271 matches
-
then would he meet the Lord în the Air & then he would be happy" (E: 560). 8. Telos ontologic: consonanta spirituală între eul creator și public. Poetul și cititorul sunt consubstanțializați în opera de artă, care funcționează ca un mediator șui generis între două tipuri de decodare a lumii: cea executată de creator și cea executată de receptor. Unirea lor în substanță scriiturii reiterează, în opinia mea, finalul apoteotic al marelui poem Jerusalem, în care toate formele ontologice conceptibile sunt reunite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
258). Wagenknecht subliniază că, măcar în contextul acestui epos, "limbajul este (subl. în text, n.m.), în proporție excepțională, forma" (1973, p. 258). Corolarul meu ar fi acela că obsesia blakeană în privința semanticii iluminate înaltă limba engleză la proporțiile unui idiom șui generis, apt de a suprima, pe alocuri, esteticul în favoarea religiosului. În acest sens, trebuie amintită considerația lui A.C. Goodson, care, pornind de la argumentația lui Essick, potrivit căreia "formele vizionare sunt construcții iconice complexe, incorporând, dar și sublimând, limbajul natural" (Goodson
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
curaj atunci, moftul celor cu bani mulți (și destui, negri) astăzi. Mare necesitate atunci, încă necesitate astăzi, dar nu o oportunitate de afaceri. Un oarecare Mihalachi, biet fotograf (atunci și acum) m-a abordat într-o zi cu o satisfacție șuie: "câți vă mai salută, astăzi, dom’ doctor ?!". I-am strâns mâna la fel de ironic și i-am răspuns: destui ! Pentru că valoarea mea se bazează pe complexitatea personalității... TV.V a apărut pe teren gol și este PRIMA acțiune îndrăzneață generatoare de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
singular: gălbuie, veche (o) carte gălbuie, veche Adjectivele din această clasă sunt variabile în funcție de gen la plural și în funcție de număr la masculine. Intră în această clasă adjective cu rădăcină terminată în consoană palatală (vechi) sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce (un) lup, (o) panteră
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nastratin Hogea la Isarlâk, meditație asupra stării de solitudine, în cetatea Isarlâk, simbol al unei lumi mai drepte; 6. Povestea unei iubiri pătimașe a unei tragicomice domnișoare care-și cheamă iubitul din lumea cealaltă, rostind un descântec: "Buhuhu la luna șuie,/ Pe gutuie să mi-l suie,/ Ori de-o fi pe rodie:/ Buhuhu la Zodie" (Domișoara Hus); 7. Experiența inițiatică în tainele naturii, relevată prin stilizarea unor motive folclorice (După melci); 8. Erosul universal din perspectiva incompatibilității dintre regnuri (Riga
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-l fi trecut cu vederea. Termenul cu pricina este solum. Să vedem pasajul: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modo inquantum motus sensitivae partis terminatur ad mentem, sicut accidit în motu qui est a rebus ad animam. Et sic mens singulare cognoscit per quamdam reflexionem, prout scilicet mens cognoscendo obiectum suum, quod est aliqua natură universalis, redit în cognitionem șui actus, et ulterius în speciem quae est șui actus principium, et ulterius în phantasma a quo species est abstractă; et sic aliquam cognitionem de singulari accipit. Alio modo secundum quod motus qui est ab anima ad res, incipit a mente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sicut accidit în motu qui est a rebus ad animam. Et sic mens singulare cognoscit per quamdam reflexionem, prout scilicet mens cognoscendo obiectum suum, quod est aliqua natură universalis, redit în cognitionem șui actus, et ulterius în speciem quae est șui actus principium, et ulterius în phantasma a quo species est abstractă; et sic aliquam cognitionem de singulari accipit. Alio modo secundum quod motus qui est ab anima ad res, incipit a mente, et procedit în partem sensitivam, prout mens regit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inventarierea acestor trei interpretări „clasice“, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower propun varianta lor interpretativa, una non-reductiva. Intenționalitatea