3,030 matches
-
lungul celor 50 de ani de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna moale pe unde calcă!), altoit pe trunchiul Gigi Becali-Lavinia Șandru-Corneliu Vadim Tudor - într-o greu probabilă/imaginabilă prezență a acestui de nestăvilit sextet la un talk-show transmis în direct de Realitatea Tv. Dar, Sfinte Sisoe, ce reprezentație ar fi! Însă
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
omorî oricând și oricum" (p. 61). Într-adevăr, puterea lui Stalin stătea în "cumulul de funcții": comisar al naționalităților (prima funcție, încredințată în 1917), secretar general al partidului (cadoul lui Lenin pentru performanțele ulterioare) și comisar al Inspectoratului Muncitorilor și Țărânilor, poziție din care supraveghea întreaga birocrație de stat (pp. 47-48). Pe masura însă ce urca pe scara birocrației, devenind mai puternic, pe atât era mai cuprins de frică și de singurătate. În această constă paradoxul tiraniei: pe cat un conducător are
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
1008. Rostul morții este să moară înviind astfel. 1009. Lacrima cuvântului este lipsa de înțelegere și de aceea vă rog nu faceți cuvintele să plângă. 1010. Doar norii viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă, Ambasada Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale țărânilor care confirmă existența a peste trei sute de cimitire ale ostașilor români căzuți pentru apărarea pământului românesc din Basarabia. Dacă nu am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
1008. Rostul morții este să moară înviind astfel. 1009. Lacrima cuvântului este lipsa de înțelegere și de aceea vă rog nu faceți cuvintele să plângă. 1010. Doar norii viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă, Ambasada Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale țărânilor care confirmă existența a peste trei sute de cimitire ale ostașilor români căzuți pentru apărarea pământului românesc din Basarabia. Dacă nu am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pămînt pe jos și imaginînd harta globului. Primari, primitivi, aparent inofensivi. Înainte să apuce să-și trăiască experimentul, cu un bolovan în mînă, se scufundă, fiecare, în mîlul apei. Și dispar. În neantul de unde au venit. Peretele se mișcă. Încet. Țărîna cade ușor. Rămîne alb, aproape la fel ca la început. Nici urmă de Cevengur. Și cîte urme ale comunismului.
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
ca și cum autorul și-ar fi trădat brusc subiectul. Dar,... l-o fi trădat, oare? * Romândor termină apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
în pace! Nu te voi uita niciodată, iubita Ana. Pe 1 februarie se împlinesc 6 săptămâni de la trecerea în neființă a lui STOIANOV LADISLAU, la vârsta de 65 de ani, cel mai bun soț, tată și bunic. Să-i fie țărâna ușoară! Soția Erzsi, fiica Carmen, nepoata Cristina și ginerele Edy. Cu adâncă durere în suflet, amintim că în 21 ianuarie 2004 s-a stins din viață cea care a fost mamă și bunică, ȘTEFANIA PISALTU, în etate de 72 de
Agenda2004-5-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282017_a_283346]
-
lunii octombrie va avea loc în data de 26 octombrie, când publicul se va reîntâlni cu „Boema” de G. Puccini. IOAN STANCIU Adio, Iosif Costinaș! l Spiritul Timișoarei rămâne viu În după-amiaza de joi a acestei săptămâni au fost date țărânii rămășițele pământești ale regretatului jurnalist Iosif Costinaș, descoperite în luna martie, în Pădurea de la Pișchia, după ce cunoscutul cineast, publicist și luptător pentru adevăr a fost dat dispărut în iunie 2002. Analiza ADN a osemintelor confirmă în proporție de 98% că
Agenda2003-41-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281569_a_282898]
-
și tu timpurile mele: morții în ziua de astăzi nu mai sunt morți! Ci un fel de momâi ce nu mai putrezesc! In experiment cu omenirea, ăia cu experimentul, aud că n-ar mai fi fost pusă și întoarcerea în țărână. Cu gândul că asta ar fi venit de la sine... Cert e că s-a făcut o eco nomie... Acum, mai marii lumii trec totul în contul facerii de bine, omenirii. Cică ne-ar fi pregătit să fim gata îmbălsămați, pentru
