219 matches
-
sînteți acum? Bud citi pe telefon. — GRanite 48112. Glas dres cu demnitate: — Atunci peste un sfert de oră. Iar data viitoare dați-ne un răgaz mai lung de lucru. Bud agăță receptorul - Dudley Dudley Dudley Dudley... Așteptare grea, Întreruptă de țîrÎitul telefonului. Îl Înhăță, mai că Îl scăpă, apoi Îl prinse. — Da? — Două apeluri. Unul către DUnkirk 32758, număr alocat pe numele unei anume domnișoare Dot Rothstein. Al doilea apel către AXminster 46811, domiciliul unui anume domn Dudley L. Smith. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
gîndi Helen. Trotuarele erau prăfoase - ca blana de pisică, după ce a stat tolănită ore În șir la soare. Ușile erau deschise, iar ferestrele ridicate. Erau atît de puține mașini, că În timp ce mergeau puteau distinge țipetele diverșilor copii, bolborositul radiourilor și țîrÎitul telefoanelor din camerele goale. Apropiindu-se de Baker Street, Începură să audă fanfara din Regent’s Park, la Început un sunet slab de zang și pa-ra-pa-pa care se umfla și dezumfla odată cu briza impalpabilă, ca rufele puse la uscat pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cineva la ușă! Deschide tu! Nici un răspuns. Singurul sunet care se aude este acela al muzicii salsa date foarte tare, venind dinspre combina din grădină. Se aude la fel de tare În baie ca și afară. — Dan! urlu eu Încă o dată, printre țîrÎiturile soneriei. În cele din urmă, suflînd din greu și gîfÎind, Îmi salt corpul din cadă, mă Înfășor În halatul lui Dan (singurul care Încă Îmi mai vine) și-o pornesc, picurînd toată, spre ușa de la intrare. Chiar nu aștept pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Iau hotărârea să mă apuc ca lumea de scris și fac o Încercare cu careul de cuvinte Încrucișate din News Of The Screws. Rebusul ăsta devine mai greu pe zi ce trece n măsa! Inelele lui Saturn... inelele lui Uranus... Țârâitul telefonului ăluia de căcat. Și am Închis robotul telefonic. Întotdeauna e o greșeală să răspunzi acasă la telefon. E o slăbiciune, o slăbiciune a oricărui polițai: să fie băgăreț. Trebuia să aflu cine e și e Împuțitu de Toal. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
îngrijită, dar eu nu mai am putere. Mi se pare că telefonul sună o secundă, după care se oprește, probabil că a răspuns el, îi aud vocea în depărtare, surprinzător de binevoitoare, din ziua în care se îmbolnăvise, ignorase complet țârâitul telefonului, se apropie de noi, își croiește drum prin fum, se oprește lângă mine, iar eu îmi pun o mână pe umărul lui în semn de reconciliere și îl întreb cu voce caldă, cine era, și el spune, era Avnar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în care sunt înfipte zece lumânări, iar în jurul ei, sticle cu băuturi răcoritoare, păzind-o asemenea unor soldați. Pe masă sunt aranjate farfurii pline cu gustări, iar unul dintre CD-uri cântă cu o voce plină de veselie, acoperind aproape țârâitul telefonului, eu strâng din buze, numai de nu ar fi încă un copil care se scuză că nu poate veni, o aud pe Noga spunând pe un ton stins, bine, nu-i nimic, data viitoare, ca și când mâine ar fi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bucurie pură, copilărească, să ung lanțul și să umflu roțile, să lustruiesc apărătorii și să ung ghidoanele de lemn. Mi-am aranjat chiar și șaua, ca să nu mai scârțâie. Eram pe puctul de a Închide magazinul când sună telefonul - cinci țârâituri lungi Înainte să răspund. Numele nu au nici un rost, dar pentru a nu complica lucrurile, persoanei de la capătul liniei o să-i spun În continuare Felix Karp. Dându-și demisia, a plecat la Copenhaga pentru a rezolva o „problemă personală“ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
joi la șase. Nu vreau să stai să-ți plângi de milă. Nici un bărbat nu merită asta. Nici măcar taică-tău. — Bine. Promit. Joi la șase. A doua zi, Fran revenise la normal. Redacția era ca un pântec, vibrând de viață. Țârâitul telefoanelor, întrebările urlate de la un capăt al camerei la celălalt, reporterii care înjurau filtrul de cafea ce fierbea în gol, pentru că le era de fapt prea lene să-l umple din nou, deciziile care îi erau solicitate întruna nu lăsau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
