273 matches
-
producție actuale și concentrarea pe cele potențial viabile, determinând astfel creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție de la 36% în anul 2000 la 80% în 2004 pentru filaturi, si de la 41% în anul 2000 la 70% în 2004 pentru țesătorii și finisaje. - Dezvoltarea capacităților de producție din confecții datorită competitivității subsectorului. Aceasta se va realiza cu surse proprii ale societăților comerciale de profil, în majoritate private. - Retehnologizarea fabricației și reducerea consumurilor materiale și energetice. - Continuarea privatizării. - Stimularea activității de cercetare-proiectare-creație
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
bucăți incomplete din acestea; - zdrențe, cîrpe noi și uzate; - resturi de articole tehnice că: pîsle, benzi etc.; - capete de șfori, frînghii, chingi etc.; - resturi de ambalaje textile. Prin deșeuri textile, în sensul prezentului regulament, se înțeleg: - deșeuri de filatura și țesătorie de orice fel; - deșeuri de la fabrici de confecții de orice fel și de tricotaje provenite de la croit; - deșeuri de fire de la fabricile de tricotaje. Articolul 2 Prelucrarea resturilor textile de la organizațiile, întreprinderile și instituțiile de stat și cooperatiste, precum și achiziționarea
REGULAMENT din 12 octombrie 1970 privind predarea, colectarea şi valorificarea obiectelor textile scoase din uz şi a deşeurilor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135173_a_136502]
-
asigurării surselor de finanțare necesare retehnologizării-modernizării, neglijat datorită dezvoltării producției de tip LOHN pentru industria confecțiilor textile. Acest sector industrial prezintă următoarele puncte slabe: - rămânerea în urmă din punct de vedere tehnic și tehnologic în subsectoarele primare datorită dotării neperformante (țesătorii și filaturi); - insuficientă resurselor financiare necesare modernizării capacităților de producție viabile și dezvoltării de noi capacități; - decalajul tehnologic față de țările dezvoltate. Dezvoltarea activității economice a celor 2 subsectoare se estimează că va fi diferențiată în perioada 2002-2004 astfel: - subsectoarele producătoare
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]
-
realizarea articolelor tehnice din piele; 4.6.3. Automatizarea complexă și informatizarea proceselor tehnologice și a activităților tehnico - productive: - Elaborarea sistemului informatic pentru proiectarea structurilor țesute, desenelor de imprimare, contexturilor, încălțăminte și confecțiilor; - Realizarea de sisteme de automatizare pentru filaturi, țesătorii și finisaje textile, secții de dozaj amestec cauciuc; 4.6.4. Prevenirea și reducerea poluării mediului înconjurător și protecția omului: - Cercetări privind evaluarea impactului ecologic al tehnologiilor din industria textilă, pielărie și sticlă; - Elaborarea tehnologiilor de tratare a apelor uzate
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
Personalul de tură din instalațiile de 750 kv care desfășoară activitate la pupitrul de comandă și în restul instalației. 115. Montarea, exploatarea, întreținerea și repararea stîlpilor și a liniilor electrice de înaltă tensiune, la înălțimi peste 15 m. 116. Filaturi, țesătorii și finisaje textile: destrămător, desprăfuitor, scuturător, pregătitor amestec, dublator, răsucitor, bataj curățitor filtre, tăietor fuior de în sau cînepă, zdrobitor, cardator, curățitor, șlefuitor garnituri carde, laminator benzi din fibră, pieptănător, puitor, filator-bobinator, țesător, gazator, albitor, fierbător, mercerizator, vopsitor și imprimeur
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
Personalul de tură din instalațiile de 750 kv care desfășoară activitate la pupitrul de comandă și în restul instalației. 115. Montarea, exploatarea, întreținerea și repararea stîlpilor și a liniilor electrice de înaltă tensiune, la înălțimi peste 15 m. 116. Filaturi, țesătorii și finisaje textile: destrămător, desprăfuitor, scuturător, pregătitor amestec, dublator, răsucitor, bataj curățitor filtre, tăietor fuior de în sau cînepă, zdrobitor, cardator, curățitor, șlefuitor garnituri carde, laminator benzi din fibră, pieptănător, puitor, filator-bobinator, țesător, gazator, albitor, fierbător, mercerizator, vopsitor și imprimeur
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
