277 matches
-
protagoniști au fost, așijderea. La una din întâlnirile noastre devenite de-acum obișnuite, mi-a spus cu zâmbetul pe buze că sunt câteva sute cei cu care intrase în contact pe parcursul interesantei lui vieți din exil. Vreo 460! „Pe Vasile Țâra - a început nea Mitică - l-am cunoscut la sârbi, în lagăr.Era un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel „vino - ncoace” care te determina să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut - a continuat nostalgic partenerul
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
plecat în Italia și un timp au rămas la Trieste, apoi în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
această meserie moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” mi-a spus nea Mitică și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea din când în când să vândă lemne la oraș și îl lua și pe fecior cu el. De multe ori acesta refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său îi displăceau - căci bea, și ca și cum
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
o femeie să se ocupe de gospodărie, să poarte grija soțului și-a celor cinci copii ai lor și Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectură. „Am trei elevi de excepție dar sunt români, toți trei!” Vasile Țâra făcuse liceul maghiar și era silitor, tot timpul situându-se printre cei mai buni elevi din clasă. Doi prieteni buni avea și amândoi erau de la el din sat: Ion Baciu și Irimie Moldovan, la fel de conștiincioși ca el și, ce ți-
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
și a continuat să-și deruleze captivantul film al amintirilor ... „Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a luat pe cei trei la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale! Cei trei prieteni
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă și șansa au fost mijloacele prin care și-au văzut visul împlinit. „Apriga lor dorință de a deveni cineva!” mi-a spus nea Mitică. Vasile Țâra și-a luat licența în litere la Sorbona, în timp ce se afla în Franța; vorbea franceza impecabil. Ascultându-l pe acest om în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțeam în ele
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Ascultându-l pe acest om în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțeam în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește! Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
și inflexiunile vocii, simțeam în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește! Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra un om foarte cult și se putea vorbi cu el ore
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când locuia la Saint Gervais, în Franța. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra un om foarte cult și se putea vorbi cu el ore întregi, era documentat, citise mult! - mi-a spus nea Mitică la modul admirativ - continuând apoi povestea. Unul dintre colegii săi, profesori i-a spus mirat: Vasile, tu vorbești perfect
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
am înțeles că era un erudit de excepție, un om deosebit. „S-a căsătorit cu o asiatică cu sânge albastru, fiică de șef de stat - Vietnam sau Indochina, nu mai țin bine minte!” - a încheiat prietenul meu istorisirea despre Vasile Țâra și în ochii săi am putut citi cu ușurință mulțumirea, dar totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui, ce prindea contur în discuțiile mele cu nea Mitică, incitantă și plină de personaje și personalități captivante îmi stârnea curiozitatea la
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
mai bine taina prieteniei ce s-a născut între cei doi. Mitică și Vasile: aveau un lucru deosebit în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: Un bistrițean cu studii la Sorbona - VASILE ȚÂRA: Da, eu semăn cu mama, îmi plac cărțile! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
întorcându-se, buzele fetei întâlniră gura de foc a lui Dio. Casa începu să ardă pârâind din toate încheieturile! Fiecare sărut isca o nouă flacără! Geamurile se lichefiau unul câte unul. Deși totul era în flăcări, nu se simțea nicio țâră de fum. Cei doi dansau ca o coloană nesfârșită de foc : se auzea doar muzica celor două inimi. Ruguri muzicale! Cei doi însetați își potolesc setea sorbindu-se unul pe celălalt.Vrând-nevrând se împiedicară de pat: părea o fântâna gata
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
mă admira! Stârnea, dulce, pasiunea! Eu mă simțeam că-s cineva, Dar parcă-mi mirosea... ceva! Țin și astăzi minte scena: Te-am invitat la un tangou; Ce nebuni am fost, Elena! Eu fără nasturi la sacou, Tu... cu o țâră de tricou! Eram gata de plecare. Ne-am sărutat cred că vreun ceas; Cea mai lungă sărutare! Dar parcă te-ai strâmbat din nas Că altfel... aș mai fi rămas! Doamne, ce rușine mare! Mi-am zis privind în jur
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
sau oameni simpli, dar plini de spirit, prietenii lui nea Mitică sunt caractere oțelite de viața în exil, dar cu sufletele înrourate mereu de dorul de acasă: oameni cu două patrii, dar cu un singur suflet - sufletul de român! Vasile Țâra - un bistrițean cu studii la Sorbona, Costică Vâlceanu - scriitor de cancelarie al elitelor culturale canadiene, Dan Isăcescu - simbolul aventurierului pribeag printre cloșari pe malul Senei, Sandu Ionescu - prototipul businessman-ului autentic, exponentul românului harnic și-al patriotului postbelic în persoana
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
cu toate că drumul era relative scurt, doar vreo cinci sute de metrii, poate nițel mai mult, aveam de întâmpinat o sumedenie de obstacole. De exemplu: trebuia, că altfel nu se putea, să mă abat un pic pe la groapă, să culeg o țâră de măcriș , de pe buza ei, pe care îl mestecam cu plăcere savurându-i gustul acrișor. Apoi, musai trebuia să culeg destul țipirig din care, împreună cu verișoara mea să împletim mese și scaune pentru păpușile noastre, nu mai mari de o
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
crede și nu cerceta!”, trăgeam o concluzie fără echivoc pentru mine: Dacă aș putea, aș reface viața mea trăită, în bis și ,,De-aceea n-o spun ca Esenin// Că moartea nu e ceva nou//Aș da-o pe-o țâră de viață//și-n oameni să aflu ecou”. Tema am prezentat-o în mai multe rânduri, în versuri, stârnind uneori nedumerire. Și astăzi Marga respinge orice încercare de dialog pe acest subiect. Tema, totuși, există. Noi am creat credințele, noi
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
și răspunse: - Apă, măi Hanți, dragule, hai, ș-om bé un tiutun sî videm cumu-i treaba!! Chestia cu tutunul i-o spusese nevastă-sa, că vezi, măi Dumitre, când ai de dat un răspuns nu te repezi, mai stăi o țâră, mai vezi că ce și cum, mai cumpănește că doar nu dau turcii (nu știm nici de ce turcii sunt, în zicerile noastre foarte grăbiți, fiindcă realitatea pare a fi cu totul alta). Deșteaptă muiere, mai ceva ca popa Gligore de la
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pe care îi interesează fenomenul literar românesc în exil”, revista fiind deschisă și „tuturor scriitorilor români aflați în alte țări” decât Franța. Publică versuri Nicu Caranica, George Ciorănescu, Ioan Cușa, Ion Pârvulescu, N. A. Gheorghiu, C. Amăriuței, L. M. Arcade, Vasile Țâra, iar pagini de proză - Mihai Niculescu. De menționat că în numărul 2-3/1955 apare povestirea Fata căpitanului de Mircea Eliade. N.Fl.
