilare în retorte sau cuptoare (gudroane de distilare). Acestea din urmă se obțin direct prin separarea șucului pirolignos (gudroane de decantare) sau prin distilarea sucurilor pirolignoase în care ele sunt parțial dizolvate (gudroane de dizolvare zise și "oțet"). Gudroanele parțial distilate, din care anumite uleiuri volatile au fost separate printr-o distilare mai avansată, sunt de asemenea
ANEXĂ nr. 38 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
unei plante din Mexic (Euphorbia antisyphilitica sau Pedilanthus pavonis); este o ceară bruna, transparentă, dura. 5) Ceară trestiei de zahăr, care există în stare naturală pe suprafața trestiei și care este extrasa la scară industrială din spumă de vidanjare a șucului în cursul fabricării zahărului; este o ceară negricioasa în stare brută, moale și cu un miros asemănător cu acela al melasei din trestie de zahăr. 6) Ceară de bumbac și ceară de în, conținute în fibrele acestor plante, din care
ANEXĂ nr. 15 din 5 ianuarie 2000 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166476_a_167805]
-
vitaminele din grupa B, săruri etc.) și derivate din fabricarea fainei sau uleiului de pește sau de mamifere marine. 2) Concentratele integrale de proteine de frunze verzi și concentratele fracționate de proteine din frunze verzi, obținute prin tratarea termică a șucului de alfalfa (lucerna). C. - PREPARATELE DESTINATE PENTRU PREPARAREA HRANEI "COMPLETE" SAU HRANEI "SUPLIMENTARE" DESCRISE ÎN PARAGRAFELE A ȘI B DE MAI SUS Aceste preparate cunoscute în comerț că preamestecuri sunt în general compoziții cu caracter complex cuprinzând un ansamblu de
ANEXĂ nr. 23 din 5 ianuarie 2000 REZIDUURI ŞI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166438_a_167767]
-
din fructe etc. în asemenea cantități încât echilibrul de componente din sucul de fructe, natural, este clar tulburat. - suc de fructe, concentrat cu adaos de acid citric (într-o proporție care îi conferă un conținut total de acid net superior șucului natural șucului natural), uleiuri esențiale de fructe, îndulcitori artificiali etc. Aceste preparate sunt destinate a fi consumate că băuturi după o diluare simplă în apă sau după un tratament complementar. Anumite preparate de acest fel se adaugă la alte preparate
ANEXĂ nr. 21 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166436_a_167765]
-
etc. în asemenea cantități încât echilibrul de componente din sucul de fructe, natural, este clar tulburat. - suc de fructe, concentrat cu adaos de acid citric (într-o proporție care îi conferă un conținut total de acid net superior șucului natural șucului natural), uleiuri esențiale de fructe, îndulcitori artificiali etc. Aceste preparate sunt destinate a fi consumate că băuturi după o diluare simplă în apă sau după un tratament complementar. Anumite preparate de acest fel se adaugă la alte preparate alimentare. 13
ANEXĂ nr. 21 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166436_a_167765]
-
BĂUTURI FERMENTATE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE, NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE. Poziția cuprinde toate băuturile fermentate, altele decât cele de la poziția nr. 22.03 până la 22.05. Se clasifică în special aici: 1) Cidrul, o băutură alcoolică obținută prin fermentarea șucului de mere. 2) Poire, o băutură fermentata similară cu cidrul, dar făcută din suc de pere. 3) Hidromel, o băutură preparată prin fermentarea unei soluții de miere în apă. Poziția include hidromelul de vin care este hidromel obișnuit căruia i
ANEXĂ nr. 22 din 5 ianuarie 2000 BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OTET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166437_a_167766]
-
alcoolului cu fructe sau alte părți de plante sau ierburi. 10) Distilatele de cidru (calvados), din prune (mirabelle, quetsch), din cireșe (kirsch) sau din alte fructe. 11) Arrack-ul, rachiu de orez sau vin de palmier. 12) Băuturile obținute prin distilarea șucului fermentat din boabe de roșcove. 13) Aperitivele alcoolice (absint, bitter, amer etc.) altele decât cele pe bază de vin de struguri proaspeți care se clasifică la poziția nr. 22.05. 14) Limonadele alcoolice (nemedicamentoase). 15) Sucurile de fructe sau de
ANEXĂ nr. 22 din 5 ianuarie 2000 BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OTET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166437_a_167766]
-
05. ... C) Sfecla de zahăr și trestia de zahăr. La această poziție se clasifică și sfecla de zahăr și trestia de zahar sub formele precizate în textul poziției respective. Betele, care sunt resturi fibroase ale trestiei de zahăr, după extragerea șucului, sunt excluse (poziția nr. 23.03). D) Sâmburi și miezuri de fructe și alte produse vegetale (inclusiv rădăcinile de cicoare neprăjită din varietatea Cichorium intybus sativum) care sunt folosite mai ales în alimentația umană, nedenumite și neclasificate în altă parte
ANEXĂ nr. 12 din 5 ianuarie 2000 SEMINTE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166474_a_167803]
-
trandafir) cu zahăr în proporții aproximativ egale. Cand se răcesc, preparatele sunt destul de consistente și conțin bucăți de fructe. Marmeladele sunt o varietate de dulceața, preparate în general din citrice. Jeleurile de fructe sunt preparate prin fierberea cu zahăr a șucului obținut prin presarea fructelor, efectuată fie la rece, fie după o fierbere prealabilă. Produsul se gelifica puternic prin răcire. Jeleurile sunt consistente, transparente și nu conțin bucăți de fructe. Piureurile de fructe sunt preparate din pulpele de fructe date prin
