311 matches
-
și începu să se cațăre. Așa cum descoperise și la prima încercare, de acum două luni și ceva, gardul în sine nu era greu de escaladat. Era ca și cum te-ai cățăra pe o frânghie. Ajunse sus și, nerăbdător acum, sări peste țepușele gardului. După aceea, realiză că fusese prea nerăbdător. Alunecă. Apoi comise o a doua greșeală; greșeala instinctivă de a încerca orbește să se salveze. Pe când căzu, una din țepușe îi împunse antebrațul stâng, chiar lângă cot, și i-l străpunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
cățăra pe o frânghie. Ajunse sus și, nerăbdător acum, sări peste țepușele gardului. După aceea, realiză că fusese prea nerăbdător. Alunecă. Apoi comise o a doua greșeală; greșeala instinctivă de a încerca orbește să se salveze. Pe când căzu, una din țepușe îi împunse antebrațul stâng, chiar lângă cot, și i-l străpunse. Rămase agățat acolo, cu brațul înfipt în cârlig ca la măcelărie. Durerea izbucni și îi urlă prin corp, iar ceva cald, sărat și vâscos îl stropi peste gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
-l de groază. Câteva secunde n-a simțit decât asta. Se sălta singur. Aceasta a fost primul lucru de care Craig fu conștient, în afară de chinurile sfâșietoare. Se sălta cu brațul drept, și simultan, încerca să-și ridice antebrațul stâng din țepușa neagră și grosolană în care se înfipsese. Se săltă! Și reușise! Reușise! Căzu la vreo șapte metri pe terenul din față. Se izbi tare. Mușchii îi erau niște corzi întinse dureros, la maximum. Lovitura aterizării a fost o ciocnire zguduitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ceșcuță de gloanțe și să roage cealaltă persoană să fie cu ochii pe ostaticul lor cât timp ei dau o fugă până la magazin. Racey - fe dornic de intimitate - are o casă mare, propriul parc, porți electrice și ziduri înalte cu țepușe în vârf. Am parcat pe stradă și n-a ieșit sau intrat nici țipenie de acolo. Nici măcar poștașul. Ce plictiseală. Mi-am făcut serios griji ca nu cumva Racey să fi plecat la Marbella și să trebuiască să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
select din Dalkey al lui Racey! Încântată. Încântată la culme. Poate reușesc să-i dau în sfârșit de cap slujbei ăsteia afurisite. Am condus într-o viteză până acolo! Dar casa lui Racey avea încă poartă cu interfon, ziduri înalte, țepușe în vârf. Cum reușesc alți detectivi particulari să intre oriunde? Poate că au un mic dispozitiv foarte la îndemână care dezactivează poarta. Sau poate sunt alpiniști amatori, așa că aruncă o sfoară în jurul uneia din țepușele din vârf și ajung în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
poartă cu interfon, ziduri înalte, țepușe în vârf. Cum reușesc alți detectivi particulari să intre oriunde? Poate că au un mic dispozitiv foarte la îndemână care dezactivează poarta. Sau poate sunt alpiniști amatori, așa că aruncă o sfoară în jurul uneia din țepușele din vârf și ajung în grădină până să apuci să zici „poartă“. Singurul talent pe care pot conta e că n-am nici o jenă. Am apăsat pe butonul de la interfon, am așteptat. După o vreme, o voce spartă de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-te. Fii liniștit... Doamne! Nu ați putea fi prea relaxați dacă v-ați afla pe scaunul electric al lui Roger. Roger e igienistul meu, e dentistul meu. De patru ori pe an, înarmat cu pensete de forma unui cioc, cu țepușe și scule ca un cap de săgeată, Roger îmi verifică rădăcinile. E ceea ce noi numim purificarea de zgură sau controlul tartrului. Dar ce dracu e tâmpenia asta cu tartrul? De ce nu-și alege și tartru’ ăsta pe altcineva? Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că sunteți vegetarian”, i se adresă pe un ton protocolar stomatologul Paul. „Ei și?” făcu Oliver. „Vreau să mă conving că ceea ce voi mânca e carne, nu altceva...” Mirosul apetisant care venea dinspre grămada de carne frumos rumenită, aranjată pe țepușe, stropită din belșug cu fel de fel de mirodenii, Îi aducea aminte de preceptele câinelui Benedict Spinoza privind adevărul ultim și adevărul pur. Aici Însă era vorba despre un alt fel de adevăr, pe care Oliver Îl mirosise și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Însă era vorba despre un alt fel de adevăr, pe care Oliver Îl mirosise și acum voia să se convingă pe propria piele sale despre adevărul posedat de Satanovski. Mirosul, desigur, era Înșelător. Gustul, la fel. Umplându-și farfurioara cu