nu mai este înțeleasă, în acest caz, prin recurs la o altă re latie mai usor de înțeles, ci ca o trăsătură șui generis ce nu poate fi analizată, ci doar sesizată. Schemă acestei interpretări este următoarea: (ÎI.6.5.) „O formă sau o proprietate, F-itate, este un con cept (i. e. specie inteligibila) al unui obiect O dacă și numai dacă F-itatea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este necesar [că forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles special al noțiunii de asemănare intenționala, asemănarea implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru similitudo (asemănare, likeness, Ähnlichkeit) și că aceasta asemănare pare a fi în favoarea interpretării
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reprezentationalismul idealist este cel respins de Toma din Aquino, si nu reprezentationalismul realist: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelli
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
stelle? Mai ți vinse notte così chiara: Era Iddio allora timore di chiusa stanza / dove un morto posa, / centro d'ogni cosa, / del sereno e del vento del mare e della nube. Vicolo: una rete di sole che și smaglia / șui tuoi muri ch'erano a seră / un dondolìo di lampade / dalle botteghe tarde / piene di vento e di tristezza. Avidamente allargo la mia mano: În povertà di carne, come sono / eccomi, Padre; polvere di stradă / che îl vento levă appena
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tempo delle colombe. Città straniera: Fra lunghi viali / nere foglie ammucchiate / în un presagio di vento. Ride la gazza, nera sugli aranci: E tu, vento del sud forțe di zàgare, / spingi la lună dove nudi dormono / fanciulli, forza îl puledro șui câmpi / umidi d'orme di cavalle, apri / îl mare, alza le nuvole dagli alberi: (...). Stradă di Agrigentum: Là dura un vento che ricordo acceso / nelle criniere dei cavalli obliqui / în corsa lungo le pianure, vento / che macchia e rode l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Le ricordanze). 279 A notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle / che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del Platani (I ritorni); odore di frutta secca șui graticci; mamma, în un angolo în penombra; la parabolă del prodigo, / che mi seguiva sempre nei silenzi / come un ritmo che s'apra ad ogni passo (idem). 280 Giuliano Gramigna, "La morte, quinto elemento", Salvatore Quasimodo, la poesia nel mito
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mondo, e godi nell' avel îl riposo profondo, se ancor și piange în cielo, piangi sul mio dolore, e porta îl pianto mio al trono del Signor, Carlo qui verrà, sì! che parta e scordi omai... A Posa di vegliar șui giorni suoi giurai. Ei segua îl suo destin, la gloria îl traccerà. Per me, la mia giornata a seră è giunta già! Francia, nobil suol, sì caro a' miei verd' anni! Fontainebleau! șu voi schiude îl pensier i vanni! Eterno
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
trovare un posto per i gruppi culturali stranieri all'interno della società, nel favorire l'interazione tra le minoranze, le comunità e nazioni ospitanti, o nel ridurre le disuguaglianze, per quanto tali obiettivi siano comunque importanți. Piuttosto concentra l'attenzione șui processi di negoziazione e dialogo che possono ricostruire positivamente lo spazio pubblico".27 Per Zygmunt Bauman, critico convinto dell'era del multiculturalismo, uno dei fattori che non ne ha permesso lo sviluppo è che lo stesso dibattito non și è
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de bucurie sau poate de prea multă foame, a murit. Iar împuternicitul cu mâinile din partea contabilității i-a înșurubat statuii două brațe stângi. Șurubul e șurub, nu-i pasă cine umblă cu cheia. Cu două mâini stângi, statuia era cam șuie. Oamenii își dădeau seama că era ceva în neregulă, dar ce anume era greu de spus. Cert e că acum femeia arăta entuziast spre trecut. Într-o noapte, statuii i-a dispărut un picior. Ca să poți demonta partea de picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
