996 matches
-
cu celedea”. De obicei cuvântul „celed” în cel dintâiu înțeles, se traduce la noi cu sălaș sau curte, pe când ar fi mai corect să fie trecut cu familie sau gospodărie. Într-un document din 1446, vorbindu-se de șase „celed” țigănești, după arătarea numelui capilor de familii se adaugă: cu femeile lor și copii lor și cu toți moștenitorii lor (nașlednichi). Într-un suret de uric din 30 Martie 1500 cele de traduce cu „odaie”, ceea ce se apropie mai bine de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
gavaonilor pe teritoriile românești, pentru că femininul romni a intrat în română veche prin intermediul unui dans rom numit „romnia”, substantiv despre care Șăineanu în Dicționar universal al limbei române, pag 553, 1929 explică : Romnia f. Hora țărăneasca împrumutata dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
tradiționali. Pentru studiul de față, este demn de subliniat interesul domniei sale pentru filosofie și sociologie. Din volumul colectiv Rom sau țigan, aflăm că Nicolae Gheorghe a fost pus în tinerețea să în fața unei dileme: să-și recunoască sau nu originea țigăneasca de față cu un coleg român. Această dilemă a fost principalul motor care l-a angrenat toată viața, fiindu-i adresată de un târgoveț necunoscut: „Ba, de ce ești tu țigan?”. Redau mai jos paragraful așa cum este descris de Nicolae Gheorghe
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, București, Socec, 1895 - 1903, 1912. 15- Studii și materiale de istorie medie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1960 16- Manele khulte- joc de cuvinte inventat de mine, bazat pe asemănarea dintre cuvântul țigănesc „khul”-fecale, si izul de khultură căcare emană din manele. Referință Bibliografica: African sau Țigan? Nu orice țigan este rom. Un raspuns postum pt. Nicolae Gheorghe / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Micu-Klein, Cuza, Ferdinand. 2012, Moldova e în sfera de influența rusă, România în cea ruso-ocidentala și ambele fac un echilibru între interesele marilor puteri, culturi și religii. Concurenta interesului național filo-slav (Iliescu, Preafericitul Daniel), occidental (Constantinescu, Preafericitul Lucian), maghiar (Tokes), țigănesc (Vanghelie), grecesc (Tariceanu), evreiesc (Roman), armenesc (Vosganian) crează confuzii și au dus la un blocaj național. În acesta dezorientare și blocaj duhovnicesc și sobornicesc interesul național al tuturor românilor nu poate fi altul decât revenirea la la origine, la refacerea
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
tău cei 11 dolari cu care cei doi trec granița în toamna anului ‘90, temându-te pentru viața lor. O dată ce te-ai alăturat în această călătorie, nu mai poți da înapoi; râzi și plângi, scapi câte o înjurătură în limba țigănească și te trezești uneori, că bați prietenește pe umăr povestitorul, zicându-i: „Hei Sami, asta este prea tare, prea ireală.” Ești însă convins, că de fapt, spui acest lucru pentru că nu vrei să îți recunoști limitarea minții tale în comparație cu cele
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1399796834.html [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
săruți țărâna? O fi oare un tărâm fermecat care-ți oferă cu dărnicie, întreaga lui bogăție de roade? Răspunsul ni-l oferă Elena Buică în fiecare carte editată în țară, în fiecare articol scris în ziarele lumii, despre România, despre Țigăneștii ei teleormăneni, pământ sfânt, la fel ca tărâmul făgăduit din Scriptură, unde pentru ea, ca scriitoare plecată pe alt continent, curge lapte și miere. Un lucru e sigur: fără nevoința aceasta a scrisului, Elena Buică n-ar fi putut trăi
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
lansarea cărții „Zâmbind vieții” dar și la lansarea aceleiași cărți la Biblioteca Metropolitană. Caracteristic acestei scriitoare plină de căldură și afectivitate este că ea alintă numele orașelor care au însemnat ceva pentru ea: Clujul devine: „Clujulețul tinereților mele”, Țigăneștiul devine: „Țigăneștii mei dragi”, „Teleormanul obârșiei mele” - față de care autoarea are „o datorie de suflet”, locuri despre care, autoarea vorbește întotdeauna cu lacrima în glas. Căldura cu care a fost primită de concetățenii ei, i-a întărit faptul că România este patria
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul țigănesc la cîntecul de dragoste. Nimic forțat. O lină curgere de suflet spre alt suflet”. Cu toate că a cunoscut deplină consacrare, departe de melagurile natale, în Maramureș, Ileana Rusu a rămas în memoria iubitorilor de folclor din comuna natală. http://www.tu
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Festivalul_de_folclor_al_romanilor_de_pretutindeni_ileana_rus_.html [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
suit pe capră, eu în spate, el în față, mânând caii, și am plecat spre casa Căprioarei care era cam la vreo cinci chilometri de mers. Se uita lumea la noi ca la urs. Era joia, un fel de nuntă țigănească, glumeau sătenii. Auzi că se mărită fata lui cutare! Eu, un fel de visător peste zări de nesomn, mă credeam un donjuan în căutarea fericirii. Caii cu căruța au dat buzna în curtea Căprioarei, împingând cele două porți în lături
