168 matches
-
mâini trudite de țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean. Eu parcă văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a
Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, meșteri din toate zonele țării vin să sărbătorească Floriile la Muzeul Țăranului Român. Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar și țesătoare, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii de la MȚR cu: obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane. De-ale gurii puteți târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
intelectuali care nu mai au nimic livresc în ei. Cultura lor nu mai vine din cărți, ci din computer. Iar din categoria lor face parte Paul Doru Mugur. Absorbiți de un monitor în ale cărui taste lovesc cu îndemînarea unor țesătoare de război manual, li s-ar părea o impolitețe să le spui că „a sta cu cartea în mîini" este postura fundamentală din care se naște un act scriitoricesc. Cît despre cealalată formă esențială de educare, contactul față către față
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
și continuă o serie dedicată coordonatelor culturii populare românești: Covoare, scoarțe, peretare (1996), Ceramica populară la sfârșit de mileniu (1998), Măști populare din România (2000), Lemnul - tradiție și modernitate (2002). În expoziție sunt strânse peste 100 de ștergare preluate de la țesătoare și țesători, peste 150 la număr. Deși țesutul ștergarelor este un meșteșug în care sunt specializate femeile, există și câțiva bărbați care cunosc aceste taine. ( A. M. G.) Tranzacții Companiile spaniole Hoteles RIU, Grupo de Empresas Matutes și Caja de Ahorros
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism, a dezvăluit de ce pierde economia românească anual contracte de export în valoare de 1 miliard de euro. Ministrul susține că multe românce consideră că este rușinos să lucreze ca țesătoare sau cusătoare, iar deficitul de personal rezultat în acest sector face ca țara noastră să piardă anual contracte de export de textile de 1 miliard de euro Din păcate, începem să pierdem cusătoarele și țesătoarele, pentru că ies la pensie și
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
este rușinos să lucreze ca țesătoare sau cusătoare, iar deficitul de personal rezultat în acest sector face ca țara noastră să piardă anual contracte de export de textile de 1 miliard de euro Din păcate, începem să pierdem cusătoarele și țesătoarele, pentru că ies la pensie și altele în loc nu se mai angajează, considerând că a fi cusătoare este ceva rușinos. Se pierd contracte foarte multe, avem solicitări de contracte de confecții - de la confecții de copii până la confecții de textile de casă
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
companii ale mele care au respins foarte multe contracte din lipsă de oameni", a declarat Maria Grapini, care are experiență în domeniul textil, după ce a înființat și condus mai multe afaceri în domeniu, scrie Mediafax. "Amândouă meseriile - de cusătoare sau țesătoare - sunt pe cale de dispariție. Nu se mai angajează, nu se mai duc la școală, ca să fie țesătoare", a mai spus ea. Numărul angajaților, în cădere liberă Dacă în anul 1990 lucrau în industria textilă aproape un milion de oameni, acum
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
care are experiență în domeniul textil, după ce a înființat și condus mai multe afaceri în domeniu, scrie Mediafax. "Amândouă meseriile - de cusătoare sau țesătoare - sunt pe cale de dispariție. Nu se mai angajează, nu se mai duc la școală, ca să fie țesătoare", a mai spus ea. Numărul angajaților, în cădere liberă Dacă în anul 1990 lucrau în industria textilă aproape un milion de oameni, acum mai sunt circa 200.000 de angajați. "Industria exportă în jur de 5 miliarde de euro pe
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
export, România cu siguranță ar mai putea adăuga încă 1 miliard de euro dacă ar avea oameni", estimează Maria Grapini. Ministrul crede că este nevoie în piață de cel puțin 100.000 de oameni pregătiți pe toate nivelurile, de la cusătoare, țesătoare, vopsitori, lăcătuș care întreține mașina, până la tehnician și inginer textilist.
