2,322 matches
-
pictura lui Repin, o doamnă sensibilă ca un balet rus, continuatoare a unei vechi încrucișări de fatum, peste care strălucește zâmbetul tușei Frosa, și ea provenind dintr-o ramură de nobili ruși care se retrăseseră în România, fugind de opresiunea țaristă, ne amintesc în parte de tragedia greacă și totodată de credința românului în legile neiertătoare ale sorții. Jurnalul contelui de Roma cuprinde o perioadă foarte scurtă de evenimente, respectiv 28 august 1940-14 aprilie 1941. Este o perioadă de o puternică
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
Victor, Florea și Alexandru. Nu trebuie ignorată nici teza centrală, potrivit căreia cei patru Cavaleri - transplantați din Occidentul despiritualizat în Răsăritul rus, după Revoluția franceză - au fost condamnați să îndure distrugerea misticii răsăritene prin multipla ei alterare politică de către autocrația țaristă, stalinism și consumismul postcomunist. Putem vorbi, în acest sens, de o redimensionare a „filosofiei” din Craii de Curtea-Veche, pe ideea că sfîrșitul de ciclu continuă, iar lumea tradițională mai are de coborît în Infern. Un laitmotiv obsedant al volumului este
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
toate ciuntirile teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut decât sub dominația otomană. Suzeranitatea otomană a împiedicat tendințele anexioniste ale regatelor Ungariei și Poloniei și, mai târziu, cel puțin în parte, ale imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace și relativă prosperitate (pax ottomanica).” Propria istorie este de rescris și de reînvățat. „Iarmarocul periferic“ În același
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
caracterului, nu de caractere aveau nevoie bolșevicii, ci de roboți care să le execute comenzile. Studiile clasice au fost întotdeauna un catalizator pentru ideea de libertate din toate punctele de vedere și tocmai de aceea niciodată autoritățile ruse, fie ele țariste, fie ele comuniste, nu s-au împăcat cu spiritul Greciei și Romei antice. Un ilustru cercetător englez W.K.C. Guthrie ajunge la următoarea concluzie în această privință: marile minți ale Antichității ,s-au dovedit nu doar o dată, a fi surse
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
Un ilustru cercetător englez W.K.C. Guthrie ajunge la următoarea concluzie în această privință: marile minți ale Antichității ,s-au dovedit nu doar o dată, a fi surse de inspirație în luptele pentru libertate politică, în asemenea măsură, încât autoritățile Rusiei țariste incapabile să înăbușe deplin studiile clasice, au căutat să înăbușe spiritul lor revoluționar dirijându-le pe făgașul inofensiv al exegezelor de texte numai din unii autori aleși, împiedicându-le să se transforme într-o mult mai periculoasă deschidere către teoria
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
pe făgașul inofensiv al exegezelor de texte numai din unii autori aleși, împiedicându-le să se transforme într-o mult mai periculoasă deschidere către teoria politică a Antichității" (Sofiștii, trad. rom., Mihai C. Udma, Editura Humanitas 1999, p.7). Rusia țaristă a păstrat orele de greacă și latină, dar le-a golit de conținutul lor firesc, deoarece a vrut să-și dea doar aparența de europenism; Rusia bolșevică a eliminat și aparența. România și-a dat un sistem de învățământ începând
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
om a avut parte preschimbîndu-i viața într-o veritabilă avalanșă de aventuri. Căci să te naști în Rusia (în 1855) și să intri din tinerețe în mișcarea revoluționară narodnică de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, să fi silit, din cauza represiunii țariste, să-ți părăsești țara și, refugiindu-te la Odessa, să ajungi, după un scurt sejur petrecut în Chișinău, să te stabilești la Iași; să începi o viață cu totul nouă la vîrsta de 25 de ani, și asta într-o
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
nu o cunoști și ai cărei cetățeni te scandalizează prin moravurile lor insolite; să te muți în Brăila și să încerci din nou să-ți găsești un rost, pentru ca apoi, în chip cu totul incredibil, să fi răpit de Ohrana țaristă, transportat în secret în Rusia și, după o scurtă detenție, să fi deportat în Siberia; să reușești după un an să fugi din acel capăt de lume și să te întorci în România, urmărit fiind tot timpul de agenții Ohranei
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