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
prof. Marius Moga, director al Muzeului Banatului mai multe decenii, la Cruceni și Bobda, au fost restaurate și prezentate în această expoziție, alături de alte câteva morminte inedite. Ritualuri de înmormântare În urmă cu 3300 de ani, oamenii trăitori pe această țărână își ardeau morții. O făceau cu enormă grijă și respect față de cel plecat dintre ei și, fără doar și poate, credeau într-o existență după viață. „În cele peste 600 de morminte descoperite de profesorul Moga, de Ortansa Radu, de
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
soarelui n-ar fi putut s-o alunge. Dacă n-ar fi înviat Hristos, întreaga istorie a creștinismului și chiar existența lui ar fi inexplicabilă. Dacă n-ar fi înviat Hristos, n-am avea niciodată speranța revederii celor „adormiți în țărâna pământului“. Da, Hristos a înviat! De aceea, propovăduirea noastră nu este zadarnică. Acum, la acest praznic caracterizat de bucurie, să păstrăm în suflete speranța unui viitor mai bun, alături de Cel ce a biruit moartea și este viu în vecii vecilor
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
sub ochii soției acestuia, pe aceasta au legat-o de mâini și de picioare, i-au umplut gura cu pământ să nu poată striga, și-au desfăcut obezile de fier cu care erau legați și au fugit. Reușind să scuipe țărâna, femeia a strigat după ajutor, însă captivii nu au mai fost prinși. Doi ani mai târziu, la Lugoj, tot într-o zi de 19, dar aprilie, tot în complexul de proprietăți al comitatului, doi deținuți dau foc grajdului. Incendiul se
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
1980. Fiecare aripă își are patima zborului ei. 1981. Dorul este patima amintirii. 1982. Nicăieri nu vei găsi mai multă ardoare decât în focul patimii. 1983. Ochii sufletului văd prin lumina patimilor viața. 1984. Instinctul este sufletul patimilor. 1985. Suntem țărâna propriilor noastre patimi dusă de vântul destinului spre moarte. 1986. Întreaga valoare a lumii stă în patimile ei. 1987. Nu existe bine care să nu respire prin patimile răului din el. 1988. Calea iubirii e pietruită cu patimi. 1989. Un
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
stă în patimile ei. 1987. Nu existe bine care să nu respire prin patimile răului din el. 1988. Calea iubirii e pietruită cu patimi. 1989. Un cer al iubirii fără de patimi nu ar mai avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului absolut. IlUZIE șI REALITATE 1993. Tot ce rămâne în lumea iluziei este crezul în speranță. 1994. Iluzia este o
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
a epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
dar m-am împiedicat în proprii mei nervi/ ca-ntr-o pânză de paianjen/ și-am căzut..." Poate că acum spiritul sau chinuit bate mii de mâțanii intru iertarea celor de el puse pe hârtie despre Ecaterina Bălăcioiu. Fie-i țărâna ușoară! Cu piatră pe care o am în mână mă îndrept spre clanță stricată a propriei mele locuințe.
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
nu mai știu când și era clar că probleme vor fi. Dacă Cel de Sus nu ne blagoslovește cu vreo ploaie în următoarele două săptămâni, ne-am ars grav. Recolta de anul acesta se duce de unde a venit, adică în țărână, iar la anul nu vom mai avea cum să facem agricultura. Propun să ne strângem mulți, mulți oameni în Piața Universității să facem un dansul ploii, poate reușim să atragem măcar așa de-o sămânță, că altfel la anul mâncăm
Băsescu, discriminatorul de regi şi de ţigani () [Corola-journal/Journalistic/25101_a_26426]
-
vreme. De jos, Pepita surprinsă ea însăși de atacul păsării, Apoi deznodământul și neputința de a înfrunzi. se porni pe un lătrat spăimos, prelung, lugubru. Uliul, înspăimântat la rându-i, își slobozi prada în fața * * * cățelușei întărâtate, depărtându-se. Prăbușit în țărână, Porumbelul simți dimineața strecurându-i-se în porumbelul se zbătea. trupu-i cuprins de spaime. Cățelușa nu-și încetase lătratul zbuciumat. Curând Fiecare clipă furată soarelui din cușca nemiloasă era porumbelul își dădu seama că scăpase. Dar ce folos pentru el
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]