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
amoros al stării fantomale? Doream să plec, să nu mai aud lumea muritoare Și toată a ei asemănare Cu negura, eu, ultima Clipă a rădăcinilor de exuberanță. Îmi spuneam: "Ah, să mor către iubire, numai ea balanță Providențială, pe când frumoasa țesătoare a trecutului Urzește poemul împrejurul zidirii căzute." Am văzut apărând pe nori locuințele În care trăiau îngerii și ei îmi spuseră Cântând deasupra țesăturii iubitei: "Îmbată-te de ea ca porfirul Ce bea din ochii tinerei femei strofele tale Purtătoare
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului, Silvester Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
grăsime, ca o omidă în rochii cu imprimeuri. Da, mama venise pe lume și trăia fără bucurii și fără nici o speranță. De aceea nu mă supăram când vedeam cât mă urăște. Vedeam în ea viitorul meu nenorocit de zugrăvită sau țesătoare sau presatoare, căci pe atunci nu-mi închipuiam că ar mai fi posibil și un alt fel de viață. Și poate că nici nu este. De câteva ori a sunat la ușa noastră diriginta, căci trebuia să trec u" clasa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
simboluri o unio mystica între sulf și hydrargir, sub omnipotentul semn al Pentagramei. Doar la unul sau două dintre cinema-uri se dădeau și filme "de dragoste", la care se făceau, chiar de la matineu, cozi nesfârșite, căci tinerele strungărițe și țesătoare ieșeau din schimbul de noapte și se repezeau direct în sălile mizerabile, duhnind a otravă de șobolani, ca să-i vadă pe Sara Montiel sau pe Vico Torriani. Cel mai mult, cel mai mult îi plăcea și Mariei să vadă filme
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la unul sau la altul era cu neputință, căci mai toți locuiau pe la gazde, câte doi și trei într-o odăiță. Dacă ratai o întîlnire, puteai să nu-l mai revezi niciodată pe celălalt, așa cum se-ntîmplase cu Maria și Pablito, țesătoarea și studentul la filozofie, care nu reușiseră să se găsească într-o seară de iunie, când, dintr-o neânțelegere stupidă (așa crezuse fata), ea așteptase într-un loc, timp de trei ore, plimbîndu-se tot mai înfricoșată pe sub castanii înfloriți de la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
însingurată, spectrală. Era o lumină albastră pâlpâitoare, care-i amintea Mariei pieptul cu ape de azur al lui Păunaș, păunul din curtea de pe Silistra. Dădea colțul ierbii în jurul turnului uns cu păcură. Costel îi dădu un ocol, lăsînd-o pe tânăra țesătoare încremenită, cu ochii mari, în fața ușii. Îndărătul construcției de plasă și bare de fier era un maidan cu cauciucuri de mașini stivuite, iar în fund calcanul galben al unei case, cu o fereastră în mijloc, aproape de muchia de sus. În
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nimic deosebit. Înălțată pe vârfuri, așa cum umbla de obicei, cu părul coborând până în spatele genunchilor, iritîndu-i cu ultimii cârlionți pielița dulce de acolo, ovalul acela ca un ochi închis, femeia din lift părea alcătuită din aer de culoarea mierii. Tânăra țesătoare bănui că, totuși, trecătorii o puteau vedea la fel de bine ca și ei, dar că o găseau atât de potrivită cu colțul acela nostalgic și ciudat de București și cu înserarea, încît mintea lor n-o înregistra, icoana ei coborîndu-le direct
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nălța încă edificiul singuratic al casei liftului unei clădiri inexistente. Și vis fusese prizoniera mare și goală a liftului, cu fluturele ei cât o lebădă-n brațe și cu mersul ei grațios, cea care o privise-n ochi pe biata țesătoare și-i spusese, ca și când prima dată, atunci, i-ar fi dat un nume, cu voce de trianglu și carillon: "Ești Maria." Realitatea era cu totul alta, era camera cu chirie de pe Silistra, erau macaroanele cu marmeladă, ciorbele lungi care clocoteau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
găsească pe nimeni altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dăduse raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, Începuse cu un aer conspirativ: Știți domnule inspector, aici În comună este o țesătoare, una care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua și le vinde. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine, mă duc să văd
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine, mă duc să văd la fața locului răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigase pe femeia de serviciu, să-l conducă pe domnul inspector la acea țesătoare. O Învăț eu minte, gândise secretara, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe În apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
apropiate: Pojejena, Sichevița, Moldova Nouă.Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specifice.Lâna era spălată mai întâi în apele Dunării, scărmănată manual, apoi urma torsul.Când firul de lână era gata, acesta era preluat de Țesătoare care Țeseau pături, postavuri pentru îmbrăcăminte(sursa:Mihai Leonte, p.128 ,din Metafore aprinse). ,, Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negre, încingându-se cu brăciri mult
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
înveli) (22, pp. 70-71). Pentru a rămâne în domeniul lingvisticii, mă opresc o clipă asupra numelui Ariadnei. În pofida etimologiei „clasice” (Ari-agnos = prea sfânta, prea pura) (106), numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne) și cu legendara țesătoare Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asupra numelui Ariadnei. În pofida etimologiei „clasice” (Ari-agnos = prea sfânta, prea pura) (106), numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne) și cu legendara țesătoare Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne) și cu legendara țesătoare Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]