2,363 matches
-
atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie socială - chestiunea agrara - a reapărut în discursul public și în
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
scurs războaiele, schimbări sociale și politice, s-a instalat regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea deosebirilor sociale. Răzeșii din Fruntești s-au legat de poziția socială până în 1962, la cooperativizarea agriculturii, care i-a transformat în țărănime cooperatistă. II.3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor pleca în altă parteî” O anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devenind nobili maghiari. Mari familii nobiliare ungurești din Ardeal sunt de origine română: Banffi din Ban, Kendeffi din Cândea, Dragffi din Dragoș etc. Nobilii români care și-au păstrat credința ortodoxă au pierdut moșiile și, treptat, au intrat în rândurile țărănimii aservite. Religia ortodoxă n-a fost recunoscută cu drepturi egale, alături de religia catolică, calvină, luterană și evanghelică. Preoții ortodocși erau în stare de iobăgie, trăiau aidoma comunității sătești, nu se bucurau de niciun drept. Asupra românilor s-a abătut mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se constituie în încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și țărani: Legea învoielilor agricole, Legea Casei Rurale (4.VI.1908), Legea împotriva trusturilor arendășești. În baza Legii Casei Rurale a fost creat instituția bancară Casa Rurală care cumpăra pământ (moșiile care acumulaser mari datorii) pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mânați la treabă și ziua și noaptea, este relatarea scrisă în 1970 a lui Constantin Tomescu, născut în 27 noiembrie 1907, în Lunca Filipeni, care a trăit la București. Mulți oameni politici și de cultură își dădeau seama că situația țărănimii și a rii întregi trebuie schimbată, făceau declarații, luau atitudine, dar n-au trecut de stadiul bunelor intenții. Alții se complăceau cu situația existentă, erau împotriva inovărilor, modernizărilor, să rămână toate „așa cum am apucat”. În agricultură, sistemul arendășescă și munca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șanse de reușită, însă după noua lege a învățământului din 1896 (Legea P. Poni) Spiru Haret a avut posibilitatea să aducă acestei legi mai multe modificări și completări care au favorizat procesul de îmbunătățire a stării materiale și culturale a țărănimii. Atunci au fost organizate cursuri pentru adulți, s-a introdusă în școala primară lucrul manual, cunoștințele de agricultură, lotul școlar ca mijloc de însușire a cunoștințelor agricole, îmbinarea instrucției cu educația, educația patriotică ocupânăd primul plan și pentru pregătirea învățătorilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu țineau de ceea ce se numește țărănimea dependentă. Dacă, așa cum spune Dimitrie Cantemir, în Moldova toți țăranii dependenți sunt de alt etnie decât românii, aceșștia, în decursul timpului, s-au asimilat societății românești, însușindu-și și viața psihică - spiritualitatea, pe care au și influențat-o. Cum putem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi considerați „oameni ai țării, să avem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
R.P.R. După această dată se poate spune că avem în țară un regim politică comunist, deși unele rămășițe ale vechilor forțe politice au fost păstrate până în 1952. Regimul comunist a fost o dictatură a proletariatului (clasa muncitoare în alianță cu țărănimea), declarată, care a folosit forța de reprimare a organelor statului și statul întreg, subordonat partidului unic, pentru reprimarea tuturor celor care era adversari, sau ar fi putut deveni. Au fost create noile organe ale statului democrat-popular: securitatea și miliția. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unească cu pământul cumpărat de la urmașii Rusetteștilor, dar, după cum mi-a spusă administratorul „moșiei” - „Societatea Aeroteh” - Gabriel Vraciu - nu s-a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale „colhozului” din Fruntești? Nivelarea țărănimii și omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel mai cunoscut fiind Ion Roată. Apoi talpa țării n-a mai fost prezentă decât în Marea Adunare Națională, în timpul regimului comunist, o prezență formală, de ridicat mâna, dar, totuși, o prezență. Ar fi bine ca în Parlamentul de acum țărănimea să fie prezent efectiv, nu prin reprezentanți (avocați, profesori, ingineri etc.). Opțiunile politice ale cetățenilor comunei Filipeni pot fi aflate din lista primarilor postdecembriști 4: 1. Pintilescu Mihai, FSN, 1990-1992; 2. Cucu Alexandru, PDSR, 1992-1996; 3. Iacobeanu Dumitru PNL, 1996-2000
