1,715 matches
-
diferite de texte: traduceri în versuri ale psalmilor; comentarii și glose ale lui Dosoftei pe marginea acestora; în fine, versuri originale semnalate ca atare de autorul însuși. Stilul personal, puternic și inspirat, unește cele trei specii de text într-un șuvoi continuu, unitar stilistic; doar o examinare erudită și atentă la nuanțele fiecărei strofe mai poate identifica astăzi cele trei straturi care compun poezia lui Dosoftei. Opera primului nostru poet cult a avut șansa de a se fi aplecat asupra sa
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
parcă mai lung decât oricând, ultimele trepte sunt mai abrupte decât orice costișă. Ușa se deschide și pășesc încet pe holul atât de familiar. Din bucătărie vine miros de mâncare și o undă de muzică. Apa fierbinte a trecut în șuvoaie peste corpul meu ostenit. Ici-colo, vânătăi martore ale pățaniei zâmbesc violet și promit să mai doară o vreme. După cea mai bună cină, mă las purtat în valurile de alb ale așternuturilor. E cald și liniște. Numai ceasul de pe noptieră
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Ce tâmpit! Uite-așa-l apucă și nu-l mai slăbește! Parcă se-mbată! Parcă se-mbată cu propriile lui vorbe și închipuiri! Numai să întinzi mâna și să le culegi din aer. Să te lași fără împotrivire topit de șuvoaiele tainice care curg de peste tot și acoperă totul. Trupul cu sângele lui se-ncărca necontenit de iuțeală și fierbințeală, așteptând ceva ce nici el nu știe bine ce, întâlnirea unei alte ființe, necunoscute și-apropiate, care nu mai venea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sub roți, înfiorând traversele și liniile, strălucind de încordare, dezvăluind, rând pe rând și fragmentar, mădularele trenului, aruncând partea de sus a vagoanelor într-o vuitoare prăpastie neagră. Ascuns în dreptul coloanei de alimentare cu apă se crezu la adăpost, dar șuvoiul de lumină scăpără căutându-l să-l smulgă din beznă. Simți ca o despuiere apăsarea rece pe față și piept. Fulgerător, se lăsă la pământ, ducându-și palma la gură, mușcându-și buzele până la sânge. Ochiul de foc clipi, strivindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
limpezi și sifonate ce-i lăsau bășicuțe mici pe piele, ca o spuză de diamante, cuibarul soarelui deasupra și-un cuibar de foc țâșnit din adâncuri. Adâncurile spre care cobora ca o vidră cu capu-n jos să muște din șuvoiul de gheață și să urce la suprafață să respire sub ochii frumoși ai cerbului. Acasă venea numai când n-o găsea în pădure și-avea poftă s-o adulmece de-aproape sau îl mânca fruntea, și pomii de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
are în primul rând o semnificație interioară, și abia apoi una de penetrare în plan social, în scenă. Forța cosmică a curajului este reprezentată grafic, în Orient, sub forma unei fascinante femei goale, fără cap. Din gâtul femeii țâșnește un șuvoi de sânge. Într-o mână ea își ține propriul cap retezat și bea fără-ncetare din propriul sânge. Imaginea, carismatică și terifiantă în același timp, vrea să sugereze că este obligatoriu să ne depășim pulsiunile inferioare, egoiste (și actorul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
boltă uriașă și, după scurtă vreme, li se înfățișă ochilor o priveliște cum nu mai văzuseră niciodată și cum nu crezuseră că poate exista. De sus, din vîrful unui zid de piatră, cioplit parcă de mînă omenească, se desprindea un șuvoi de apă care cădea în bulboana de la baza stîncii, născînd acel zgomot înfiorător. Și, cît vedeai cu ochii, în toate părțile se deschideau alte bolți, care mai de care mai mare și mai frumoasă, susținute de stîlpi uriași de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cumva îi tăiaseră nasul sau limba sau, pur și simplu, îi crestaseră chipul din tâmplă în tâmplă, cum făceau adesea maurii cu femeile păcătoase, hulindu-le, astfel, frumusețea. Nu ajungea, însă, niciodată să-l atingă. Nu reușea decât să redeschidă șuvoiul dureros dintre coaste pe care-l simțea gâlgâind din vreme în vreme, semn că, da, era în viață. Încă în viață. După ceasuri multe, care poate că fuseseră zile, simțise și mirosul mâinii care-i umezea buzele, simțise atingerea care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
