474 matches
-
-și să fie răpus cât mai degrabă. Este închis în camera de arest unde i se coboară „țambalul” pe care va avea să doarmă. Gornistul batalionului sunase ora stingerii. Lumina din arest nu va fi însă stinsă. Se ghemuiește pe țambal simțind acut disconfortul scândurilor rare și goale. Oricât de obosit este, o grămadă de lenjerie din colțul arestului îi atrage atenția. Cu mișcări controlate doar de instinct trage toată lenjeria peste scândurile tari, se culcușește și ațipește. Numai un țipăt
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
de instinct trage toată lenjeria peste scândurile tari, se culcușește și ațipește. Numai un țipăt isteric îi mai poate alunga somnul. Soldatul ce-i ținuse companie toată seara pare să fie șocat de îndrăzneala arestatului. Trebuia să doarmă direct pe țambal. Lenjeria din cameră nu fusese pusă pentru el ci pentru a fi predată, a doua zi, la spălat. La țipătul gardianului corpul de gardă intră în alertă. Sergentul Trandafir își face apariția cu promptitudine. Scena ce se desfășoară îl face
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioară sau un fluier,un țambal sau un contrabas.Mai trebuie menționat un fapt nu lipsit de importanță și anume că în aceste sărbători se etalau cu cea mai mare mândrie,cele mai frumoase costume naționale lucrate de fete sau neveste, ori moștenite din generație în
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului, Stănculescu Gheorghe, viorist, al doilea dirijor, Popescu Gheorghe, nai, Popescu Nifon, nai, Preda Mircea, vioară, Preda Gheorghe, contrabas, Dumitrescu Mihai, acordeon ,,Caliu Virgil, țambal Pălău Tomiță vioară La prezentarea unor spectacole de o înalță ținută artistică, atât în țară cât și în străinătatae, și-au adus o contribuție deosebită soliștii Panseluța Stan, Ion Bercea, Mariana Stoica, Tică Paraschiv, Onescu Adriana, Sandu Constantin. În acelaș
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
se distreze în voie, meritau cât de cât un anume respect. În următoarele două-trei zile arestul batalionului de pază a gemut de locatari părând a fi un cuib de șerpi, arestații dormind, în noaptea ce a urmat, claie peste grămadă, „ țambalul ” fiind cu totul insuficient. Cei de dinafară s-au străduit să le ușureze zilele de arest strecurându-le, printre gratii, pături și suplimente de hrană. * Albert, care dovedise cât de cât că se pricepe, a primit ordin să se ocupe
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu banchetul. Dacă o vrea. Dacă nu... nu era nicio problemă. Au fost invitați să cânte și frații Ion și Costică Oprea cu vioara și țambalul, lăutari din tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență, instructorul de
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
30-35 de ani, și nu prea dornici de băutură, au preferat să meargă la dans. Și-au luat în brațe colega sau soția și le-au plimbat de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
se distreze în voie, meritau cât de cât un anume respect. În următoarele două-trei zile arestul batalionului de pază a gemut de locatari părând a fi un cuib de șerpi, arestații dormind, în noaptea ce a urmat, claie peste grămadă, „ țambalul ” fiind cu totul ... Citește mai mult Cele petrecute și povestite în plutonul operativ nu au rămas fără urmări. A doua zi, duminică pe seară, cei care puseseră la cale farsa au sărit, în corpore, gardul pentru a merge la discotecă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
se distreze în voie, meritau cât de cât un anume respect.În următoarele două-trei zile arestul batalionului de pază a gemut de locatari părând a fi un cuib de șerpi, arestații dormind, în noaptea ce a urmat, claie peste grămadă, „ țambalul ” fiind cu totul ... XX. XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. Instinct primar La prima învoire în oraș, Bert s-a îndreptat spre parcul Eminescu aflat în centrul orașului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
o formație de lăutari autentici. S-au decis totuși să meargă la discotecă după cină, erau prea tineri pentru a se mulțumi cu melodii languroase scoase de coardele unui contrabas, o vioară și clapele unui acordeon răgușit, acompaniate de un țambal. Târziu în noapte, obosiți atât de drumeția pe munte, cât mai ales de fâțâiala de pe ringul de dans, unde fiecare a depus tot efortul și măiestria de care dădea dovadă pentru a fi în trend cu ceilalți participanți la dans
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
cerut transferul de la Teatrul „Ion Vasilescu”. La Ciocârlia i-am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