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Țării Românești și prin documentele redactate au pus bazele fuzionării celor două principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între țăranii fruntași care au luat parte împreună cu boierii cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și vrânceanul Ion Roată
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
1858 stabilise măsuri pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
DL-38, p. 30 sq.), Theodor Codreanu, Elegii paradoxiste (DL-41, pp. 46 - 48), Ion Coja, Wilhelm Filderman și Alexandru Safran, cei mai importanți evrei din România despre „holocaustul“ din Transnistria (DL-41, pp. 49 - 51), Ion Anton Datcu, Trecutul amânat - Războiul împotriva țărănimii, 1907, până în prezent (DL-38, pp. 35 - 39), Sebastian Doreanu, Surprize literare sibiene la început de an (DL-38, p. 45 sq.), Întâmpinare, de Eugen Evu (DL-38, p. 47 sq.), Corneliu Leu, La democrație de la mondialisation ou une methode de solutions personnaliste
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
celor care strigă de durere. Indirect se atrage atenția că au fost distruse formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
încriminează și disprețul pentru semenul tău, „care nu a dobândit avere, dar nici nu s-a prostituat pentru asta”... Critica satirică se ridică și împotriva presei superficiale, neprofesioniste și manipulatoare, împotriva stagnării și recurenței morale a unei bune părți a țărănimii în curs de orășenizare, ca și a altor aspecte ale societății actuale, constituindu-se într-o adevărată cronică de moravuri ale acestei tranziții, din deceniile așa numite postrevoluționare. Dar să fim sinceri, astfel de racile sunt numai în România?! Ba
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
România, nu putem să trecem peste evenimentul din 23 august 1939: Pactul Molotov-Ribbentrop a deschis porțile sovietizării (pag. 63) ca și cel din 17 septembrie 1939, când armata roșie a invadat Polonia cu sarcina de-a ajuta revoluția muncitorimii și țărănimii! Ajutorul, scrie Victor Suvorov, a fost și Katinul (uciderea a peste zece mii de ofițeri polonezi) iar după părerea mea, aceasta a fost uvertura lagărului comunist, după care urmează actul întâi: eliberarea și instalarea puterii sovietice cu tancurile! Pe rând urmează
ELIBERATORUL POPOARELOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362447_a_363776]
-
primitive. Nu doar că brusc , parcă nu mai funcționează rațiunea oamenilor, dar nici bunul-simț (aflat la îndemâna oricui, nu-i așa ?) parc n-ar avea de spus niciun cuvânt! Și iată, chiar Legea 18, născută spre bucuria și , mai ales, chinul țărănimii, zdruncină poporul din temelii! Dar să lăsăm să vorbească faptele. În unul din satele României, despre care s-a tot scris, exista pe harta sa veche un pârâu. Un firicel de apă ce străbătea satul de la un capât la celălalt
PUTEREA ŞI PÂRÂUL BUCLUCAŞ DIN SATUL LUIO DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363115_a_364444]
-
șapte ani de domnie a contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, soțul său, fiind inspiratoarea fericită a Legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare. Dornică să ajute la reformarea morală a societății, doamna Elena Cuza și-a dedicat în această perioadă întreaga sa energie acțiunilor caritabile: participă la împărțirea premiilor școlare; vizitează așezămintele de binefaccere din
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea țării de sub dominația otomană și restructurarea organizării politice”. Se fixează, în acest fel, o nouă definire pentru „întâmplările din 1821” care, astăzi, pare a fi reluată în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al.
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Ocuparea țării de către Armata Roșie a însemnat un val de crime în rândul populației civile, crime de proporții încă necunoscute, oameni uciși doar pentru a fi jefuiți sau pentru a-și apăra fiicele și soțiile de violuri. Colectivizarea forțată a țărănimii (începând din 1949) a afectat 12.000.000 de țărani; sate întregi au fost mitraliate și nimicite cu tunurile - provocând 30.000 de victime. Deportările masive din perioada anilor 1949 - 1960 s-au soldat cu încă 200.000 de țărani
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Care le-a scris și pentru tine ! Și-așa voi face anual Să simt cu el spiritual Cu-acest Național poet Urmaș roman și daco-get, Ce-a răsărit curat din glie Iubindu-și scumpa Românie Și baza ei ce-i țărănimea Care hrănește românimea! .............................................. În inimă cu România Dar și cu Ortodoxia Chiar și când i-a fost prea greu El L-a slujit pe DUMNEZEU! MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Ai scris în versuri
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]