296 matches
-
s-a făcut inițial prin intervenția unui nobil bulgaro-cuman (sau vlah) din familia Terter, numit Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i se datorează - de fapt, existența acestui stat. Teritoriul fusese recucerit de către Imperiul Bizantin în 1362 de la Țaratul Vlaho-Bulgar (șubrezit de invaziile Tătarilor), cu ajutorul Genovezilor. Capitala statului a fost la Cărvuna (azi Kavarna, Bulgaria) iar cetatea domnească nu departe, la Caliacra. Frontierele i s-au modificat de mai multe ori în decursul existenței. Componența etnică a populației a
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
a devenit primul mitropolit al Țării Românești tot în acest an), gurile Dunării cu cetățile Oblucița (azi Izmail, Ucraina) și Chilia, Insula Șerpilor și porturile Constanța și Mangalia (foste cetăți antice Tomis și Callatis) de la Țara Românească, precum și Silistra de la Țaratul de Târnovo. I-a expulzat pe genovezi care au păstrat doar portul Licostoma (azi Periprava). Noul stat a capătat numele de Dobrogea, după Dobrotici. În 1366 Ioan V Paleologul a vizitat Roma și Buda, pentru a încerca să capete ajutor
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
central sudică. Se află în regiunea Plovdiv, în apropiere de orașul Plovdiv. Asenova krepost, o fortătreață medievală bulgară aflată la câțiva kilometri de , este simbolul orașului. Orașul a fost fondat de către traci, și a aparținut apoi succesiv romanilor, Imperiului Bizantin, Țaratului bulgar și Imperiului Otoman, înainte de a rămâne definitiv în cadrul statului bulgar La recensământul din 2011, populația orașului Asenovgrad era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de turci (%). Pentru % din locuitori nu este
Asenovgrad () [Corola-website/Science/308565_a_309894]
-
lingvistică românească, au contribuit la rândul lor, intervenind fiecare punctual, în evoluția limbii române, prin diversificarea fondului de cuvinte neprincipal, lăsând însă structura gramaticală „latină“ sau prelatină aproape neatinsă. Importanta influență slavă în daco-română este pusă în legătură cu bilingvismul, cu istoria țaratelor româno-bulgare și cu rolul slavonei, limbă liturgică și limbă oficială a voievodatelor române. În schimb, faptul că celelalte limbi romanice de est, din sudul Dunării, nu au suferit influența lexicală slavă cu aceeași intensitate ca dacoromâna, este pus în legătură cu evoluția
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
al XIV-lea, turcii otomani începuseră să cucerească Bulgaria și ocupaseră majoritatea orașelor și cetăților de la sud de munții Balcani. Tărnovo a căzut în mâinile otomanilor după un asediu de trei luni în 1393. După bătălia de la Nicopole și căderea Țaratului Vidinului după alți trei ani, otomanii au cucerit toate teritoriile bulgărești de la sud de Dunăre. Sub dominație otomană, bulgarii erau considerați clasă inferioară și erau supuși unor biruri grele; cultura bulgară a fost suprimată și clerul educat a fugit în
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
hanul bulgar Krum a primit ajutorul maghiarilor împotriva împăratului bizantin Nicefor I Genikos, pe care l-a învins în bătălia din Pasul Vărbița din Munții Balcani. Cronicarul grec Ghiorghios Hamartolus a menționt într-un dintre scrierile sale de pe la 837 că Țaratul Bulgar a fost interesat să se alieze cu ungurii. Constantin al VII-lea Porfirogenet a scris în lucrarea sa "De Administrando Imperio" că haganul și comandantul militar al hazarilor i-au cerut împăratului Theophil să le ofere cetatea Sarkel. Se
Invaziile maghiarilor în Europa () [Corola-website/Science/328384_a_329713]
-
mare. Perioada de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea a fost una de mari tulburări. Astfel, între 1593-1606 se desfășoară , între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, în care sunt implicate și cele trei țări române. Țaratul Rusiei trece între 1603-1613 prin Timpurile tulburi („"Смутное время"”) de după stingerea dinastiei Rurik, când foametea și raidurile tătarilor nogai duc la pieirea a peste două milioane de oameni. Nici teritoriile Mitropoliei Proilaviei nu au fost cruțate de aceste evenimente. În 1606
