8,709 matches
-
vor poposi fulgere? S-ar mai tîngui brazii pentru care am inventat teoreme? De anotimpul culesului din apă va afla umbra morții de pe pămînt? Va cînta peste Maison Tavel limba clopotului cu pereții disperare? Spre mine vor mai alerga deodată țărm și mare? Trepte Izvorul ne-ar putea învăța pe de rost atît de aproape sîntem în carte Am descins din mitologie tu - din istorie cînd zeii erau la apogeu cînd imperiul mustea de glorie în curcubeie nesupravegheate din țări fără
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi se pun În cale, mi se-mpotrivesc, Mă Împing, m-apasă pe un țărm trecut. Unde-mi ești, tu, viață, când ai tras zăvorul Să te-ascunzi În mine și În nevăzut? Doamne, fă să crape Omul ce-a turbat. Doamne, fă să piară Gându-nverșunat. Hoarde roșii Încă Sunt la răsărit. Unde ești tu
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
și tristă, vine de undeva de foarte de departe. De pretutindeni, din tot universul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (șade pe un scaun În fața unei pietre pipăind-o) Piatră ! (șoptind) Piatră ! Pentru un moment avem impresia că auzim valurile mării lovindu-se de țărm) Să iei piatra și să-i dai forma unei ființe, a păsării, de pildă, este ca și cum ai lua-o de acolo din trecut, de foarte de departe În timp. De acolo de miliarde de ani, unde ea așteaptă, tot așteaptă
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
inserțiile lui Ștefan Agopian. Precizia și echilibrul robinsonian sunt contrabalansate de trăirile și ipostazele concupiscente ale tinerei Orjen: „Coborînd din sălașul meu din copac, am cătat din nou Împrejur. Era, cred, pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O corabie eșuase aproape la o milă de mine. M-am dezbrăcat În pielea goală și am intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
de a numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
de a numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
ne bucure. În primul rând, muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detașată, olimpiană indiferență față de mizeriile clipei. Subiectul e dragostea, sau mai precis căutarea ei În diverse locuri exotice, pe țărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură și niciunul din sentimentele negative cu care ne confruntăm zilnic. Această muzică ne face să pășim senin peste toate aceste adversități. Prin intermediul cântecului și al dansului, trăim cu toții câteva clipe de lumină. Chiar cred
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința ființei și cunoașterea adevărului”<footnote Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Dialogul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a toate și să Îl vezi pe Dumnezeu față către față<footnote Ibidem, II, p. 121. footnote>. Și totuși, se îndoia că platonismul prin el însuși ar putea realiza acest telos. Problema cheie i-a fost prezentată de bătrânul de pe țărm: „Dar ce înrudire avem noi cu Dumnezeu? Este sufletul de natură dumnezeiască și nemuritor și deci, o parte din acel spirit (intelect) împărătesc? Și în felul în care vede acela (Platon) pe Dumnezeu, ne este oare și nouă cu putință
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus din Roma civilizată în sălbatica Sarmație. Singur și proscris într-o țară de barbari, despărțit de familia sa, de prieteni și de publicul său literar, acesta își dedică restul vieții regretului sorții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
dotată din Neptun, asaltata de pete de culoare. De ce oare și-au lăsat oamenii aceștia îndeletnicirile lor, căminele lor și se înghesuie pe doi metri pătrați de nisip fierbinte, unii lângă alții, ca sardelele, între cerul liber, apa mării și țărmul înalt de 4-5 metri? Ce ne aduce și pe noi, ăn de an? Ridicăm privirea. Un pescăruș, ca un zmeu alb, transmite uimire, armonie, bucurie. Cerul senin, fără vreo umbră de nor, cu albastrul împrumutat din ochii noștri, se încheagă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
Emil Brumaru Menaru nu avea electrică, firul ar fi costat-o prea mulți bani, ca să-l tragă până la coșmelia ei izolată, singurul ei avantaj fiind că se afla foarte aproape de țărmul mării. N-avea nimic, pensie, ori vreo altă sursă, decât ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