trezi zâmbind fără să vrea. Stevie avea dreptate - o fi fost el infidel și flușturatic, dar avea stil. Amintirea chipului său, plin de tandră îngrijorare când îi adusese ceașca de ceai, avea să-i rămână mult timp în minte. Când țârâitul telefonului o trezi din visare, se întrebă chiar dacă nu cumva era el. Însă era Ronnie Newlands, unul din partenerii principali de la Newlands, cea mai mare agenție imobiliară din Woodbury și cel mai important client promovat de Citizen. — Ronnie, se entuziasmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
în care neîncrederea se lupta cu dezinteresul, care învinse în cele din urmă. Fran strânse geanta la piept și se întoarse la mașină. În zece minute avea să fie acasă și în cincisprezece avea să afle adevărul. Când se auzi țârâitul mobilului aruncat undeva în fundul genții, oftă atât de tare, încât un trecător o întrebă dacă se simțea bine. Se aștepta ca la celălalt capăt al firului să fie Dumnezeu, spunându-i să nu mai arunce banii de pomană, pentru că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
îndoliată acum de nori, plutea pe fundul bălții printre alge și broaște. Cerul se înnora, se apropia ploaia, atmosfera devenise înăbușitoare. Vâslele clătinau apa neagră, putredă, adormită. Ceva ca o spaimă ușoară înfiora în jur balta. Dinspre maluri se auzeau țârâituri de greieri care ciuruiau noaptea și din când în când țipete scurte de pasăre. Umbre lungi atârnau de trestii. Din nou m-am gândit la Hingherul. Pe unde umbla oare? Dădea târcoale azilului sau se dusese în lume? Simțeam în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
spună mai multe, probabil auzise știrile de la Europa Liberă. Apa era oprită și lumina soarelui strălucea alb pe linoleumul din sufragerie. M-am gândit cum să împart pachetul din congelator înainte ca oasele să se lipească prea tare de frig. Țârâitul soneriei a întrerupt exercițiul de combinatorică. Două uniforme albastre în ușă: „Bună ziua. Sunteți tovarășul Daniel Hulea? Astă-noapte v-ați întâlnit cu doi cetă țeni străini care v-au predat un sac cu materiale de propagandă anticomunistă. Acesta trebuie înmânat de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
într-un leagăn. Dar putea semăna și cu altceva leagănul acesta, încerca să nu se gândească, dar o voce din adâncurile ei îi tot repeta: leagăn, leagăn, leagăn... Afară ploua de câteva zile în neștire, dincolo de geam nu era decât țârâitul monoton, enervant, adormitor, întunecat al ploii ce i se părea nesfârșită, aducătoare a potopului ce va pune capăt lumii. Din patul-ei-leagăn vedea marginea de sus a ferestrei sau, dacă ridica mai mult capul, făcându-și perna ghemotoc sub ceafă, întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
despletise și îi acoperea umerii firavi. Pe un gheridon era o vază cu stânjenei galbeni. Umbra unei flori tremura peste mânile cu care își acoperise ea fața. Îi trecuse prin cap că poate tremura de teamă. Prin fereastra deschisă auzea țârâitul greierilor din grădină. Trist. Descurajator. Îngenunchease și el în colțul patului. Își privea mâinile împreunate peste broderiile fine ale așternutului. Știa că ea le cususe special pentru acea noapte. Ultima ei noapte de fată, prima noapte de femeie. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
literatură. Pămîntul făgăduinței. (Și cînd Îmi amintesc că din pricina poeziilor sale a fost atît de dușmănit și atît de hulit!) La un moment dat am luat hotărîrea de a ne despărți. Și, precum un copil retardat, Îi presimțeam intențiile după țîrÎitul soneriei, după răsucirea cheii În broască. „Nu trebuie nimeni Îndurerat“, spunea el. „Eu nu am dreptul la dragoste.“ Astfel ne vom despărți de mai multe ori „definitiv“, rupînd legătura noastră precum se rupe firul mătăsii „cînd perlele se rostogolesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
aluzii erotice cu teorii literare, impresii de călătorie cu poezii. Îmi amintesc ca acum descrierea unui trandafir, a unei treziri În zori, apoi acele variații asupra ploșnițelor, ca și unele considerații asupra posibilității existenței de dincolo de mormînt. Apoi, comparația dintre țîrÎitul greierilor de sub fereastra camerei sale de hotel din Crimeea cu o competiție Între ceasuri, ca și etimologiile unor nume proprii sau ale unor toponime, apoi tălmăcirea unor coșmaruri. Apoi vorbele lui de dragoste, sfaturile lui de cum să mă Îmbrac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
urma. De asemenea, trimise copii șefului poliției și inspectorului sanitar șef. Inspectorul sanitar șef nu primi copia sa după plan deoarece stătea în spatele ușilor închise, într-o stare febrilă de ipohondrie avansată. Bând litri întregi de suc de ceapă, ignorând țârâitul insistent al telefonului, schița, cu o mână tremurătoare, propria propunere de pace pentru Shahkot. Veți fi, poate, surprinși să aflați că un om atât de preocupat de propria-i sănătate reușise să-și distragă suficient de mult atenția pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
