681 matches
-
putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946, eu eram În magistratură. Fiind cu delegație la Parchetul Tribunalului Vâlcea, imediat după renumitele alegeri care au fost trucate și mistificate de comuniști, au fost aduși la biroul meu mai mulți cetățeni, țărăniști, din Zăvideni, Vâlcea, arestați pă motiv că au Împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor În libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dan Drăghia. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau În camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi Însă ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba, și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj Îl făceau ei acolo, la Jilava... Cum era regimul penitenciar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi Însă ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba, și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj Îl făceau ei acolo, la Jilava... Cum era regimul penitenciar la Jilava? Prost. N-aveai voie să vorbești, n-aveai voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Soția mea are zece ani de când a murit și ea. Am un singur copil, e dincolo, În sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice Înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a fost cu țărăniștii de la Început, el a votat, și eu atuncea În ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii În Bârsești? În 1944 s-a Înființat prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ea. Am un singur copil, e dincolo, În sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice Înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a fost cu țărăniștii de la Început, el a votat, și eu atuncea În ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii În Bârsești? În 1944 s-a Înființat prima dată Frontul Plugarilor și au făcut ei ședințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
auzit că a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... Acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați Înscris Într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și Înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. Nicolae Munteanutc "Nicolae Munteanu" S-a născut la 8 iulie 1933, În comuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... Acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați Înscris Într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și Înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. Nicolae Munteanutc "Nicolae Munteanu" S-a născut la 8 iulie 1933, În comuna Suraia, județul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați Înscris Într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și Înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. Nicolae Munteanutc "Nicolae Munteanu" S-a născut la 8 iulie 1933, În comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: cinci clase. A fost arestat În noiembrie 1957 și condamnat la 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viața dumneavoastră? Când a fost revoluția era Într-o vineri, tăiam porcul. Și mă cheamă soția: „Băi, vino Încoace. A fugit Ceaușescu”. Am lăsat porcul. Mă uitam cum s-a Întâmplat... Parcă nu credeam. Dup-aia m-am Înscris la țărăniști... Și avem și Asociația Foștilor Deținuți Politici, la București. Bine, vă mulțumesc. tc "" Fotografiitc "Fotografii" A Aldea (profesor) 178 Aldea Ionică 178 Alecsandri Vasile 264 Alexandrescu (deținut, profesor de filozofie) 290 Alexandrescu Dumitru (comandant) 205-206 Alexandru (căpitan) 330 Almache Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Se poate Întîmpla asta doar dacă vom avea un pluripartitism real. Asta Înseamnă un parlament În care să intre și alte partide... neapărat liberalii... Băi frate, cu CÎmpeanu? Nu cred că ajung nicăieri, mie nu-mi place. Aha, nici cu țărăniștii nu mi-e rușine. Mă, o să rîzi, dar eu votez cu Rațiu, prezintă mai multă Încredere... Și tu o să să rîzi, eu tot cu el votez, deși n-am nici o iubire cu doctrina țărănistă. Cum aș putea? (Pauză, rîdem.) Păi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
văzut, aproape că m am bucurat. L-am invitat În casă, i-am oferit un ceai și, cum nu prea știam despre ce am putea vorbi, am Început prin a comenta puțin situația politică. Între timp, avuseseră loc alegerile, iar țărăniștii nu numai că nu le cîștigaseră, dar nici măcar nu intraseră În Parlament. Domnule, chestia asta a fost anume aranjată, ca să nu se mai restituie proprietățile! zise. Știa de la fostul ministru al agriculturii. M am mirat și nu mi-am ascuns
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la începutul mileniului III. Permanență și schimbare (Gh. Iacob) 203 ODISEEA MODERNIZĂRII Minoritarii în procesul industrializării țării la începutul secolului trecut (Cătălin Turliuc) 215 Biserica Ortodoxă Română și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în raporturile franco-ruse, 1861-1866 (Dumitru Ivănescu) 281 Despre unele „planuri“ de uniune româno-maghiară, 1919-1942 (Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sacerdotală pentru ca preotul să poată sluji după absolvirea acestor cursuri atât „altarului“ cât și „poporului“73. • Ibidem, p. 539. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 4-5, aprilie-mai, p. 152. ȚĂRĂNIȘTII ȘI PROBLEMA AGRARĂ DIN ROMÂNIA (1935-1946) Dumitru Șandru În atmosfera de neliniște socială de la sate de la sfârșitul primului război mondial și de afirmare de către țărani a doleanțelor lor, în multe state din răsăritul Europei au apărut partide țărănești, care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