acaparase fiecare colțișor și trebuia să fii permanent cu ochii în patru ca să sesizezi care porțiune inundată putea fi străbătută cu piciorul și care, prea adîncă, nu. E atît de înșelătoare apa rezultată din topirea nămeților! Mîloasă și curgînd în șuvoaie repezi, poate doborî cu ușurință un animal mai plăpînd. Chiar și unul puternic poate avea probleme, dacă nimerește în mijlocul unui torent adînc. Acolo n-ai cum să înoți; apa adună tot ce întîlnește în cale, de la ramuri uscate la milioane
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de nenumărate ori de la lupii tineri că se trece dincolo, și să iasă undeva departe, pe celălalt mal. Avea nevoie de lumina și de căldura soarelui. Nu mai amînă: păși hotărît, una cu peretele de piatră, strecurîndu-se exact pe dedesubtul șuvoiului nestăvilit, pe o potecă îngustă. Urletul apei în cădere depășea orice închipuire acolo jos. Coti după o stîncă, apoi după încă una. Cu groază, Lupino observă gheață alunecînd odată cu torentul. Mai sus, pe rîu, gheața cedase și acum se rostogolea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
asta. Replica asta era din alt film. Încasează cele două silabe în plex. Nu se înco voaie ca un boxer lovit sub centură și nici nu mai lasă să transpară vreo emoție. Lovitura din plex eliberează în sufletul ei un șuvoi scurt și puternic de lumină. Sophia simte în acel loc numit plex și supranumit solar o căldură îngrozitor de plăcută și devine conștientă că gura ei s-a umplut brusc de salivă, pe care o înghite zgomotos și știe că ea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
întreruptă doar de electricitatea statică pe care televizorul o emite în inerție. Apoi, zgomotul se topește într-o tăcere absolută. Tăcerea e întreruptă doar de sunetele care reușesc să treacă prin ușa băii. Acolo e soția mea. Apa curge în șuvoaie subțiri pe coapsele Sophiei. Soția mea. Apa, amestecată cu săpun lichid și transpirație, con ține urmele de netăgăduit ale ultimei îmbrățișări. Eu îmi iubesc soția. Apa devine din ce în ce mai limpede. Ești îngerul meu. Sophia simte gândul de dincolo de ușă, și mâna
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
spune simplu cu Adolfo. Urmează o liniște lungă. Din aia în care începi să ai impresia că ai surzit. Sophia a pus un punct final după ce a rostit cele două cuvinte. Liniștea durează. Sophia o întrerupe fără avertisment și un șuvoi de vorbe fără cusur îi iese dintre buze. Și Sophia spune zâmbind inocent știi bine că nu există eveniment monden la care Adolfo să nu fie prezent. Adolfo trebuie să fie mereu acolo. Și Adolfo o să facă orice ca să fie
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Stă cu ochii închiși și respiră cu gura deschisă. Mâinile ei se sprijină și apasă în pereții care s-au strâns în jurul ei. Pentru câteva clipe, se simte liberă și puternică. Apoi mâna ei dreaptă se mișcă scurt și oprește șuvoiul care-i lovește corpul. Rămâne cu ochii închiși. Iese din cabina de duș și apucă un prosop. Își șterge părul. Își șterge trupul. Pune prosopul într-o agățătoare pe jumă tate ruginită, apoi mâinile ei deschid o cutie magică. Cutia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de durere. — Aaardeee, a răcnit. Ce mi-ai pus înăuntru?!!! O bomboană de mentă, am bâiguit confuz. — Aaaahh... A început să fugă încoace și-ncolo prin cameră, după care s-a repezit în baie. Am auzit ciocănituri de unelte și șuvoaie de apă, ca după câteva ere geologice de așteptare să iasă palidă și suptă și cenușie, mergând cu genunchii strânși. Parcă m-ai jupuit pe dinăuntru. Bomboană de mentă... Trebuia să merg la ceremonie. M-ai schilodit pe câteva săptămâni
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
literat care-l făceau să-și gândească până și groaza în cuvinte. Ar fi dorit spaima cabrată a cailor, ar fi vrut să urle, sfâșiindu-și plămânii și exorcizând tot pământul cu răcnetul său. Pași înceți îi veneau împotrivă. Un șuvoi fierbinte îl străbătu, brobonindu-i fruntea și topindu-i genunchii. Vru să zbiere, dar, uitând totul, ca un animal, se ră suci și țâșni într-o goană bezmetică îndărăt, la întâmplare. Se opri, bâjbâind înnebunit, până ce găsi o cruce de lemn