țepușe bine rumenite, masterandul Lawrence Își făcu loc la masă, așezându-se pe un scaun liber În apropiere de Bikinski. Conform preceptelor lui Benedict, adevărul ultim avea să i se releve printr-un urlet. Dacă va avea de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Atacul era În avantajul turcilor. Numărul, forța de izbire, Înălțimea de pe care porneau ofensiva. - Așteptați... murmură Angelo, urmărind concentrat galopul achingiilor. Așteptați... Acum! Retragere falsă, cu Învăluire pe flancuri! Apărătorii făcură zece pași Înapoi, lăsând În locul lor patru rânduri de țepușe ascuțite. Săriră În șei, grupându-se pe două flancuri, În timp ce primele rânduri ale achingiilor se prăbușeau În vârful țepușelor care spintecau burțile cailor. Cele două coloane ocoliră poiana În care se aflau achingii, la trap ușor, apoi, la comanda lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
galopul achingiilor. Așteptați... Acum! Retragere falsă, cu Învăluire pe flancuri! Apărătorii făcură zece pași Înapoi, lăsând În locul lor patru rânduri de țepușe ascuțite. Săriră În șei, grupându-se pe două flancuri, În timp ce primele rânduri ale achingiilor se prăbușeau În vârful țepușelor care spintecau burțile cailor. Cele două coloane ocoliră poiana În care se aflau achingii, la trap ușor, apoi, la comanda lui Baldini, atacară simultan, Într-o șarjă devastatoare. Lupta la sabie schimba, În fiecare clipă, echilibrul forțelor de cavalerie. Achingii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Șarjă la sabie, fără nici un strigăt, luptă dură, seacă, cu sete de răzbunare. 1 septembrie. În zori. Avansarea continuă spre sud. Mahomed nu e nicăieri. La cinci ceasuri călare ne așteaptă un baraj de ieniceri, cu șanțuri de apărare și țepușe pentru oprirea cailor. În mod ciudat, oamenii nu sunt obosiți. Au luptat mai bine de cinci ore, la lumina făcliilor. Acum continuă marșul spre sud, cu aceeași Încrâncenare. Este un mod uluitor de a răspunde, sufletește, unei porunci care venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doi oameni, nici o armată a Semilunei nu va putea trece. 3 septembrie. Întregul dispozitiv al ienicerilor a fost dat peste cap de strategie genială a celor trei Oană. Stefano s-a strecurat, travestit În ienicer, În mijlocul lor. A dat foc țepușelor care trebuiau să oprească Înaintarea cavaleriei și a produs explozii În lanț În depozitele de muniții. A măcelărit echipele trimise În cercetare. Apoi a dat semnalul de atac pentru tatăl și fratele său. Șarja Apărătorilor a fost un spectacol absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
său, Nuharoo. Lucrurile pe care nu le cunosc mă fac să devin nervoasă. — O, dar nu le vei cunoaște niciodată pe toate. E o neorânduială care datează de o sută de ani. Îmi acoperă privirea cu unghiile ei ca niște țepușe: O voi trimite la tine la palat pe manichiurista mea, dacă nu pui tu însăți să-ți fie făcute. Nu sunt obișnuită să am unghii lungi, Nuharoo. Se rup foarte repede. — Nu sunt eu cea care conduce gospodăria imperială? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
alte cuvinte, toate speranțele de apărare ale capitalei se risipeau. Alte rapoarte descriau acte de bravură și patriotism care îmi umpleau inima de tristețe. Modalitatea demodată a Chinei de a purta războaie devenise un impediment - nimic altceva decât bariere din țepușe de bambus apărau forturile noastre și complexul lor de tranșee și valuri de pământ. Soldații noștri nu aveau nici o șansă să își arate măiestritele deprinderi de luptă din artele marțiale. Cădeau împușcați înainte chiar de a-și zări inamicul. Cavaleria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vânatul prins chiar de ei. Lică, Îndemânatic, Începu să smulgă penele și fulgii. Găinușa nu era mai mare decât un guguștiuc, iar jumulită arăta cât o vrabie. Tăiară bucățile mici și, Împreună cu ficatul, inima și pipota, le Înșirară pe o țepușă. Nu le mai ardea nicicum de pescuit și parcă uitaseră cu totul de ce veniseră acolo. Plasa atârna, obosită și murdară, Între aracii Înfipți În pământ. Blondul Își zise chiar că, așa cum stătea ea acolo părăsită de toți și nebăgată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un bou. Dar nu le păsa. Se bucurau la vederea focului, urmăreau cum limbile galbene și roșii cuprindeau lemne din ce În ce mai groase. Când flăcările se potoliră, stropiră jarul cu apa adusă În gură și În pumni