New York, 1970, p. 178. • Ifor L. Evans, The Agrarian Revolution in Rumania, Cambridge, 1924, p. 179-180. nu numai cu proprietarii de pământ, ci și cu băncile și cu clasele urbane, socotite ca un tot5. Pe măsură ce anii războiului se îndepărtau, viziunea țărăniștilor privitoare la țelurile primare ale partidului devenea tot mai limitată și, de îndată ce liderii lor au început să se preocupe de subiecte largi, ei s-au rupt în mod inevitabil de ceea ce însemna ad-litteram rădăcinile mișcării și, ca urmare, o largă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agriculturii. Această orientare • Robert Lee Wolff, The Balkans in Our Time, New York, 1967, p. 103-104. • Ibidem, p. 104. • Joseph S. Roucek, Contemporary Roumania and Her Problems, Oxford, California, 1932, p. 87; A. W. Palmer, op. cit., p. 201. • Vezi Dumitru Șandru, Țărăniștii și țăranii în România interbelică, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, 1999, p. 106 și urm.; Barbara Jelavich, History of the Balkans. Twentieth Century, volume 2, Cambridge, 1983, p. 165. poate fi explicată, în primul rând, prin structura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1866-1947, Oxford, 1994, p. 383. • Robert Lee Wolff, op. cit., p. 105. • Ibidem, p. 130. aceeași măsură, periculoasă, căci în România dacă țăranului nu i se acorda principala atenție, era mult prea ușor să nu fie luat în considerație deloc 23. Țărăniștilor - continua istoricul american - nu li se poate imputa faptul de a fi adoptat un veșmânt cumva eclectic în ideologia lor. Dar este îndoielnic dacă o asemenea combinație ar fi fost capabilă să ajute de fapt țărănimea. În primul rând, - observa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cel expus în platforma Frontului Național Democrat, unele din prevederile lui fiind chiar mai raționale, comuniștii neputându-le găsi obiecții întemeiate, și-au direcționat atacul nu atât împotriva proiectului, cât împotriva partidului și a liderilor lui, a „reacționarilor național țărăniști“ - cum îi califica ziarul „Scânteia“, care îi plasa în aceeași categorie cu moșierii 106 - refractari reformei agrare, deoarece interesele lor de clasă • Henry L. Roberts, op. cit., p. 167. • „Ardealul“, 12.II.1945. • Vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gheorghe Vasilco, Nicolae Mustață ș.a. La începutul secolului XX a apărut în Bucovina un nou partid românesc • Partidul Țărănesc Democrat în frunte cu Aurel Onciul și Florea Lupu. În 1905 s-a produs o împăcare parțială între oamenii politici români, țărăniștii fuzionând cu conservatorii în Partidul Național Român. În 1910 însă partidul s-a descompus în conservatori, naționali și democrați, această dezbinare între liderii politici români din Bucovina menținându-se până în 1918. Cea mai importantă și influentă asociație național-culturală a românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legionar, a fost... Au fost cazuri în care cineva avea ciudă pe un om și acesta a făcut pușcărie pe nedrept”), și-i sancționează acum aspru pe gestionarii treburilor publice de atunci („Am găsit primari cu patru clase, care pe timpul țărăniștilor pășteau vacile... și, dacă el șPartidul!ț a avut pătura asta de săraci lângă el, l-a pus primar... Ei, el nu merita postul ăsta... Nu avea nici studii și nici cunoștințele de administrație și... o ducea trei ani de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oase), găsește fenomenului justificări (se exporta mult, „aveam legături comerciale cu 53 de țări”) sau bagatelizează (cozile nu erau chiar un fenomen nociv, „te întâlneai zilnic cu ceilalți... Nu a murit nimeni din asta...”). Mai mult îl indignează faptul că „țărăniștii vor azi putere, mai au pretenții”. Cu aceștia este necruțător: „Eu i-aș împușca în fiecare minut”. După părerea noastră, în cazul acestui subiect se ilustrează perfect modul cum, deși n-a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
teoretice ale sociologiei sale. Sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (ibidem, pp.82-102, 161-165
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
partid cu reprezentare parlamentară din familia conservatoare, s-a dublat în 1996. Practic, scorul electoral corespunzător familiei conservatoare a crescut de la 0 în 1990 la peste 20% în 1996, de unde reiese și nivelul mare al volatilității electorale. Perioada în care țărăniștii au condus guvernarea, între 1996-2000, a avut însă consecințe extrem de nefaste pentru acest partid și pentru familia sa politică. În 2000, PNȚCD a optat în mod eronat să continue tradiția CDR, formând alianța CDR 2000, alături de partide cu putere electorală
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
însă și de UDMR, formațiune care a găsit în PPE un sprijin stabil pentru revendicările sale de natură etnică. Apariția PD în familia conservatoare a pus în dificultate PPE, deoarece animozitatea dintre PD și PNȚCD era una de lungă durată. Țărăniștii s-au opus primirii PD în rândul popularilor europeni, chiar și UDMR s-a folosit de dreptul său de vot cu privire la admiterea PD pentru a forța mâna democraților în problema legii minorităților în 2006, însă până la urmă PPE a acceptat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în SUA cu congresmanul Tom Lantos și cu oficiali ai Băncii Mondiale, demararea negocierilor pentru fuziunea cu PSDR (act ce urma să aducă PDSR automat în Internaționala Socialistă) și înghețarea relațiilor cu PRM. Campania din 2000 i-a prins pe țărăniști în plină dezbinare și cu un slogan ridicol: "singuri împotriva stângii". Încercând să conserve capitalul electoral al Convenției Democratice din România (CDR), țărăniștii au făcut alianță cu UFD, FER, ANCD și PM, sub numele CDR-2000. Această alianță electorală a avut
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]