a dezvoltării culturii și limbii literare române pe acest teritoriu. Cu regret, trebuie să spun că acest proces se realizează foarte lent, mai exact se găsește într-un punct mort. Să analizăm cauzele. Pe parcursul a 150 de ani, în imperiul țarist, apoi în cel sovietic, ca de altfel și în alte imperii, existau două feluri de limbi: cea oficială (imperială), altfel zis, limba națiunii ,de pontaj", și limbile locale. Bineînțeles, în Rusia, apoi și în ex-URSS, se da prioritate limbii ruse
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
echivoc interpretarea leninista asupra sindicatelor, cu mențiunea că Lenin nu a adus niciodată în discuție "tradițiile de luptă" organizată pentru apărarea intereselor muncitorilor ruși, din simplul motiv că nu există niciun motiv istoric pentru a aduce subiectul în discuție: Rusia țarista nu ar fi permis, indiferent de motiv, existentă sindicatelor. Problema este că nici în în România precomunistă nu existase realmente o tradiție sindicală; din rațiuni discursive având obiective atât interne, cât și externe, o astfel de tradiție, subsumata continuității existențiale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î. H. - în Dacia / Pelasgo-Dacia și Thracia / Pelasgo-Thracia, problema Conștiinței Naționale a Pelasgimii / Valahimii, de la Imperiul Roman, la Imperiile moderne - Otoman / Turc, Habsburgic / Austro-Ungar, țarist / Rus - și contemporane - Imperiul Sovietic - sau U. R. S. S., în Anuarul de martie - Timișoara -, anul IV, nr. 4, primăvara, 2009, pp. 357 - 364). După cum se dovedește prin cele patru volume de versuri publicate de Marian Barbu în anul 2012 - Mulțumesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
D.H.) Mihail Sadoveanu (1880-1961), ale cărui romane și povestiri alcătuiesc una din cele mai prestigioase contribuții ale Moldovei la literatura română, a fost atras încă din anii tinereții de ținutul dintre Prut și Nistru care, atunci, mai ținea de imperiul țarist 1. Acțiunea primului său roman, Șoimii, apărut în 1904, se petrece chiar în cea mai mare parte acolo. Scriitorul nu cunoștea atunci ținutul din propria-i experiență. Și a devenit cu deosebire interesat de acesta în timpul primului război mondial. în
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
ținut subdezoltat, înecat în murdărie, sărăcie și aflat undeva în afara lumii civilizate. Interesul călătorului s-a concentrat asupra situației în care se afla Basarabia după schimbarea intervenită în anii 1917-1918 și a celor petrecute acolo în ultimul deceniu al regimului țarist. Pentru o mai bună percepere a relatării sale, mai întâi câteva remarci asupra limbajului utilizat. O limbă moldovenească cu iz regional, cu tendințe arhaizante și aproape total lipsită de neologisme. Caracteristică valabilă, de altfel, pentru întreaga manieră de a scrie
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
în turneu în Basarabia. Patriot înflăcărat, acesta se dovedise un adevărat profesor de istorie pentru spectatori. îI ajutase să întrevadă înrudirea lor cu moldovenii de peste Prut, îi lămurise asupra țării aflate acolo, asupra anului 1912, anul anexării Basarabiei de către imperiul țarist, asupra blestemului stăpânirii străine, a eroismului și nefericirii strămoșilor. Atunci - i-a mărturisit mazilul - mi-a și bătut pentru prima dată inima pentru ceva sfânt. Atunci întâia oară am simțit că-mi bate cu grăbire inima pentru ceva scump și
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
veneau de undeva de peste ocean. Dar nici printre cei rămași fideli limbii și culturii lor, nici printre moldovenii rusificați nu puteau fi incluși cosmopoliții care, la Soroca, își dădeau întâlnire la Madame Panina. Era vorba de inși din fostul imperiu țarist care, în limita precarei lor stări materiale, încercau să-și păstreze elegantul stil de viață inspirat de modele occidentale. Inși ca Madame Panina, o fostă moșiereasă care, cătând să și-l mențină, pentru dânsa și copiii ei, și-a tras
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
europeană nu avea interese directe în Italia. Însă, prin trecerea în revistă a intereselor geostrategice din acea perioadă, observăm interesul major al acesteia pentru a controla gurile Dunării și teritoriile din peninsulă Balcanică aflate încă sub dominația otomană. Politică expansionista țarista avea ca scop deschiderea drumului către Constantinopol și împlinirea visului milenarist de readucere a acestui oraș sub dominația creștinătății orientale, după ce acesta fusese cucerit de turci. O astfel de politică a intrat în conflict direct cu Austria, care la rândul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