văzând întotdeauna ilustrația măgarului roz, colportat, cel cu zvastica sculată? De ce nu lăsați voi lucrurile-n pace săpătorilor de neam, scuipătorilor pe pâinea țării care vă hrănește? Procedați și voi ca Miki Șpagă, de exemplu: “ciocul mic și batista pe țambal!” Ori n-aveți voie de la ... Stroe, cel din Dealul Cotrocenilor? Vedeți că vi se apropie funia de par, „în chip patibular”, delicaților și vă e la un lat de baftă judecata prostimii care nu uită și nu iartă! Iar pentru că
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
Strofe > Creatie > CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ȘI MAIMUȚE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 800 din 10 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cât se poate de discret boii rag la clarinet și-n amurgul muzical câinii latră la țambal Găina cotcodăcește la flaut pe englezește și măgarul sigur zbiară încântat doar la vioară Un motan mai ortoman miaună doar la pian și-un înger din altă eră cântă doar la mitralieră Și cum mie-mi place rockul iau pana
CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ŞI MAIMUŢE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350862_a_352191]
-
Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
folosi o cârpă albă Pavoazată cu ceva vopsele. Soare? Lună? Câteva stele?” - Toate bune, măi, băieți, - Dar câmpul este plin de scaieți! - Ba, eu consider că nu strică Să fie și un ochi de pisică, Și o cobză, neapărat un țambal, O labă de urs și o coadă de cal! - Dar ce ați spune despre o mână lungă? - Să o scurtăm...Și așa povestea ne ajungă! Să ascult cum fâșâie frunza în dungă Cât este toamna de lungă. Toc! Toc! Toc
TOC! TOC! TOC! TOC! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351199_a_352528]
-
Florian Lungu), „Fantastic vis” (Edmond Deda), „Florile îndrăgostite” (Aurel Giroveanu), „Gândul meu” (Eugen Teger), „Gândul verii” (Ion Cristinoiu), „Glasul roților de tren” (Ion Vasilescu), „Iarnă, iarnă” (Johnny Răducanu), „Ionel, Ionelule” (Claude Romano), „În amurg” (Aurel Giroveanu), „Înserare” (Dan Mândrilă), „Jocul țambalelor” (Johnny Răducanu), „La fântâna fetelor” (Ion Cristinoiu), „Nu-mi cere să cânt”, (Johnny Răducanu), „Nu te iubesc” (Richard Bartzer) , „Nu te opri” (Dan Creimerman), „O dublă stea” (Adrian Enescu), „Pe Olt, soare” (Johnny Răducanu), „Septembrie” (duet cu Aurelian Andreescu), (Try
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai trece, Pământul e ud și rece; Nu țambal, și nici vioară, GHEORGEHE: (Sare ca ars de la masă și începe să cânte. Floarea rămâne pe moment consternată) Nici măcar o bălăioară Să cânte seară de seară, Viața să-ndulceasă Și să mă iubească... Ah, tu cârciumioară, Nu mă lăsa surioară! FLORICA
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai trece, Pământul e ud și rece; Nu țambal, și nici vioară, GHEORGEHE: (Sare ca ars de la masă și începe să cânte. Floarea rămâne pe moment consternată) Nici măcar o bălăioară Să cânte seară de seară, Viața să-ndulceasă Și să mă iubească ... Ah, tu cârciumioară, Nu mă lăsa surioară! FLORICA
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
facă pași prin jur. Deodată la masa noastră s-a oprit un domn înalt, nițel grizonat (La păr și la minte...), în costum alb, cu papion corai și batistă de aceeași culoare, urmat de un violonist și un colorat cu țambalul spânzurat de gât. - Ahaa! Aici ai dispărut coniță Sofia! Credeai că scapi de mine? Au zis că vă cunosc toate melodiile și vă acompaniază. Am aici plicul, plătesc. Trei melodii numai pentru mine! Sunt și eu bucovinean adus de copil
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
căutând să ghicească cine va fi noul prezident al Statelor Unite, Demian și-a terminat de mult de mâncat șnițelele și micii take-away, Vasile Iancu, fredonează în gând „Marșul lui Stratulat”, marele consul adună aparatură, domnișoara Toma, mai cânta încă la țambal rapsodia câtorva mici neprăjiți... Ce mai! Asta da picnic! Dacă ar ști românii mei din Melbourne cum se distrează frații lor din Sydney, ar muri de invidie! Raluca BOGDAN Redactor al revistei Românul-Australian Melbourne-Sydney 8 martie 2005 (R. George ROCĂ
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase, alături de Caterina, fetița îmbrăcată într-o rochiță roz, cu o pălărioară „à la Parisˮ
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mei! - Ba... e bine de tine! Stai acasă..., nu ca mine printre străini! - O fi și asta, boierule! Cum zici..., dar... nu mai am cu cine să mă mai joc. - Cu Guță! Eee..., ăsta s-a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat Alexandru. Ajunși în fața bordeiului, l-au găsit pe Guța exersând la țambalul familiei, puțin dezacordat și hârșit. - Guță, am venit să-mi iau la revedere de la tine. Plec la școală, la Craiova. - La școală?! Ce faci acolo? - Învăț să citesc, învăț despre natură, învăț alte limbi... Și ce-ți trebuie atâta carte
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]