1,581 matches
-
cum spui tu, ce mai la deal ori la vale. Numai că ai uitat un lucru: frate-meu cel procopsit stă și zace-n avutul lui, cu Anisia, nevasta-sa, alături. Vara-i bâzâie musca-n casă, iară iarna-i șuieră vântul prin hoarnă, și dacă strănută Anisia: bine de bine, dacă nu, le țiuie urechile a tăcere și-a pustiu. Iară la noi, slava Domnului, are cine ne umple viața, c-avem o droaie de copii frumoși și voioși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Alex. Îi e teamă de ezitările lui, de amânările lui, de scuzele lui. Și atunci, de ce mai stă aici ca o femeie beată, lipsită de voință? Ridică receptorul. Parcă acesta cântărește zece kilograme. Inima începe să îi bată cu putere. Șuieră printre dinți: "Silly woman". La celălalt capăt, aude vocea lui Alex. Caldă și joasă. Trage aer în piept și se prezintă foarte precis, scurt, se grăbește să-i spună unde este și îl întreabă dacă se pot vedea. Alex o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
hai recunoaște aici de față cu toată lumea, Silvia nu merită un capăt de ață, o să-ți lași toată averea agonisită într-o viață de om nemernicei aceleia de Marilena după care te usuci pe picioare, boșorog tâmpit ce ești, îi șuieră în ureche, să-i mulțumiți lui Mihai pentru cadouri, uite ce generos este, a pățit ceva, nu mai are mult de trăit, a cumpărat daruri pentru toată lumea fără să-i ceară nimeni acest lucru, să vă încrustați în piele acest
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu hărmălaia asta? Nu puteți dormi? Vă fac eu să dormiți". Se uită de jur-împrejur și apoi fioros la soldații înghesuiți unii în alții. Vedeți voi mâine la raport" După ce închide ușa, doi soldați sar în grămada de corpuri și șuieră aproape la unison. Nimeni de aici nu vrea să ajungă la Canal! Înmormântăm totul. Ne-am înțeles?" Suntem undeva la o reuniune, nu înțeleg prea bine de ce s-au adunat atâția oameni, este lume multă, învălmășeală, lumea se plimbă de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
gândească superiorii săi de la Ministerul Apărării Naționale, pentru avansarea sa, de la gradul de colonel la cel de general, recompensă pentru descoperirea unei noi arme chimice, mai ales că la Revoluție, fiind la post în clădirea Ministerului Apărării Naționale, i-au șuierat gloanțele pe la ureche, și, ca să i se închidă gura, a fost trimis atașat militar în Austria, la Viena, timp de trei ani, de unde a ieșit la pensie cu grad de colonel. Oricum, are noroc, trăiește încă, militarii care au știut
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de greu, am urcat cufărul în drișcă. Era acolo un amplasament special pentru sicrie; m-am întins pe locul acela, cu capul pe pervaz, ca să văd în jurul meu și am tras cufărul pe piept, ținându-l cu amândouă mâinile. Biciul șuieră; caii porniră sforăind. Aburii care ieșeau din nările lor lăsau o dâră ca de fum în aerul ploios; galopau cu salturi ușoare. Picioarele din spate, descărnate, cu copitele semănând cu ciotul mâinii unui hoț, care, conform Legii, după ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
șovăielnic: "Ce înseamnă deștept?" "Inteligent. Care știe foarte multe lucruri și iese cu bine din o mulțime de situații, rezolvând o mulțime de probleme", am explicat eu cam emfatic. "Inteligent? Situații!? Probleme!?!", păru el să se isterizeze cu fiecare interogație. Șuieră de câteva ori prin orificiile abdominale și explodă: "Adică, tălică, mata vrei să zici capabil să să scoață din belele? Astea-s problemele, nu?" "Ei, da. Asta vreau să zic. Acum ai înțeles?" Aprobă, înveselindu-se brusc: "Îhî. Mișto!" Am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
amorsase bomba pe care i-o pregătisem. Telefonul suna în draci și Relu bâjbâi după el înjurând. Deschise cu ochii încă închiși, lipindu-și receptorul de ureche oftând. Iar atunci auzi: "Ești terminat! Ești mâncat, digerat și gata căcat, javră!", șuieră o voce pe care, deși abia se sculase din somn, o recunoscu ca fiind a domnului ministru secretar de stat. "Poftiți?!" "Ce să poftesc, bă, ce să poftesc?", se stropși domnul Sandu. "Umbli să-mi faci manevră și acu' te
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pârâu de țară, cum scria Ion Creangă. Pe cine mai interesează cât sunt de frumoase frunzele primăvara, sau cât este de trist atunci când plouă și bate vântul, cum scria George Bacovia. Cine mai scrie acum despre sunetul dulceag al vântului șuierând printre copaci sau de susurul apei curgând printre pietrele modelate de timp. S-au dus timpurile când natura era o poezie fantastică, acompaniată de muzica sufletelor poeților și scriitorilor trecuți. Acum omenirea este interesată și citește ceea ce îl ajută să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