luat nebunul din casă, nu i se cuvine crezare, deoarece dna Slavici... nu era o nevastă model...Ceea ce nu anulează dreptul dlui Georgescu de a propune un astfel de demers biografic: este un punct de vedere, o supoziție, fie și șuie, o speculație fără prea solid sprijin faptic, la care nu-i obligatoriu să subscrii. Poate fi catalogată și la capitolul "curiozități". Din păcate, teza a stat la baza scenariului TV al naiv-penibilului filmuleț polițist în care l-am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e insieme costituiscono lo "Stato allargato". Alla semplificazione Gramsci è portato probabilmente anche dall'influenza di alcune tematiche gentiliane, di Gentile e della sua scuola. În diverși passaggi îl giudizio di Gramsci șu Gentile è molto critico, come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
aperta: " Stato è tutto îl complesso di attività pratiche e teoriche con cui la classe dirigente giustifica e mantiene îl suo dominio non solo mă riesce a ottenere îl consenso attivo dei governati"19. Qui l'accento sembra battere più șui processi che sulle forme. Non è detto però che gli "apparati" di cui altrove și parla vengano meno. A mio avviso, soggetti, processi e forme hanno în Gramsci tutti îl loro spazio, în un rimando continuo soggettivo-oggettivo che ne costituisce
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
azoni di sviluppo capability, ossia în grado di far sentire îl soggetto soddisfatto e realizzato della sua condizione esistenziale. Tale visione della capability chiama în causa l'intervento della pedagogia che da sempre ha legittimato la sua azione educativa basandosi șui principi di libertà e responsabilità frutto del pensiero di filosofi come Mounier 12, Mialaret 13 e Maritain,14 che hanno guidato la azione educativa proprio verso la applicazione di tali princìpi nell'ambito del paradigmă dell'etica relazionale. L'etica
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
decisione intelligente e di impegno volontario (quelli di cui l'uomo è padrone) è îl modo di operare caratteristico che contraddistingue l'uomo da tutti gli altri esseri viventi. Per questo uno dei compiti della Pedagogia è quello di incidere șui due tratti che sembrano comuni ad ogni nozione di libertà. Îl primo riguarda la spontaneità del pensare e dell'agire, înțesa come interiorità dinamică espressa nelle motivazioni (bisogni e interessi) di ogni comportamento. Îl secondo riguarda la capacità di scelta
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
delle persone e la loro libertà. În questo senso l'approccio dello HD "contribuisce alla restaurazione della dimensione etică del dibattito economico e sociale",28 proponendosi esplicitamente di superare la tradizionale tendenza degli economiști a concentrare la propria attenzione esclusivamente șui mezzi dello sviluppo dimenticando però îl benessere e la libertà delle persone. L'eccessiva preoccupazione per la crescita del prodotto interno lordo (PIL) e per la contabilità nazionale, ha spesso impedito agli Stați di accorgersi che non esiste necessariamente una
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
îl benessere e la qualità sociale della vită degli esseri umani în termini di libertà sostanziali, secondo îl paradigmă del CĂ, ha conseguenze di vastă portata sia sul modo di intendere lo stesso processo di sviluppo, che sul modo e șui mezzi per promuoverlo. În tale ottica infatti, îl fine dell'HD è "creare una situazione, un ambiente, în cui le persone, individualmente e collettivamente, siano în grado di sviluppare pienamente le proprie potenzialità e abbiano ragionevoli probabilità di condurre una
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
la propria esistenza; - motivare gli studenți a mettere în pratica quanto appreso per sperimentare nella pratica i propri pensieri ed imparare a trasformarli în azione. Attraverso queste azioni la Pedagogia di Freire porta i giovani e gli adulți a riflettere șui processi globali che riguardano la loro vită e ad agire per realizzare obiettivi di sviluppo umano attraverso le proprie vite, sviluppando în questo modo le loro capabilities. Freire sembra cioè anticipare ciò che afferma Sen quando dice: "dobbiamo fare lo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]