când ajunsese În fața ușii de la intrare și-a dat seama că era cineva acolo, Întins pe treptele de la intrare. Era un băiat, un adolescent, ghemuit aproape ca În burta mamei. S-a aplecat și a văzut că era adormit. Din pricina țârâitului insistent al telefonului, a Început să se miște. S-a răsucit cu greu. Pe maioul lui alb era scris cu litere mari, vineții, cuvântul BERKELEY. Pleoapele Închise Îi tremurau ușor, de parcă ar fi fost tulburat de vise teribile. 6 Într-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la subsol, eu chiar am urcat la etajul următor pe scări, tocmai, să vă las timp să folosiți singur liftul și să scăpați mine." Nu am apucat să-i răspund, deoarece, după câteva pâlpâiri lumina din cabină s-a stins, țârâitul soneriei, pe care eu de fapt o violam cu degetul nonstop, s-a oprit și el, dar noroc că era într-o țară civilizată și o lumină de veghe albăstruie s-a aprins instantaneu. M-am rugat numai să nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
că-i vulpea și telefonul sună, smucește receptorul. Știu, vulpea! (închide,) Vulpea! Vulpea! Au telefon și toată ziua: țârr... țârr... Nici nu se gândesc să-i respecte timpul pentru învățat. Halal colegi! (telefonul sună, el azvârle o pernă peste telefon. Țârâitul se aude înfundat, apoi tace. El dă perna la o parte. Telefonul sună din nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
literatură. Pământul făgăduinței. (Și când Îmi amintesc că din pricina poeziilor sale a fost atât de dușmănit și atât de hulit!) La un moment dat am luat hotărârea de a ne despărți. Și, precum un copil retardat, Îi presimțeam intențiile după țârâitul soneriei, după răsucirea cheii În broască. „Nu trebuie nimeni Îndurerat“, spunea el. „Eu nu am dreptul la dragoste.“ Astfel ne vom despărți de mai multe ori „definitiv“, rupând legătura noastră precum se rupe firul mătăsii „când perlele se rostogolesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aluzii erotice cu teorii literare, impresii de călătorie cu poezii. Îmi amintesc ca acum descrierea unui trandafir, a unei treziri În zori, apoi acele variații asupra ploșnițelor, ca și unele considerații asupra posibilității existenței de dincolo de mormânt. Apoi, comparația dintre țârâitul greierilor de sub fereastra camerei sale de hotel din Crimeea cu o competiție Între ceasuri, ca și etimologiile unor nume proprii sau ale unor toponime, apoi tălmăcirea unor coșmaruri. Apoi vorbele lui de dragoste, sfaturile lui de cum să mă Îmbrac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mușchi reliefați peste tot, ca la un manechin gonflabil de cauciuc, răsărind din infinitele ape ale cleștarului de Murano, lovise cu precizie. Dulce, pavăza Reginei Să fi fost orele două din după-amiaza toropită de soare când, în pajiștea greierilor, prin țârâitul, zumzăitul, zbârnâitul și alte vibrații atât de bogate în sensuri, fiecare vietate află vestea despre neașteptata ștafetă trimisă de neamul cel harnic și ascultător al furnicilor. În timp ce Greierele-dregător despecetluia cu gesturi iscusite pergamentul răsucit în șnur roșu de mătase, solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai mic pe cerul albastru, până a fost înghițit cu totul de eter. — Hai, nu mai lâncezi atâta! E deja ora zece. De jos se auzea vocea surorii lui care i-a risipit visul. I-a ajuns la urechi și țârâitul infernal al greierilor din grădină. Takamori și-a luat o țigară de la capul patului, a vârât-o între buze, s-a ridicat în capul oaselor și s-a așezat turcește. „Oare unde-o fi plecat Gas-san?“ Trecuse o lună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
acolo sau îs pe picior de ducă, migrează mai ceva decât fondurile, era Turnul Babel în zi de hram la gura lor. Dar sunt mândră de mine... Cred că de-acum sunt în stare să traduc și scârțâitul dușumelei și țârâitul de la pisoar și plescăiturile diverse în nenumărate limbi. Oricum, după vizita de lucru la crama cu ștergare pe pereți și personal în bundițe și legat cu brâie, când am tradus noroc-sănătate-voie-bună-să-hâc-pardon-scuzați-trăiți-să-mai-veniți-pe-la-noi-aveți-o-țară-foarte-frumoasă-ospitalieră-hâc-nu-i-așa?, în vreo cinci limbi, și-am adăugat de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]