tobogan acvatic În mijlocul piscinei și-așa aglomerate, dădeau de câteva ori din mâini și din picioare, schimbau dinții de lapte cu unii de os, mai spuneau o poezie la serbare și, până să-ți dai seama, te trezeai cu ei șuierând În picaj pe lângă tâmpla ta, În timp ce băteai pitonul pe Gangkhar Puensum. În timp ce fostele țări subdezvoltate deprindeau plăcerile confortului, cetățenii așa-numitelor Națiuni Premium se năpusteau În toate direcțiile, căutând senzații tari. De când Guvernul Mondial interzisese - ce ironie, sub amenințarea pedepsei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
privirea ațintită undeva În zare, Kuznețova a ordonat: — Dezlegați-l și lăsați-ne singuri! Gnomul sulfuros a făcut un pas Înainte, ceea ce, comparând dimensiunile vaste ale Încăperii cu micimea lui, Însemna că, practic, rămăsese pe loc. — Bine, dar... — Acum! a șuierat scurt dama, Întorcându-se, iar două raze laser au Înțepat fruntea piticaniei, astfel Încât aceasta a trecut rapid În spatele scaunului pe care eram așezat. — Ajungi? l-am chestionat peste umăr, rânjind. — Ni mai vidiem noi, Kravșiuk, a șuierat el. — Până atunci
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dar... — Acum! a șuierat scurt dama, Întorcându-se, iar două raze laser au Înțepat fruntea piticaniei, astfel Încât aceasta a trecut rapid În spatele scaunului pe care eram așezat. — Ajungi? l-am chestionat peste umăr, rânjind. — Ni mai vidiem noi, Kravșiuk, a șuierat el. — Până atunci, ferește-te de-aspiratoare. În timp ce clona și fiii reactorului părăseau Încăperea, Kuznețova s-a așezat În spatele biroului, de unde mi-a dăruit o privire azurie ca apele de cristal de la Waikoropupu. Acum, când nu mai trebuia să Împartă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe madame Kropotkina a pedepsit-o să stea-n casă toată ziua cu televizorul Închis pentru că te-a scăpat de sub supraveghere? — Am găsit o cale să scap de Kuznețov. Poți să vii cu mine, dacă vrei. Nu fi tâmpit! a șuierat blândul Vasea. Demiurgul e mereu cu ochii pe tine. Poți să-ți pui cap de vacă și ugere, știe tot ce faci și ce gândești. — Vasea, ascultă-mă. Nu-i atotputernic. S-a Întâmplat ceva minunat, ce nu și-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
foame. E ceva de mâncare? a Întrebat ea, cu o voce blândă ca piatra de polizor, În timp ce cocheta ezitant cu verticala. — Din păcate, doar murături, iubito. — Ce fel de bărbat ești dacă nici de mâncare nu poți face rost? a șuierat ea mânioasă, Întorcându-se spre mine. Dacă te liniștești, Încerc să-ți prind un șobolan, am ricanat. Privirea pe care mi-a aruncat-o ar fi putut găuri și un submarin nuclear. Arăta cam rău, sărăcuța. Coafura i se lăsase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
seamă pistolul din buzunar, pregătindu-mă să-i asigur ciutei un viitor culinar de cea mai Înaltă ținută, când Vera a răsărit cu mâinile În șold Între mine și viitoarea friptură - care, bineînțeles, și-a luat rapid copanele la spinare -, șuierând ca o bere proaspăt desfăcută: — Nu care cumva să te gândești să omori creatura asta nevinovată! Marș de caută mâncare În altă parte! N-am tras. M-am Îndepărtat, scărpinându-mă În cap cu țeava pistolului și gândindu-mă că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
peste el, Îl Încălecă și Îl imobiliză la pămînt, după care, din două mișcări, Îi legă mîinile la spate. Pablo Îi văzu abia acum fața, vopsită cu o culoare verde și nebărbierită de mai multe zile. — Ai omorît-o, ticălosule! Îi șuieră la ureche, ca și cum i-ar fi șoptit un mare secret. Și mai spuneai că ești protectorul ei! Nu, domnule, stai puțin, tocmai asta spuneam..., e vorba de două doamne diferite..., reuși Pablo să Îngăime. — O să-mi spui tot ce știi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fasciști. „Este o nelegiuire, un masacru, organizat de miliția secretă a Piticului“, își mai dă acesta cu părerea de la o depărtare de mii de mile. Încheierea e mai dramatică decît îți poți închipui, reia Bătrînul, iar Poștașul îi aduce aminte șuierînd printre dinți că a citit-o de nenumărate ori pînă atunci din cauza pasajului cu placa de marmură care-i plăcuse la nebunie. La