sistema subtilă a oaselor ridică o barieră în fața timpului; a ceea ce va fi în această fereastră veche pe a cărei întindere de gheață gravezi Alegoria, de suprafața ei timpul să se spargă în țăndări lasă-mă-ntinsă pe unul din țărmuri: apele spăla-vor schema ce articulează timpul apele spăla-vor, chiar cu substanța ta albă din laokung, singura armă expusă'n muzeul dintre cele două lumi pe care le- atingi deodată ca pe un poem cu mai multe uși deschise
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
văd nu vreau să o văd o întind cu palmele negre pe ziduri atunci cînd mă rog din mine ar trebui să iasă, încet și sigur, credința în ceea ce nu este, ca puiul de lebădă cîntătoare cu aripa smulsă, pe țărmul oceanului, dintre scorpioni *** Ceara experienței mele saturate de înțelegerea întunericului s-a înfipt în perete ca un cui de care atîrnă un tablou negru și cel care va veni în preajma mea nu va mai vedea decît tabloul și cel care
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
raportul dintre creația poetică și Amarul Târg. Din exterior, cititorul constată că un surghiun se poate dovedi și fertil pentru un poet, cum rodnic literar s-a dovedit puținul farmec pe care Ovidiu l-a găsit, odinioară, unei localități de pe țărmul Mării Negre... Gheorghe Grigurcu își îmbogățește creația cu un motiv personal de întâie importanță, care sporește impactul afectiv al întregii sale lirici. Poetul se extrage din mâlul Amarului Târg scriind versuri, cu încăpățânare, aidoma unui copil mulând figurine ; stropite cu apa
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
voia lui el i-a și preamărit pe zei în cântecul său, nemuritorii îl vor răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
cîinii lătrînd în grădina de la Casa cu Olane - acolo șezum și am scris în cartea de taină despre Dunăre, despre Rin despre Iolande și Ane-Marii E Tomis? E iluzie? În ce an, în ce veac? Triste și Pontice, Metamorfoze, pe țărmul traco-sarmato-slavo-tătărăsco-grecesc-dobrogean al latinului exilat între gratii-hipnoze... A trecut și 1 Mai. Și 2 Mai. Și Vama Veche... Ambiguitate. Contemplare a clepsidrelor răsturnate în mare... HARABABUR| Astfel m-am înțeles cu poetul turc Mustafa Köz într-o seară macedoneană, sub cerul
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
te naști, Mereu și mereu, Ca să poți înțelege Ceea ce e de neînțeles: Iată o definiție a nemuririi. Pleoape de apă Pleoape de apă Se închid una câte una Ca un ecou, Se aud înainte de a se vedea Cum vin înspre țărm Cu gene de spumă, Se pleacă încet Peste pupila de piatră, Apoi se ridică din nou Și se lasă stingher Să-nchidă vederea pământului Acoperit de somn și de ape, Și reușind să viseze câte o dungă de cer Doar
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care a editat, începînd din 1947, cîteva Caiete de poezie: nr. 1 " Reconstrucția în versuri; nr. 2 " Revoluția în versuri; nr. 3 " Orașul; nr. 4 " 1848. "Inițiativa grupului de la Piatra Neamț " scrie Contemporanul (nr.
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline de țipete de pescăruși, de salinitatea văzduhului, de sângele fierbinte al celor douăzeci de ani câți număram în 1965. {i deodată am redobândit imaginea de neuitat a Marinei (nume parcă predestinat) Greceanu, încă mai tânără decât
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit ca să nu ne mai întâlnim, viziunea perfecțiunii atât de fragile, atinse atât de fugar, mă urmărește și acum cu aceeași intensitate. Delicată dar puternică, răscolitoare în simbolistica ei
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
fi teamă de cuvintele mari. De-a pururi, semănând tot mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port cameea aceasta prețioasă încrustată într-un ungher secret al minții, de unde știu că va dispare doar o dată cu funcțiile cortexului, neuronilor, sinapselor mele. S-ar prea putea
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
reședința ei estivală de acolo. Se ridicaseră pe malul așezării dobrogene clădiri pitorești și altele extravagante ca arhitectură, ca acea casă care reproducea forma unui vapor. În special artiști, pictori sau persoane care făceau parte din mondenitatea Capitalei ocupau însoritul țărm al Balcicului așezat sub straja promontoriului existent la o apreciabilă distanță de țărmul mării. Bineînțeles am pornit și eu spre stațiunea care zumzăia ca un stup de albine. O noapte întreagă am călătorit cu trenul care gemea de călătorii estivali
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]