161 matches
-
fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
XVI-lea, în importanta sa lucrare "Historia de las Indias", un rezumat al "Jurnalului" pierdut al Amiralului, afirma, în legătură cu decizia respectivei comisii, că "toți îl luau în râs"! Pleacă la Cordoba unde o cunoaște pe tânăra Beatriz Enriquez de Arana, țesătoare, care îi dăruiește un fiu, Hernando sau Fernando, cel care peste ani avea să scrie "Historia del Almirante Don Cristobal Colon" și care, fiind fiu provenit dintr-o legătură "nelegiferată în fața altarului", avea să fie principala cauză a refuzului Bi-sericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
am încercat să contribui și eu cu ceva la "bugetul familiei". Așa că încă din clasa întâia am intrat la propriu și la figurat "în pâine". Aveam un coleg de clasă ai cărui părinți făceau parte din noua aristocrație mama, fostă țesătoare la fabrica " Textila", fusese avansată directoare, iar tatăl, tot muncitor, se trezise peste noapte, după 2-3 luni de "școală de partid", numit procuror. Aveau un băiat, cam bolnăvior, coleg cu mine, care nu prea mergea bine cu cartea și, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din diferite domenii, e drept, la ore la care poporul doarme, legănat și obosit de reclame, politicieni, fotbal și vedete sexy. Probabil că starea actuală trebuie asimilată aceluiași sindrom adolescentin, ușor schizoid: de la elogiul comunist al muncii grele a macaragiilor, țesătoarelor și metalurgiștilor, am trecut la elogiul loisir-ului, al spectacolului, al circului. Elogiam munca fizică? Ei bine, acum elogiem desfătarea picantă și circul politic! Elogiam anonimatul „colectivelor de muncă”? Ei bine, acum facem exclusiv elogiul lui „one man show”! Ne
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pune problema, la acest nivel, de valoare socială sau originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. * Creativitatea productivă se referă la făurirea de obiecte, specifică muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifică tehnicianului, care produce lucruri, dar nu originale. * Creativitatea inventivă este accesibilă unei minorități foarte importante. E vorba de inventatori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
mâini trudite de țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean. Eu parcă văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
Str. Tărcăuș Str. Teiul Doamnei - nr. 9 - 83 Str. Teiul Doamnei - nr. 4 - 104 Str. Teiul Doamnei - nr. 3 - 7 Prl. Teslei Str. Teslei Ale. Tibiscum Str. Toporului Str. Tudor Mihai Str. Tulpinei Str. Turiștilor Int. Turnului Str. Tușnad Str. Țesătoarelor Ale. Ulmetum Str. Valea Jiului Str. Valea Măgurei Int. Varna Str. Vașcău Str. Velinței Str. Vistiernicul Trufanda*(D) Int. Volburei Str. Zalău Str. Zalelor Int. Ziduri Între Vii Str. Ziduri Între Vii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
au primit succesiv funcții diferite în sugerarea luptei, muncii, progresului, unității muncitorești în acțiune etc.” Așa-numitele dansuri ale muncii au devenit foarte des folosite la începutul anilor 1980. În această perioadă, pionierele din Buzău au realizat un dans al țesătoarelor care „a căpătat amplitudine prin apariția unui număr sporit de copii dansatori; împreună cu cei din scenă, aceștia au format, tot prin mișcare coregrafică, un uriaș covor, „citit” de către spectatori în momentul când, cei peste 200 de copii, așezați pe podea
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
actuala stare de fapt astfel vechea teorie cuantică a fost înlocuită și a luat naștere perioada mecanicii cuantice organizarea socială se baza pe reciprocitate și redistribuire neexistând dovezi despre existența pieței sau a banilor noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare care fac cuiburi din frunze de copac atunci steaua fiind foarte fierbinte maximul de energie radiată se găsea în domeniul ultraviolet invizibil pentru epoca respectivă despoții făceau tot ce le plăcea atîta timp cît plăteau tributul regulat și furnizau contingente
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
pe 7 iulie, sau pe 7 august în unele zone ale Japoniei, Festivalul Tanabata își are originile într-o legendă populară chineză care povestea despre întâlnirea romantică, o dată pe an, a două stele din Calea Lactee: Steaua Văcarului (Altair) și Steaua Țesătoarei (Vega). În ziua festivalului oamenii își scriu dorințele pe fâșii de hârtie colorată, pe care mai apoi le prind de ramurile arborilor de bambus. Sărbătoarea este asociată cu ziua îndrăgostiților. Japonia este țara care își sărbătorește cu regularitate și mult
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
Era fiica lui Gheorghe Năstase și a Mariei (născută Gheorghe), membri colectiviști din 1951, la GAC "Steaua Roșie" din comuna natală. avea patru frați și surori: Alexandru Gheorghe (sudor, angajat la ICIL București, membru de partid din 1958), Stanca Roler (țesătoare, membră de partid), Ioana Popa (țărancă), Teodora Dîrvăreanu (utemistă, încadrată în Miliție, la Serviciul evidența populației). Până la 17 ani a locuit și muncit la câmp, cot la cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a angajat muncitoare necalificată la Imprimeria Chimicală Pertex. După doi ani a rămas fără lucru. S-a reangajat în 1949 la fabrica de textile "Partizana", calificându-se ca țesătoare. Studii - A urmat șapte clase elementare (1935-1942). Mai târziu, timp de trei ani (1957-1960) a urmat cursul de perfecționare și Școala Superioară de partid "Ștefan Gheorghiu". În 1965 a absolvit Facultatea de Economie Generală, Institutul de Studii Economice București. S-
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
asistentă timp de doi ani. Noi și noi cursuri i-au "îmbunătățit" pregătirea politică. A urmat cursul de perfecționare de pe lângă școala "Ștefan Gheorghiu", absolvit cu calificativul "foarte bine". A fost repartizată asistentă la catedra de geografie a școlii, dar fosta țesătoare a clacat după patru luni. În iunie 1954 a devenit instructor al Comitetului Orășenesc București al PMR. Din nou promovată în 1956, ca șef al "sectorului muncii de partid în rândul femeilor". S-a întors la "Ștefan Gheorghiu" și a
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
retur trebuia să fie o bezea sau cioco albă, de unde și numele de Ziua albă. Însă acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chineză, există un omolog al Zilei Îndrăgostiților numită Ziua Saptelor, potrivit legendei "Ciobanului și Țesătoarei Menajeră" care s-au găsit în Rai în ziua a șaptea a lunei a șaptea a calendarului lunar. Odată era un împărat român al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe
Ziua îndrăgostiților () [Corola-website/Science/303227_a_304556]