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
perihoreții" (περιχωρήτες : "supraveghetorii marginilor" în grecește) de la Vicina. Când cnezatele dintre Carpați și Dunăre s-au unit pentru a forma voievodatul Țării Românești, episcopul Iachint de Vicina, probabil unul dintre "perihoreți", a devenit primul ""Mitropolit al Ungro-Vlahiei"". Deoarece atât în Țaratul vlaho-bulgar din sec. XII-XIV, cât și în statele românești apărute în sec. XIV, autoritatea ortodoxă, precum și cea civilă, foloseau limba slavonă, diortisită din limba greacă, în Sfânta Liturghie precum și în actele oficiale ale statului, cele mai multe texte religioase erau învățate pe
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
puternic port bizantin. În anul 812, hanul protobulgar Krum a cucerit orașul. Din secolul al XI-lea numele slav de Nessebar a fost folosit în locul numelui de "Mesambria" / "Mesemvria". Poziția strategică a favorizat orașul și în timpul celui de al doilea Țarat Bulgar. Vârful dezvoltării sale a fost în perioada domniei lui Alexandru I, când orașul a fost unul dintre cele mai importante centre ale statului bulgar și când s-au construit noi biserici. În 1366, orașul a fost cucerit de cruciații
Nesebăr () [Corola-website/Science/297293_a_298622]
-
în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin, în vecinătatea ruinelor castrului roman al Drobetei. Biserica latină din incinta cetății medievale a fost pusă sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
l-a determinat pe Ioan Asan al II-lea să încheie, în 1235, o alianță cu despotul de Niceea, alianță condusă de Ioan al III-lea Doukas Vatatzes, împotriva Latinilor din Constantinopol și implicit împotriva autorității pontificale de la Roma. Despărțirea Țaratului Valaho-Bulgar de Biserica Romano-Catolică a însemnat o lovitură dată autorității spirituale a Romei în regiune. Cum în răsărit Ginghis Han îi învinsese cumanii și rușii de pe Volga în 1223, teritoriul controlat de mongoli ajungând până la Nistru, cumanii din Moldova au
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
la confesiunea regalității maghiare a fost interpretată ca declarație de război cu atât mai mult cu cât, în 1230, ungurii au atacat cetatea Vidinului, însă fără succes. În acest context, încercând să rupă alianța dintre cumanii catolici din Oltenia și țaratul româno-bulgar (ortodox) al Asăneștilor, regele Andrei al II-lea a creat un cap de pod, transformând în 1233 fortăreața Severinului în cetate. Astfel a luat naștere Banatul de Severin, ca marcă de graniță în sistemul defensiv totodată ofensiv, organizat încă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
face la data de 7 decembrie. Variații ale numele muceniței ar fi "Filofteea" sau (mai rar) "Filoteea" / "Filoteia". Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (astăzi, Veliko Tărnovo, Bulgaria), capitala Țaratului Bulgar, într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăța să-și păzească neîntinată fecioria, iar mai presus de toate era foarte milostivă
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina. Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Tarnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Bătrân (1386+1418), care le așază în biserica domnească
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Leon al VI-lea Filozoful împotriva bulgarilor.În 839 și în 862 războinici călări maghiari apar la Dunărea de Jos respectiv în Bazinul Panonic (Câmpia Panonică). În 895 Imperiul Roman de Răsărit încurajează triburile maghiare să pornească o campanie împotriva Țaratului Bulgar. Aceștia au acceptat, au trecut Dunărea pe la Silistra și au ajuns la Preslav. Dar acest succes foarte rapid l-a neliniștit pe Leon al VI-lea care nu dorea să vadă o nouă putere barbară apărând în locul unei Bulgarii
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]
-
Panonice nu a fost un proces complet pașnic, părțile Transdanubiene (la vest de Dunăre) fiind stăpânite de principatul bavarez, iar cele nord-estice de imperiul morav. În Câmpia Panonică și în nord-vestul Transilvania triburile migratoare maghiare se lovesc și de interesele țaratului bulgar. Unele teorii susțin că în zona Transilvaniei erau și căteva formațiuni prestatele a blazilor și slavilor totodată alte teorii susțin că erau formațiuni valahă. Câmpia Panonică nu a fost niciodată un pustiu, acolo existând populații diferite (huni, gepizi, avari