din Gropan. Proptiră, În sfârșit, țepușa Între două crăcane Înfipte În pământ și Blondul trebui s-o Învârtă Întruna ca să nu se ardă prea mult pe-o parte. Întinseră pe iarbă o cămașă și pe ea Lică așeză ce avea În traistă: mămăligă, câteva ouă fierte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aleagă decât câteva firicele de carne și puțină piele care mirosea a fulgi arși. Ceilalți, mărinimoși, Îl poftiră să ia și bucățele bune, mai ales că fricosul avusese o idee care le Îmbunătățise ospățul: Înfipsese felii groase de mămăligă În țepușă și le fripsese. Chiar izbutise, cu toată neîndemânarea lui, să nu scape mămăliga pe jar. Înfometați, mâncară până la urmă și ce se putu roade din oasele păsării. Își linseră degetele și oftară de sătui ce erau. Scuturară cămașa de rămășițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doi coloși care-l țin cu putere de brațe. În ceea ce-l privește, Alp Arslan stă așezat pe un podium de lemn acoperit cu perne. Cei doi bărbați se măsoară Îndelung din priviri, apoi Învingătorul poruncește: — Să se Înfigă patru țepușe În pământ, să fie legat de ele și sfârtecat! Iusuf Îl privește pe celălalt de jos În sus, cu dispreț, și strigă: Aceasta este oare pedeapsa pe care trebuie s-o Îndure cel care s-a luptat ca un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sărbătoare, baronul münchhausen care, trăgându-se de păr, se salvase de la moarte prin Înec Într-o mlaștină, pe el și calul pe care-l călărea, dracula din transilvania care nu moare oricât l-ar omorî, doar dacă-i Înfig o țepușă În inimă, și chiar și așa Încă se mai Îndoiesc unii, faimoasa piatră, În vechea irlandă, care țipa când o atingea adevăratul rege, fântâna din epir, care stingea făcliile aprinse și le aprindea pe cele stinse, femeile care lăsau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Piticot se aplecă În față și scuipă În foc. — Cum a fost asta? — N-ai nimerit tigaia. A, ce voiam să mai fac e ceva destul de urît. O chestie pe care-am Învățat-o din Biblie. Voiam să iau trei țepușe, cîte una pentru fiecare, și să le Înfig În tîmple cînd dormeau - Ălora și băiatului. Și cu ce voiai să le-nfigi? — Cu un ciocan căptușit. — Cum să căptușești un ciocan? — Bine de tot. — E cam dură ideea asta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Clujului, de pildă (cam beat, ce-i drept), s-a împiedicat de un astfel de gard și a rămas înfipt cu gîtul în țepii lui. „Dacă Primăria ar observa mai atent aceste garduri, ar putea vedea că partea superioară (cu țepușe) reprezintă un ade vărat pericol, mai ales pentru copii” - au sărit atunci alți părinți. Li s-au alăturat în cor și alte victime colaterale, care își lăsaseră de-a lungul timpului cîte o bucată din îmbrăcăminte între colții acestor garduri
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în loc se deschidea cîte-o piațetă pustie, cu un rond de flori sau o bisericuță în mijloc. Câte o fetiță în rochie albastră izbea de perete o minge vărgată, multicoloră, apoi se oprea și ne privea cum treceam pe lângă gardurile cu țepușe de fier forjat. Nu sperasem să mai intru vreodată în camera ei, cu cele două rânduri de icoane pe sticlă de jur împrejur, cu pianina aburită, scrinul pictat și draperiile stacojii, lucioase, ale geamului îngust și înalt până la tavan. Chiar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sară peste îngrăditură, urcându-se întâi pe o piatră mare din apropiere. Numai că înăuntru nu exista nimic pe care să se poată urca, iar barele de metal, înalte până la nivelul pieptului, își curbau spre interior vârfurile ascuțite ca niște țepușe. Turbat de propria lui tâmpenie și provocat acum de râsetele spectatorilor, alerga de colo-colo, holbându-se prin lentilele stropite de ploaie ale ochelarilor, încercând să găsească un loc pe care să-și rezeme piciorul, străduindu-se să se apuce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sunet scoteau tălăngile de la vacile sale așa cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara. Când ne săturam de zmeură, de alune, de fragi, de afine sau de mure, făceam un foc zdravăn, frigeam bucăți de slănină înfipte în țepușe și picuram untura pe pâine. Apoi, improvizam tot felul de jocuri, ca să treacă timpul. Știam că n-aveam voie să pierdem vacile, care ne fuseseră date în grijă, că trebuia să le ducem, seara, acasă, și că ne era interzis
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]