adunarea de ieri participanții duceau lumînări și diferite simboluri religioase, printre care era și o dală de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prima clipă mi-am închipuit că o poartă a Iadului vi s-a deschis înainte și că Satana v-a înhățat dintr-o mișcare. Din dosul unei stive de lăzi care stă sa-i cadă în cap, printre bubuituri și șuierat de gloanțe, se aude vocea gîtuită a lui Dendé, ce ar fi să nu mai faceți pe șeful, dom’ Petrică? Țineți-vă pliscul, gata cu ordinele, și-a dat seama toată lumea cine sînteți, îi aruncă și Gulie o privire tăioasă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să schimbi ceva în cursul evenimentelor, ci pur și simplu pentru că ai acționat în așa hal, încît nenorociții care au subminat puterea imediat după aceea au tras toate foloasele de pe urma acțiunilor tale păguboase. O să te facem erou, Potaie, ți-a șuierat Picioruș la ureche după ce s-a întors de la Timișoara, tot ce ai de făcut este să-ți tragi un glonț în cap, credeai că avea chef de glume, prostuțule, dar trebuia să ți dai seama că vorbește serios, revoluția asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scaun și Îl aud pe Bladesey cum plînge, — Brooosss... — ...pe cînd mă Îndepărtez. Afară Îmi recapăt stăpînirea de sine. Arăt cu degetul mare spre camera de interogatorii. — Nu-i Întreg. La cap n pula mea. Nu-i da cafea labagiului, șuier eu spre bietul bulangiu În uniformă care e puțin zguduit. — Bine, șefule, zice el cu umilință. Îmi place ofițerul ăsta. Îmi place să mi se spună „șefule“. E un termen cu care unii bulangii de prin zonă o să trebuiască să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nimici. Ei bine prietene, solexul meu este solid și sînt hotărît să nu ies prin curulețul tău arătos În zona crepusculară a canalizării din mîndrul oraș Edina. Colacul drag de closet al Scoției00000000000trebuie să Încerc să nu mă mișc000000000000000 00000000000000000000000000000000000 șuierat În 00000000hai fă ochișori Bruce 00 vracii sînt cu toții niște rahați 00000000000poți să mănînci? Nu, nusă surori la orice oră. cred că poți 00000000000000000000000 O 00pentru noi ceilalți de aici dinăuntru Bruce 000000i sînt un aspect al spitalului0000000000000000000000000000000000000000000lîngă mine. 000000000000000000000000000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
tine. Era femeia uscată ca un băț și pipernicită care te victimiza cu o ardoare mult mai intensă decît sadismul nonșalant pe care Îl manifesta față de ceilalți elevi. Părea atît de personal. Uneori te lua deoparte, te zgîlțîia și Îți șuiera În ureche, — Știu cine ești Robertson. Știu totul despre tine, băiat malefic și rău ce ești. Cu cît munceai mai din greu, cu cît Încercai mai tare să-i faci plăcere, cu atît mai urît se purta cu tine000000000000000000000000000000000 Televizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Mă așteptasem să-mi ofere mânerul dar, când am întins mâna spre sabie, a apucat ea mânerul și, cu o mișcare rapidă, a tras sabia din teacă. În același timp s-a ridicat în picioare. Sabia a ieșit din teacă șuierând și lumânările au scânteiat pentru o clipă în luciul lamei. Honor Klein puse teaca pe masă și lăsă sabia încet în jos până ce aceasta ajunse lângă piciorul ei. Lama lustruită se evidenția pe fundalul închis al rochiei ei iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mâna în jos și am pus-o pe mâner, dar imediat am simțit mâna ei încercând să mă împiedice. Ne mișcam acum mai încet, descriind un cerc. Apăsând mai tare i-am înfrânt rezistența și sabia a ieșit din teacă șuierând, iar noi continuam să stăm față în față, depărtându-ne acum unul de altul. Peste umărul ei vedeam cum se apropie din depărtare o siluetă minusculă. Pe măsură ce aceasta se apropia, silueta ei se îndepărta până ce amândouă ajunseră la aceeași dimensiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
liceu. — Ciudat, spuse casierul. Și chiar că era ciudat, se gândi el iar, plătind fără entuziasm zece franci și revăzând În memorie bărbatul acela obosit și cărunt, În balonzaid, desprinzându-se de balustrada navei, În timp ce pasarela se ridica și sirenele șuierau spre o fisură dintre nori. Ceruse o gazetă, o gazetă de seară. Nici la Londra nu au apărut atât de devreme, Îi spusese casierul și când auzise răspunsul, rămăsese visător, mângâindu-și mustața lungă și cenușie. În timp ce-i turna stewardesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]