Personalul de tură din instalațiile de 750 kv care desfășoară activitate la pupitrul de comandă și în restul instalației. 115. Montarea, exploatarea, întreținerea și repararea stîlpilor și a liniilor electrice de înaltă tensiune, la înălțimi peste 15 m. 116. Filaturi, țesătorii și finisaje textile: destrămător, desprăfuitor, scuturător, pregătitor amestec, dublator, răsucitor, bataj curățitor filtre, tăietor fuior de în sau cînepă, zdrobitor, cardator, curățitor, șlefuitor garnituri carde, laminator benzi din fibră, pieptănător, puitor, filator-bobinator, țesător, gazator, albitor, fierbător, mercerizator, vopsitor și imprimeur
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
evoluției managementului activității sportive Preocupările teoretice și pragmatice pentru managementul organizațiilor a apărut destul de timpuriu și în țara noastră. Majoritatea lucrărilor de specialitate menționează că pentru prima dată în Europa sistemul taylorist de organizare a muncii a fost aplicat la „Țesătoria Românească de bumbac” din Pitești. Încă în anul 1916 în planul de învățământ al Academiei de Înalte Științe Comerciale era introdus cursul de management al firmei ținut de Virgil Madgearu, care afirma că „în fruntea programului de învățământ trebuie să
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in. Fibrele sunt apoi prelucrate în filaturi și țesătorii din aceleași zone (Fălticeni, Botoșani, Sighișoara, Gheorgheni, Constanța etc.). Deși nu este cultivatoare de bumbac, România are și o importantă industrie de prelucrare în domeniu, pe bază de materie primă din import. Cele mai importante centre sunt București, Timișoara, Arad
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele artei populare, olăritul și țesătoria în centrele Epureni, comuna Duda Epureni, Brădești, comuna Vinderei și Pogonești, respectivele meșteșuguri fiind de veche tradiție în județ. Când avem în vedere prelucrarea lemnului trebuie, mai întâi, să menționăm că teritoriul actual al județului Vaslui era, în trecut, acoperit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru duzi, iar județul Vaslui trimitea la Iași tinere bursiere pentru a învăța țesătoria și creșterea viermilor de mătase. Până în 1989, școlile și CAP urile aveau și această sarcină. în neglijența generală de acum, au dispărut aceste preocupări, care ar putea fi, însă, revigorate în alți parametri. în zilele noastre, ca materii prime vorbim
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul de modernizare (și Pogoneștiul este un sat care a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
elevul trebuie dus să viziteze ateliere și prăvălii și să cunoască viața agricultorilor: Se duceau să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de oglinzi, pe tipografi, pe organiști, pe vopsitori și pe alți lucrători. Îmbiindu-i cu cîte un pahar de vin, se minunau de lucrurile frumoase care ieșeau din mîinile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
producției în proporții considerabile. Exemplul textilelor scoate în evidență înlănțuirea inovațiilor prin jocul noilor necesități create. În 1733, Kay perfecționează războiul de țesut datorită "suveicii volante", care permite realizarea unor țesături mai late, folosind mai puțină mînă de lucru. Capacitatea țesătoriei fiind de acum mai mare, crește considerabil cererea de fire de țesut, creștere la care vîrtelnița și lucrul ocazional și neregulat al mîinii de lucru rurale sînt incapabile să-i facă față. De aici, eforturile de a realiza o mașină
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
profesie și cunoștințe, era mult apreciată de conducerea fabricii. Nu a trecut mult și a primit o repartiție de spațiu locativ pentru o garsonieră într-un bloc din strada Păcurari, iar profesional a fost promovată ca șefă de secție la Țesătoria din Tătărași care aparținea de Centra la fabricii Țesătura din zona Nicolina-Țuțora. Cu toate că locuința noastră era situată la ultimul etaj, iar blocul nu avea lift, pentru noi ea a fost o adevărată pomană față de locuința de până atunci. Parcă nici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
