1,670 matches
-
dintre brațe), în sfîrșit, dacă are degetele lungi și subțiri, ele trebuie să sugereze o anumită nervozitate, o vibrație interioară continuă și, de aceea, mîna acompaniază abundent vorbirea, cînd trecînd lin peste frunte, cînd încercînd să pună la loc o șuviță rebelă, cînd ondulîndu-se frîntă din poignet, în aer, punctînd și articulînd inteligent spațiul discuției". Sau un alt portret, în apă tare, plusînd așijderea plasticitățile, al fostului meu profesor de logică, Henri Wald: "își însoțea vorbirea cu o gesticulație plăcută și
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
tatotant. Mai târziu, ochii aprinși ai diavolului vor scăpăra în întunericul compact, tulburat de o tuse convulsivă: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară/ din părul încâlcit o pârlesc cu țigara/ la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolin-du-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)" (Tratament). Răul este deja instalat, în secțiunea Relatări, și efortul autorului
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
marți era poimâine", diluviu al vieții, dar și al artei prefigurând sfârșitul universal, ce cară noroios, precum furtuna arbori smulși, chipurile celor morți, resuscitate: "îmi răsări/ în față imaginea mamei mele moarte, c-un ochi/ vag întredeschis și alb, cu șuvițe de vată/ în amândouă nările". Această modalitate poetică e adusă la perfecțiune în Simple ecouri, unde subtextul tragic dinamitează așezarea părelnic liniștită a cuvintelor ce compun relatarea unui fapt divers. Atunci când poetul enunță: "Cer de septembrie. Starea de sfâșiere,/ aparent
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
și apoi o apasă. Scaunele se înghesuie în pereți Alunițele sunt tot acolo, împrăștiate pe burtă. Eu continui să o privesc semiobscur și ea merge în tihnă pe podea, printre cioturi și bobițe de ceară. Îi ating cu degetul o șuviță din păr, o sprânceană - ușor ca și cum peste corpul ei ar curge o apă fierbinte. Ea își trece mâna peste coaste și ascultă cum la robinetul din baie curge apă rece. Suma lucrurilor care acoperă întotdeauna podeaua și obiceiul nostru de
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
morfoproductive asemănătoare Merinosului Rambouillet, fiind astfel îndeplinit unul din obiectivele majore. Noul tip de ovine se caracteriza prin următoarele însușiri morfoproductive: talia la grebăn 62 cm; greutatea corporală după tuns 47,8 kg; producția de lână 5,68 kg; lungimea șuvițelor 7 cm; finețea fibrelor de lână 2123 µ; desimea fibrelor de lână bună; omogenitate evidentă; usuc abundent însă de culoare gălbuie ÎN. Teodoreanuă. Pentru corectarea unor defecte de exterior și ridicarea greutății corporale, precum și în vederea evitării consangvinizării, s-au efectuat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aparținând raselor Merinos Stavropol și Merinos de Caucaz, importați din ex-URSS. Utilizarea la încrucișări a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor însușiri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în anul 1953 au fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos transilvănean
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și groase, depărtate, osatura puternică și cu aplomburi corecte. Copitele au cornul tare, rezistând astfel drumurilor lungi. Producția de lână Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm, cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
din procesul de formare au fost stabilite deziderate distincte. Dezideratele mai importante, stabilite inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la berbeci
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta este mai mic comparativ cu cel determinat la alte tipuri de Merinos. În general, nivelul însușirilor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
tipuri de Merinos. În general, nivelul însușirilor ce influențează în mod direct calitatea lânii, se regăsește la valori intermediare dintre Merinos și Spancă. Lâna obținută după tuns se caracterizează prin aspecte bine evidențiate privind finețea, aspect interior și exterior al șuvițelor, cantitatea și calitatea usucului. Toate acestea, reprezintă rezultatul aplicării unei selecții direcțional regresive, renunțându-se la această practică în momentul în care s-a constatat o bună consolidare a acestora. Randamentul lânii la spălare este 42 % la femele și de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cusătura încheiată. Lâna este formată din fibre intermediare, la care în mare parte lipsește stratul medular. În cazul în care stratul respectiv este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic ca fiind dispus sub forma unei benzi întunecate discontinue. Șuvițele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică, cu aspect interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de 110 - 135 l lapte. țigaia neagră. Are talia și greutatea corporală mai mică, însă atât lâna, cât și jarul sunt de culoare neagră. Odată cu înaintarea în vârstă se accentuează procesul de depigmentare a lânii, astfel încât la indivizii adulți vârful șuvițelor devine de nuanță maro-roșcată. De asemenea, oile din această varietate se mai caracterizează și prin format corporal apropiat tipului brevimorf, rezistența organică și capacitatea productivă ridicată, carnea nu are miros specific amoniacal. Aria ocupată de această varietate este redusă, iar
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci când precipitațiile sunt reduse cantitativ iar vântul de intensitate moderată. Producția de lână Oaia țurcană are cojocul de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lână Oaia țurcană are cojocul de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc la baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lânii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membre
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
albă. Concomitent cu înaintarea în vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălăcite uneori albmurdare. Simbolul varietății este țB. Varietatea Rațca se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării; are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră, iar a jarului de pe extremități brună de diferite nuanțe. Prezintă doar o importanță locală. În prezent efectivele aparținând acestei varietăți, dat fiind faptul că sunt reduse
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
În prezent efectivele aparținând acestei varietăți, dat fiind faptul că sunt reduse numeric, fac obiectul conservării genetice. Perspective de creștere În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrilare a șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmări și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
formează un smoc. Pe membre, lâna coboară sub genunchi și jarete. Aspectul învelișului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate, lâna are cusătura încheiată, este deasă și are un aspect exterior de râuri. Șuvițele din cojoc sunt de formă prismatică, cu tendințe spre conicitate, aspect interior clar și bine conturat. Fibrele au lungimea relativă de cca. 7 cm, însă cu o mare variabilitate individuală și o finețe de 25 µ Î21 - 30µă, iar desimea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipică și genotipică. Aspectele de exterior, precum și însușirile productive sunt intermediare, fiind mai apropiate de una din rasele parentale în funcție de gradul de metisare. La această populație cojocul de lână este format din șuvițe în formă de ,,stog”, de unde îi vine și denumirea de Stogoșă. Finețea fibrelor este mai bună comparativ cu țurcana. Oile Stogoșe sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru producția de carne sunt mai bune ca la țurcană. Perspective de creștere Fiind
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
vârsta de 10 luni. Producția de lână În ansamblul său, corpul este bine acoperit cu lână fină, deasă, lungă, uniformă și cu luciu intens. Ca o particularitate genetică se evidențiază albul intens al lânii, însușire consolidată, cu important efect economic. Șuvițele din cojoc au forma prismatică și un aspect interior clar cu fibrele bine conturate. Extinderea lânii pe extremități este foarte bună, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lână fină și deasă. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]