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
rece, cu apă caldă sau cu abur (este, în special, cazul tomatelor, al coacăzelor negre sau a anumitor legume cum ar fi morcovul sau țelină). Lichidele obținute astfel sunt ulterior, în general, supuse următoarelor procese: a) Limpezirea, destinată pentru separarea șucului de majoritatea părții solide, fie prin intermediul substanțelor de limpezire (gelatina, albumina, agent infuzorial etc..), fie cu ajutorul enzimelor, fie prin centrifugare. ... b) Filtrarea, în special cu ajutorul filtrelor cu plăci din azbest, din celuloza, din kieselguhr, etc. ... c) Dezaerarea, realizată pentru a
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
pe lista de mai jos, indiferent dacă acestea rezultă din procesul de fabricație sau au fost adăugate: 1) Zahăr. 2) Alți îndulcitori, naturali sau sintetici, sub rezerva că, cantitatea adăugată nu o depășește pe cea necesară unei îndulciri normale a șucului și că acestea din urmă îndeplinesc, în rest, toate condițiile cerute pentru a fi clasificate în această poziție, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente prevăzute la paragraful 4) de mai jos. 3) Produse destinate să asigure conservarea
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
și că acestea din urmă îndeplinesc, în rest, toate condițiile cerute pentru a fi clasificate în această poziție, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente prevăzute la paragraful 4) de mai jos. 3) Produse destinate să asigure conservarea șucului sau să prevină fermentația (de exemplu anhidrida sulfuroasa, anhidrida carbonica, enzime etc.). 4) Produse destinate să asigure uniformitatea calității (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric), să refacă, șucului, elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricație (de exemplu vitamine
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
paragraful 4) de mai jos. 3) Produse destinate să asigure conservarea șucului sau să prevină fermentația (de exemplu anhidrida sulfuroasa, anhidrida carbonica, enzime etc.). 4) Produse destinate să asigure uniformitatea calității (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric), să refacă, șucului, elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricație (de exemplu vitamine, coloranți) sau să fixeze aroma (de exemplu sorbitol adăugat la sucurile de fructe, sub formă de pudra sau cristale). Totuși, poziția exclude sucurile de fructe la care s-a
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantități se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. d) Jeleul extra este produsul gelificat obținut prin fierberea cu zaharuri a șucului de fructe și/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de fructe. Cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu
NORME din 20 octombrie 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane indulcit, destinate consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153405_a_154734]
-
țară terța din care provine produsul. ... Articolul 3 Buletinul de analiză cuprinde următoarele informații: a) în cazul vinului și al mustului de struguri în fermentație, tăria alcoolică totală și dobândită în volume; ... b) în cazul mustului de struguri și al șucului de struguri, densitatea; ... c) în cazul vinului, al mustului și al șucului de struguri: extractul sec total, aciditatea totală, conținutul în aciditate volatilă, conținutul în acid citric, conținutul total de dioxid de sulf, prezența varietăților obținute din încrucișări interspecifice (hibrizi
ORDIN nr. 459 din 25 iunie 2004 de aprobare a notificării Normelor tehnice privind comerţul cu produse vitivinicole cu ţări terţe Uniunii Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159387_a_160716]
-
următoarele informații: a) în cazul vinului și al mustului de struguri în fermentație, tăria alcoolică totală și dobândită în volume; ... b) în cazul mustului de struguri și al șucului de struguri, densitatea; ... c) în cazul vinului, al mustului și al șucului de struguri: extractul sec total, aciditatea totală, conținutul în aciditate volatilă, conținutul în acid citric, conținutul total de dioxid de sulf, prezența varietăților obținute din încrucișări interspecifice (hibrizi producători direcți sau alte varietăți care nu aparțin speciei Vitis vinifera). ... Articolul
ORDIN nr. 459 din 25 iunie 2004 de aprobare a notificării Normelor tehnice privind comerţul cu produse vitivinicole cu ţări terţe Uniunii Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159387_a_160716]
-
sau de sfecla, sunt complet diferite, în timp ce mașinile și aparatele destinate să extragă zahărul din aceste sucuri sunt practic aceleași în ambele cazuri. De aceea, mașinile și aparatele de la această grupa se clasifică în felul următor: A) Aparatele pentru extragerea șucului de trestie de zahăr, cum sunt: 1) Defibratoarele, care conțin axe orizontale rotative prevăzute cu lame cu tăiș dublu, dispuse în coroane alăturate, care taie trestiile de zahar în fâșii longitudinale. 2) Debitoare, prevăzute cu un ansamblu de cilindri dințați
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]