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de o teamă comună, ascunși în spatele zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri - totul putea fi privit așa cum ai fi admirat, de pildă, un tablou, agățat pe un perete de muzeu nu te luau prin surprindere șuvoaiele de foc care curgeau din căldările imense, răsturnate de străjeri. O astfel de luptă părea inegală - sau, mai bine zis, imposibilă, înainte de toate -, dacă analizai la rece situația, cu mintea prinsă în chingile strânse ale timpurilor moderne, prea puțin sau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Geta - am văzut-o cu coada ochiului, pe măsură ce mă îndepărtam de ușa librăriei - m-a privit prin geam. Lung. Cu amândoi ochii. Poate că data viitoare va prinde cu mâinile tremurânde receptorul telefonului și va suna la 112, în vreme ce un șuvoi de sânge îi va curge din ochi - stângul, dreptul?, nu m-am decis, atunci când treci la astfel de acțiuni trebuie să analizezi bine fiecare mișcare, dar am timp până atunci - și se va scurge, semănând cu un vierme roșu, interminabil
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ce îl împiedică se participe sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale. În primul caz, cititorul este sufocat de un șuvoi de reverii înfățișate cu ostentație, în cel de-al doilea se pomenește într-un vid afectiv lipsit de imagini. În primul caz, densitatea e prea mare, în celălalt prea mică, dar în ambele senzația căpătată e cea a parcurgerii unui
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
închise, flash-uri scurte, unele despărțite de ani, într-o succesiune cinematografică. Iar tablourile sunt grupate dual - rememorare-prezent - sau centrate pe câte un personaj, după cum spun și titlurile date de autor. Legate într-un flux continuu, impresia este de un șuvoi dens care duce cu el tot felul de obiecte disparate, ca un râu după inundație. Unul dintre aceste elemente disparate este personificarea lui Verdi, prezent pe scenă tot timpul printre figurile închipuite de el. Dar aerul mizeros al personajului contrazice
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
-nseamnă excelent,... mă interesez imediat, să nu rămâi în urmă cu vocabularul nou care crește-crește ca o pâine de Brașov de patru kile, pusă la dospit... în general, având în vedere meseria, sunt pe fază. Din când în când însă, șuvoiul vorbirilor de tot felul, mai ales cea argotică, mă întrece, mă ia la vale cu el... Am mai spus cu alt prilej, ce pățesc eu în piața Amzei, când intru în vorbă cu vânzătorii de legume și fructe... Nu mai
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
care, prevăzători, puseseră deja în funcțiune unul dintre generatoare și compresoarele de aer ale sirenelor, ca semn de alarmă maximă. Ce avea să fie mai rău avea să vină spre seară, când bezna timpurie a împiedicat să se perceapă întinderea șuvoaielor. La căderea nopții ploaia măruntă lovită de rafale de vânt a smuls din rădăcină copaci mari pe care curenții îi târau apoi spre podurile de piatră, curând distruse, doborând totul în jur, grajduri și vite, care și căruțe. Chiar și
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Merilor, în mijlocul grămezilor de trunchiuri sfărâmate, scânduri, pământ de la Munte și gunoaie. Toată noaptea mugetul cavernos al exploziei talazurilor înăbușise avertismentele regulate ale sirenelor. Apele umflate au doborât zidurile de pietre suprapuse dintre ogoare și grădini. Deși cele mai multe dintre imensele șuvoaie fuseseră azvârlite în mare, câteva au format zăgazuri și bălți pe care fascicolul albicios al semnalelor farului le lumina oarecum. Tatăl meu își făcea în noaptea aceea cartul de patru ore, dar în zori nu s-a dus să se
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
de la capăt/ De fiecare dată" (De la capăt). Sufletul e cuprins de vertij. Se instalează o halucinație pe materia civilizației care se-nchide în cerc vicios: Voi mai avea clipe,/ Voi mai avea trup?// Zile încep să dea în afară/ Precum șuvoiul în vremea furtunii.// Se învîrte casa, se învîrte lumea cu mine" (Flux). Treptat, imaginea cetății maștere se-ntunecă, se prăbușește de tip vegetal a ființei vulnerate: "Cerșetori aproape la fiecare colț,/ Mîini întinse ca niște cangrene,/ Ziduri flămînde, jeg.(...) Nu
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
evadează din maramă și ochii enormi, umbriți de greutatea genelor negre. Adesea este reprezentată cu profilul epurat, amintind frescele egiptene. Gürli-Ali, cu ochii oblici de micuță cadînă și cosițele curgîndu-i pe umerii plăpînzi, este desenată cu tră-să-turi nervoase, înconjurate de șuvoaie de neguri fremătătoare. Din linii de mare puritate sunt redate rotunjimile copilărești ale fetiței Jesme-Parik, cea cu ochii ca două mărgele negre. Este singurul portret în care ochii au această formă tonitziană consacrată. Băieții Osman Ismai-Asan și Ali Memet, schițați
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]