23,577 matches
-
o teză secundară a cărții care afirmă tocmai acest fapt, transferul unui model mental dinspre rural spre urban: „Toate tîrgurile valahe, Bucureștiul îndeosebi, devenite cu timpul orășele care au abordat la iuțeală modelul citadin european, au fost hrănite demografic cu țărani liberi, mai ales clăcași. Aceștia, în ciuda deceniilor petrecute în periferiile Bucureștilor, nu s-au desprins mintal și comportamental de satul de baștină. Prima generație de coloniști s-a familiarizat doar cu rutina și accesoriile pe care le presupune viața urbană
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
net antidemocratic, violînd libertatea individului printr-un procedeu flagrant, contrar legilor naturale și deci pervers”. Sau cu o încă mai incisivă adresă antiideologică: „Firește, cum nu există o poesie pentru moșieri și bancheri, tot așa nu există o poesie pentru țărani și muncitori. Există o poesie pentru acei care cunosc poesia, care au cultura necesară s-o primească. Astfel, se realizează numai expresia coborîrii la mentalitatea ignoranților, o depășire a folclorului unde s-ar integra prezumtiv și fără nici o ocolire, de-
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au elevat și au devenit slujbași ai statului. Tata era un băietan frumos, cu afaceri bine închegate. Își adunase o brumă de avere. Cu toate diferențele
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Constantin Țoiu August 1977... Muzeul Prado, Madrid. Bosch, Adorația magilor, triptic. În ciuda evenimentului dumnezeiesc, lumea merge înainte. În planul îndepărtat, un om sfâșiat de un urs, o femeie urmărită de un lup, - război - țărani curioși, unii care pătrund sfioși în coliba nou născutului, alții care se uită înăuntru printre spărturile acoperișului de paie... Nici un reporter de față. Doar olandezul rezumând lumea într-un car cu fân. Pieta, Van der Weiden, un tablou mic, mai
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
Tudorel Urian Posesor al unei biografii hollywoodiene (născut într-o familie de țărani din Caraș-Severin, trecut prin experiența de muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oțelul Roșu și, ulterior, la ICVA București, absolvent al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental la Ministerul
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de pildă, nu mai vezi nici un țăran, -se văita deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
lui, să fie o contribuție la spiritul expresionismului, nu doar o copie a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, București, Edit. Minerva, 2002.
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
scrie această carte cu seninătatea și luciditatea unui stoic trecut prin experiența creștinismului. Fire fundamental dubitativă, el pune totul sub semnul întrebării, găsește analogii surprinzătoare și extrage înțelepciunea din întîmplările aparent anoste ale vieții cotidiene. O banală observație a unui țăran îi deschide noi căi de înțelegere a spiritului antic grecesc: „Aflu de la un țăran (tînărul Bîrlea) că, pentru a se coace, strugurii au nevoie nu numai de soare, ci și de ceață. E o perfectă definiție a ambiguității dionisiace. Iradiant
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
fundamental dubitativă, el pune totul sub semnul întrebării, găsește analogii surprinzătoare și extrage înțelepciunea din întîmplările aparent anoste ale vieții cotidiene. O banală observație a unui țăran îi deschide noi căi de înțelegere a spiritului antic grecesc: „Aflu de la un țăran (tînărul Bîrlea) că, pentru a se coace, strugurii au nevoie nu numai de soare, ci și de ceață. E o perfectă definiție a ambiguității dionisiace. Iradiant și nebulos, estival și tomnatic, dionisiacul nu e, propriu-zis opus apolinicului: e apolinic tulburat
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a metalului, despre care nu se putea vorbi, pînă în acel moment, în cîmpul artelor plastice românești. Așa cum industria oțelului a scos copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul și i-a apropiat de tehnici noi, de probleme
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Puțin mai încolo ce citim? Un kilogram de carne de struț fără os costă între “10-25 de euro”, iar kilogramul de carne în carcasă “8-10 euro”. Să fie sănătoși crescătorii de struți, dar să ceară subvenție pentru păsările lor, cînd țăranul care crește găini la prețuri accesibile românilor obișnuiți nu primește nimic, e ușor deplasat spre sfidare. Povestea cu struții care erau cît pe-aci să primească binecuvîntarea bănească a fostului seminarist ajuns în fruntea Agriculturii, amintește de ordinul, plecat de la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
dovedesc o asemenea incompetență, încât pun pe lista neagră autori pe care altfel îi invocă ( desigur, denaturându-i) drept "progresiști" în broșurile lor propagandistice, precum N. Bălcescu ( Mișcările revoluționare. Mișcarea Românilor din Ardeal) și M. Kogălniceanu ( Dorințele partidei naționale. Împroprietărirea țăranilor). La un moment dat, am avut impresia că politrucul, improvizat în istoric și istoric literar, a răsturnat la întâmplare fișierele Bibliotecii Academiei Române și a transcris ce i-a venit mai la îndemână, numai ca "să-și facă planul": Costache Conachi
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