puterea aceluiași capital financiar, este organizatorul teroarei împotriva clasei muncitoare și a acelei părți revoluționare țărănești precum și a intelectualilor 3. Lev Troțski, unul dintre liderii bolșevici care împreună cu Vladimir Ilici Lenin au reușit să impună "puterea sovietelor" în vechiul imperiu țarist, consideră că: burghezia " pentru a rămâne la putere avea nevoie de fascism, cu toate că nu iubește metodele plebee ale acestuia"4. În concepția lui Trotsky, fascismul nu era altceva decât dictatură capitalului monopolist, iar mică burghezie îi era asociată. Ideologul marxist
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a conservatorilor) fuseseră atinse, imaginea politicienilor liberali avusese destul de mult de suferit. Între timp, izbucnirea crizei orientale făcea că atenția liderilor politici de la București să se îndrepte, cu precădere, în această direcție, Rusia dorind că România să permită trecerea trupelor țariste spre teatrele de operațiuni din Bulgaria. Guvernul de la București, deși nu era împotriva acestui fapt, dorea în prealabil semnarea unui tratat între cele două țări care să-i garanteze României integritatea teritorială, știute fiind intențiile tarului de a anexă sudul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
permisiunea de tranzit a trupelor. Deși tensionate (cancelarul Gorceakov amenințând România chiar cu o invazie), discuțiile nu au dus la niciun rezultat concret. În cele din urmă, la 4/16 aprilie 1877 se încheia o Convenție ruso-română prin care armata țarista obținea permisiunea de a tranzita România, iar România primea din partea Rusiei asigurarea că va fi respectată "integritatea actuala a României". O formulare care lasă loc la interpretări și care a și fost interpretată, în sensul dorit de puterea țarista, la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
armata țarista obținea permisiunea de a tranzita România, iar România primea din partea Rusiei asigurarea că va fi respectată "integritatea actuala a României". O formulare care lasă loc la interpretări și care a și fost interpretată, în sensul dorit de puterea țarista, la Congresul de pace de la Berlin. Imediat după semnarea Convenției cu România, Rusia declară război Imperiului Otoman (12/24 aprilie 1877) și începea trimiterea trupelor spre front. În acest context României i-a revenit doar sarcina de a apăra linia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
erau impuse unele condiții. Astfel, România a trebuit să modifice art. 7 din Constituție, acordând drepturi civile depline etnicilor evrei. În plus, deși la începutul ostilităților partea rusă se angaja să respecte integritatea teritorială a României, la sfârșitul războiului armata țarista nu s-a mai retras din județele din sudul Basarabiei. Pierderea acestor teritorii a fost compensata, printr-o hotărâre a aceluiași congres, prin alipirea la România a Dobrogei. Războiului din 1877-1878 va rămâne însă în istoria României prin marile realizări
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
conceptul (der Begriff ) realitatea nu-i rezistă - îl urmează! Oare micul articol al studentului anarhist, Raskolnikov, publicat într-o foaie locală - și în urma citirii căruia, e drept, polițistul Porfiri Petrovici își formează prima suspiciune! - să fi fost, pentru istoria Rusiei țariste și pentru întreaga Europă a secolului XX, această anunțată formulare, articulare, exprimare a noului concept care permitea și instiga uciderea în numele unei idei?!... Să fie oare atât de puternic, de distrugător, Cuvântul și azi, în epoca zborului la mii de
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
expansioniste în plin avînt agresiv, pe mîna Rusiei lui Petru cel Mare. Ingenuitatea acestui fiu de domn, intelectual de larg orizont, dar politician amator, era să coste Moldova însăși independența ei. Dacă armata turcească n-ar fi înfrînt-o pe cea țaristă la Stănilești în 1711, am fi avut probabil soarta Poloniei de peste o jumătate de veac, adică am fi fost împărțiți între ruși și austrieci, fără nici o șansă de supraviețuire politică. Așa, cel puțin, după Stănilești am scăpat de un domnitor
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ne cunoști,/ Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști...” Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal și pentru unitatea națională. El critica aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, era intransigent atât față de politica de opresiune țaristă cât și față de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare, o Românie Mare. Cu ocazia Sărbătorii de la Iași, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ștefan cel Mare, Eminescu a citit la „Junimea” poemul său
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]