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
al noii serii, apărută după evenimentele din decembrie 1989, este Radu G. Țeposu. Devenit director al publicației odată cu numărul 3/1990, acesta va numi un nou redactor-șef în persoana lui Radu Călin Cristea, secretar general de redacție fiind George Țâra. Seria apărută în timpul dictaturii comuniste se împarte în mai multe perioade, corespunzând profilului impus publicației de-a lungul vremii. În genere se observă însă o accentuare progresivă a politizării actului de cultură, prin aservirea sa intereselor de partid. Cea mai
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
putere a comuniștilor. Aceast... voinț... de a Îndigui Întîi de toate Înaintarea „roșilor” i-a condus la colaborarea cu ocupanții, ceea ce, bineînțeles, nesocotea obiectivele lor de baz... și nu putea decît s...-i discrediteze. „Sl...biciunile cetnicilor - observ... cu Îndrept...țîre Milovan Djilas, un apropiat al lui Țîțo - Imi p...reau a fi destul de evidente. Ele proveneau mai ales din poziția lor ilogic... și contradictorie: se pretindeau naționaliști, devotați aliaților, opuși «din principiu» invadatorilor; dar În același timp ei acceptau armele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
dintotdeauna drept reprezentantul legal al Poloniei. Chiar dac... acest „Comitet de la Lublin” trebuia s... includ..., În principiu, cîțiva necomuniști din exil, era evident c..., prin dominantă lui politic..., el va organiza alegeri favorabile comuniștilor. „Cum poti, se Întreab... cu Îndrept...țîre istoricul american Adam Ulam, s...-i pui pe tav... o tar... unei puteri str...ine, cerînd În tot acest timp organizarea de alegeri libere și respectarea Înaltelor principii morale și democratice?” O asemenea aberație nu se poate explica decît prin
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
rțite la peste trei milioane de familii de ț...răni” ( F. Fejtö). Deși s-a tradus prin eliminarea aproape complet... a marilor proprietari - În special germani și maghiari - aceast... reform... de amploare nu a dus totuși la o Îmbun...ț...țîre net... a condiției ț...ranului și a producției agricole. Această din urm... a fost afectat... de distrugerea structurilor, astfel Încît aprovizionarea s-a dovedit a fi mai problematic... decît În trecut. În plus, reforma a contribuit la creșterea num...rului
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
producției globale, a ridicat Iugoslavia În rîndul primelor ț...ri din lume. Prioritatea acordat... bunurilor de consum (progresia spectaculoas... a parcului de automobile de la 8500 - 1952 la 85 000 - Începutul anilor ’60) a adus În orașe o vizibil... Îmbun...ț...țîre a vietii de zi cu zi. La sate, venitul real pe cap de locuitor a trecut de la indicele 100 la 237 În 1960 și la 340 În 1964, Ins... disparitatea dintre gospod...rîile ț...r...nești și familiile de muncitori
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
mini; Cehoslovacia, 10 zile”; formul... pe care o putem completă ast...zi cu „Bulgaria, o zi; România, 10 ore”. Ea rezum... foarte bine procesul În lanț al mutațiilor și accelerarea lui vertiginoas... Începînd din iulie 1989; totodat..., subliniaz... cu Îndrept...țîre Înr...d...cinarea și lungul parcurs al mișc...rîi În Polonia. Într-adev...r, este important ca triplul caracter al mutațiilor din 1989 - imprevizibilitatea, rapiditatea și interdependenta - s... nu le oculteze nici premisele, nici ancorarea adînc... În istoria acestor ț...ri
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ri, dar În același timp subliniaz... vulnerabilitatea procesului condus, În parte, din exterior. Provocarea economic...: de la economia planificat... și colectivist... la economia liberal... Primatul economiei și terapia de șoc Popoarele est-europene așteptau de la desatelizare În primul rînd o Îmbun...ț...țîre a nivelului și condițiilor de trai. Așa cum rezum... cu realism un jurnalist ceh, „c...derea comunismului a fost provocat... nu de aspirația populației spre democrație, ci de criză economic... Atunci cînd bogatul Occident a recomandat propria teorie a moderniz...rîi
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]