deținuți. A făcut parte din lotul transferat la Canal la începutul lui 1950 și retrimis înapoi, dar la scurtă vreme a fost dus la Gherla, unde a fost scos la muncă, lucrând ca ajutor la bucătărie, iar mai apoi la țesătorie. Spune că Popa ținea prelegeri despre binefacerile comunismului și, deși nu aveau loc bătăi, povestește un episod în care Popa i-a întrebat pe cei din cameră dacă se mai gândesc la cântece legionare și i-a pălmuit pe cei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost permise numai celor care erau de acord cu 'reeducarea'. În iarna lui 1948-1949 elevii au fost scoși la muncă în atelierul de țesătorie, iar Maxim a îndeplinit rolul de îndrumător pentru elevi, intrând astfel în contact cu toată lumea și încercând să păstreze un tonus sănătos printre ei. Virgil Maxim i s-a împotrivit și lui Dumitru Ibănescu, atunci când acesta a încercat să lovească
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Mitoc-ul îndreptându-ne spre Iași unde, într-o locuință submodestă, am trăit până în vara anului 1960. Între timp, am terminat 11 clase la Liceul Costache Negruzzi. În această perioadă părinții mei au lucrat în diferite locuri, mama la o țesătorie apoi taxatoare la tramvai și autobuz terminând cu pensionare pe caz de boală, iar tatăl la I.P.I. mai întâi ca om de serviciu la o cantină studențească, apoi magaziner, laborant și în final pensionat. Între timp, când relațiile cu “fratele
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
al II -lea din Bolgrad, în 1939, cu examenul de bacalaureat în septembrie 1943 în orașul Chișinău. Urmează studiile superioare la școala Politehnică din Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, pe care a absolvit-o în 1950 ca inginer în specialitatea țesătorie. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un destoinic organizator în industria ușoară. Astfel, ia parte la modernizarea întreprinderii industriale a iutei București (1945-1951). Ca șef de producție în Ministerul Industriei Usoare (MIU) coordonează modernizarea a 55 de întreprinderi
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
septembrie 1943 în orașul Chișinău. În perioada 1939-1940 a fost recrutat, satisfăcând serviciul militar la Regimentul 2 Grăniceri din Cernavodă (Dobrogea). Studiile superioare le urmează la școala Politehnică din București, Facultatea de Industrie Ușoară, obținând titlul de inginer textilist, spacialitatea țesătorie, în anul 1950. Stabilit în România, este pentru prima oară angajat, încă student, în cadrul Ministerului Industriei Ușoare pe post de inginer stagiar. În perioada 1945-1951 lucrează la Întreprinderea industrială a iutei București, în calitate, inițial, de inginer șef, apoi ca
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
nu numai din România, ci și din tot estul Europei. Din inițiativa sa întreprinderea a fost modernizată fiind utilată cu utilaje din Anglia (firma James Mackie), ajungând să aibă circa 2200 de angajați, iar profilul de producție diversificat pe filatură, țesătorie, confecții, folosind ca materii prime de bază: iută, in, cânepă, bumbac și fire sintetice. În perioada anilor 1951-1968 este luat cu serviciul în cadrul Ministerului Industriei Ușoare, ca șef de serviciu producție. În acestă calitate coordonează activitatea a 55 de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de la Chicago, copiii continuau, în clasă, activitatea pe care o desfășuraseră acasă. Aici, procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de secară și 3 câble de porumb. Afară de acestea mai primește ciorapi, o țundră, o pălărie și o pereche de cisme, precum și un salariu convenit, totul anual. Mai primește o delniță de porumb și are obligația de a țese în țesătoria curții toată toamna, iarna și primăvara, ori fețe de masă, ori giulgiu, ori pânză, după cum primește comanda. Conscripția din 1801, special comandată la cererea «nobilei doamne» mai arată că oamenii satelor pe care le are în proprietate sunt iobagi cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
2 profesori suplinitori, 3 maiștri, 2 servitori; în cele 7 clase învățau un număr de 344 de elevi, din care 177 români, 167 evrei. Școala inferioară de meserii din Dorohoi în anul 1920 funcționa cu 4 ateliere (lăcătușărie fierărie, lemnărie, țesătorie de covoare, vopsitorie și tapițerie) și 57 de elevi evrei. Școala profesională de fete „Domnița Ileana” avea în 30 august 1920 un număr de 4 profesori, 3 ajutori maiștri, 8 maistre; elevi români - 78 români și 28 evrei; se studiau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]