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]
-
nobli ortodocși din Ucraina, care au avut ca scop final crearea unui stat ucrainean autonom. Deși răscoala a reușit să anuleze influența poloneză asupra teritoriilor locuite de cazaci, Ucraina a căzut în cele din urmă în sfera de influență a Țaratului Rusiei. Pentru Polonia, toate aceste evenimente, la care s-au adăugat conflictele interne și războaiele cu Suedia și Rusia au dus la o scădere pronunțată a puterii Poloniei în această perioadă. Polonezii au numit această perioadă „Potopul”. Odată cu crearea Uniunii
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
capitală Târnovo, o localitate așezată pe stâncile abrupte de pe malurile râului Iantra. Apare însă întrebarea, de ce capitala marelui stat n-a fost stabilită, cum ar fi fost mai firesc, la Preslavul Mare, fosta reședință din secolul al X-lea a Țaratului Bulgar, situată în părțile de răsărit ale Bulgariei, ci mult mai spre apus. Răspunsul trebuie căutat în dispunerea teritorială a bazei sociale și militare a puterii Asăneștilor, precum și în planul politic urmărit de frații Petru și Asan. Evident, ei ar
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
teritorială a bazei sociale și militare a puterii Asăneștilor, precum și în planul politic urmărit de frații Petru și Asan. Evident, ei ar fi dorit ca, în granițele noului stat pe care căutau să-l legitimeze ca o continuare a primului Țarat Bulgar, să intre toate ținuturile care aparțineau odinioară acestuia. Pentru moment însă, forța lor militară nu le permitea să-și îndrepte atenția, concomitent, spre răsărit și spre apus. O eventuală încercare a răsculaților de a-și întinde autoritatea și asupra
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
Războiul Ruso-Turc din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care a construit o nouă cetate pe un
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
numindu-i „creștini ai Rusiei Mici, frății ai Lvovului și Vilnei”, iar arhimandritul Mănăstirii Pecerska din Kiev, Kopistenski, numea aceeași regiune „Rusia Mică, adică Kievul și Lituania”. Termenul „Rusia Mică” a fost folosit, începând cu secolul al XVII-lea, de Țaratul Rusiei în legătură cu Hatmanatul Căzăcesc din Ucraina de pe malul stâng al Niprului, după căderea acesteia din urmă sub dominația rusă, ca urmare a semnării tratatului de la Pereiaslav (1654). Începând din aceste timpuri, titlul oficial al țarilor ruși a fost „"Suveran al
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
se naște aici în anul 396. După ce Imperiul Roman se scindează în Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus, orașul (cunoscut sub numele de "Δορόστολον", adică "Dorostolon" în greaca bizantină) devine parte a Imperiului Bizantin. Ca localitate a Țaratului Bulgar, Durostolon este cunoscut pentru bulgarii din perioada medievală sub numele de "Drăstăr". Spre sfârșitul secolului al VII-lea orașul este încorporat în Primul Imperiu Bulgar, iar episcopul de Drăstăr ("Дръстър" în limba bulgară) este proclamat primul patriarh al Bulgariei
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era între Dunăre și Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate. Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV-lea, călătorul arab "Ibn Batutah" a descris astfel orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
de vedere al istoriei ecleziastice a Dobrogei date suficiente, viața religioasă putând continua probabil sub autoritatea mitropoliei de la Dristra, aflată sub oblăduirea patriarhiei constantinopolitane. Odată însă cu intrarea Dobrogei și a unor ținuturi de pe malul stâng al Dunării sub autoritatea Țaratului Vlaho-Bulgar în prima jumătate a secolului următor și cu refluxul puterii bizantine de după dezastrul din 1204, noi condiții ecleziastice par să fi apărut, fără a exista însă date certe privind raporturile cu Arhiepiscopia de Tărnovo (devenită în 1235 patriarhie). Influența
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]