căror abordare e una psihosocială, concentrîndu-se asupra mentalului colectiv și a relaților stabilite între membrii comunități nucșorene; e vorba despre proiectul de cercetare coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, și de volumul Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munț, care folosește parțal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe ( și aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie Recentă - IRIR). Am scris în urmă cu cîteva luni despre
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
din vremea romanilor și a trecerii cavalerilor, ca dimensiunea să fie stabilită, în masivitatea ei, într-un șuvoi de fapte și raporturi, marcate de mișcări populare, revoluții, conferințe, adunări naționale, răzvrătiri motivate de interzicerea limbii române și impozite ilegal impuse țăranilor, asocieri politice și literare. Peisaj greu de fixat în câteva accente și ambianțe, dar care cuprins pas cu pas descoperă poezia tenacității și a orgoliului, a tradițiilor cu seculare și solemne emanații ale istoriei locului transilvan, al țărilor române, al
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
prin munți Guadarrama, mă opream câteodată ca să-i arăt panorama extraordinară, vastul amfiteatru înconjurat de munț și îi spuneam: "Închipuie-ț că în jurul nostru sunt ziduri cu creneluri, șanțuri și metereze. Tot ce e înăuntru îmi aparțne. Am soldaț și țărani. Am meșteșugari și o capelă. Trăim în pace și ne mulțumim să le aruncăm săgeț curioșilor care încearcă să se apropie de poterne." O vagă și persistentă atracțe pentru Evul Mediu îmi aduce adesea în minte imaginea seniorului feudal izolat
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de Hercule, la muntele înalt care deschide drumul Paradisului pentru Roland, la cetățile sfinte precum Troia sau Ierusalimul. E moșia Babaroaga ce întrupează „valoarea de pămînt al făgăduinței și de tărîm al originilor". Nici țăranii, fie înstăriți, fie nevoiași, nici boierul Miron Iuga, nici arendașul Platamonu nu izbutesc a pune piciorul pe proprietatea consubstanțială idealului intangibil. „Răscoala este, din acest unghi, un nostos ratat". Totul e tras într-o albie simbolică. E adev|rat că
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
doctorat. Ei bine, contrar tuturor așteptări- lor, singurul propus a fost subsemnatul, cu toate că mai erau destui tineri apreciați cu state de serviciu mai bogate. G. Călinescu mi-a fixat ca lucrare formularea unui răspuns documentat la întrebarea dacă autorul tetralogiei Țăranii, polonezul Wladyslaw St. Reymont l-a influențat pe Liviu Rebreanu când a scris romanele Ion și Răscoala. Rezultatul cercetărilor întreprinse s-a constituit în monografia Reymont (1966), în care originalitatea scriitorului român era demonstrată la obiect cu argumente comparatiste. Acest
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
în viața oricărui tînăr, erosul a deținut un loc privilegiat. Dar nu a fost și singura sa preocupare. Povestea calului și a căruțașului, probabil cea mai frumoasă proză a volumului, nu are nimic ( sau aproape nimic) erotic. Este povestea unui țăran care se opune intrării în colectiv cu bunul simț și inconștiența față de posibilele urmări caracteristice omului simplu. Mai mult, cu deplină inocență acesta trimite prin poștă oficialităților comuniste din vremea terorii o cerere de emigrare în Australia pentru el și
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
îngăduie să fie sincer, neprecaut, netemător că i-ar putea fi ghicite ambițiile care-l muncesc, "voința de mărire", fascinat cum este de "cele două fețe ale puterii: politica și banul", "două zeițe răutăcioase". Pornit de jos (e fiu de țărani), sârguincios la învățătură, chipeș, de o frumusețe bărbătească puțin demodată, de actor american interbelic, acest "Julien Sorel de la țară" este un ambițios care procedează totuși cu moderație, fără a forța primejdios marginile admisibilului. O singură dată se pripește, când interpretează
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Cristian Teodorescu Țăranul român e puturos și bețiv Muncitorul român e chiulangiu și își știe meseria după ureche. Profesorul român își bate joc de elevi, medicul e o căzătură ciubucară, avocatul un bandit, judecătorul, mitarnic și-așa mai departe. Dacă tragi linia, în
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
reiese asta?" În formulări diferite, răspunsul e că asta se cunoaște de la distanță. Se vede (Mă trezesc și luat peste picior că eu, ziarist, nu sînt în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani din ăștia puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani din ăștia puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori navetiști care s-au întors la țară fiindcă nu mai e nevoie de ei la oraș. Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
care s-au întors la țară fiindcă nu mai e nevoie de ei la oraș. Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni, macaragii și care erau cineva la ei
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni, macaragii și care erau cineva la ei în sat, s-au întors la țară cu coada între picioare. Unii au redevenit țărani, alții nu știu de ce să se apuce trăiesc din expediente
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]