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
satele arondate administrativ: Mârleni, Târlani și Fâlfani. Fusese înființată încă din antichitate după cum spuneau oamenii, adică pe la jumătatea secolului trecut când un dictator făcuse el, cu mâna lui, împărțirea țării. Se simțeau însă profund europeni, mai ales că majoritatea obștii țigănești din zonă lucra în aproape toate capitalele vestului iar nivelul de viață al cetățenilor comunei era unul de invidiat, adică aveau cam doi euro pe zi pe cap de locuitor, o sumă care în ultimii ani avusese în mod constant
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
Acasa > Poezie > Cantec > FARAOANĂ (CÂNTEC ȚIGĂNESC) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului faraoană(cântec țigănesc) faraoană cu ochi murgi, unde dracului te duci, îți trag umbra după mine, eu o trag și ea nu vine, vorbele
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1459837484.html [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
Acasa > Poezie > Cantec > FARAOANĂ (CÂNTEC ȚIGĂNESC) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului faraoană(cântec țigănesc) faraoană cu ochi murgi, unde dracului te duci, îți trag umbra după mine, eu o trag și ea nu vine, vorbele mele sunt mute, cine stă să le asculte, faraoană, faraoană, eu am rană, tu ai rană, nu te doare
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1459837484.html [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
de crizanteme; când în dragoste te-afunzi, îți zornăie galbeni uzi, mahmudele și inele să te fudulești cu ele, îți vibra privirea-n aer, când oftai plină de vaier, doamna galbenului da, când o luai anapoda... Referință Bibliografică: faraoană (cântec țigănesc) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1459837484.html [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
Callimachi (București, 1947), la capitolul rezervat poemului "Țiganii" (pag. 91-92), găsim următorul fragment revelator pentru rațiunea scrierii sale: "Încă fratele lui Pușkin spune, ca poetul a disparut odată din Chișinău și a lipsit mai multe zile, colindând cu o tabără țigăneasca pe meleagurile Basarabiei. Această aventură s-ar fi legat de satele familiei Ralli, Dolna și Iurceni, unde el ar fi cunoscut-o pe a sa Zamfira, fata unui bulibaș, rătăcind cu tabăra ei până la Vărzăreștii noi. Așa ne-a povestit
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
romilor, respectiv cântecul care va stârni gelozia poetului, cântat de Zamfira (pe numele ei real Mariana): "Arde-mă și frige-mă,/Pe-un cărbune pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
numele ei real Mariana): "Arde-mă și frige-mă,/Pe-un cărbune pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht Sau nestatornica lor soarta. Vai
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
mân te thabaresas, Si bucăți de m-ai tăia Thai kotorende te shinesas, Tot voi face cum voi vrea. Șea kărava sar kamava. Alecu Ce nu mai taci, că am urât Soste chi ashes, ka me nadehlem A voastre cântece țigănești. Tumaren gilian le romanen. Zamfira Dreptate ai să le urăști, Chacho sîtu te na dehăs-le, Că tocmai pentru tine cânt. Ka orta anda tute giliavau-le. * Alecu Da' eu și fără de cantare Tale me bi-gilioreako Pricep ceva a ta plecare. Hakiarau
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
cu orez, prăjită sau chiar crudă, alături de ceapă, pătrunjel, usturoi, mărar, este împărțită semenilor, neoprindu-se nimic. Fiecare mănâncă ce i s-a împărțit de către ceilalți. Organele se fierb cu mațele și intestinele, se toacă mărunt cu verdeață și drobul țigănesc se împarte copiilor pe stradă. După-amiază toți spoitorii se strâng în cartier, fiecare aducând de acasă masă, băutură și mâncare. Femeile împart cele aduse celorlalți și primesc urarea "Să fiți sănătoși!". Finii au obligația dată de respectul ce-l poartă
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
în yukuna (equatorial amer.) KAMUI în uruak, nat. amer. KAŠI în guajiquero și caliponan KASIRI în paumari KAXI în piro (nat. amer.) KATH (etrusca, Italia) KÁWE în salinan (California) KEKI în limba până (equatorial) KERI în tariano (America de Sud) KHAM (în țigăneasca și nagameză, India) KHORSHID (persana, Iran) KHURSUN (scitica, sarmata) KIIN în yucatec maya, Mexic KIN în chontal de Tabasco, itza-maya, chorti (nat. amer.) KHAGA în sanscrita KOGE în susu (Guineea) KOGUA în cahuapana (nordul Perului) KOIAS în tătara (koiaš) = KOYASH
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
cu un an înainte). Sub pseudonimul Gino Stella (ca student la secția de italiană la Facultatea de Filologie), i-l trimisesem, împreună cu alte câteva, lui Miron Radu Paraschivescu, care a scos la lumină o mulțime de autori debutanți. Autorul Cânticelor țigănești ținea pe atunci o dublă poștă a redacției, la "Contemporanul" și la "România liberă". "Trebuie să mărturisesc (comentează MRP), de multă vreme visam la un gen de roman-pilulă-în-versuri, ca în felul nuvelelor lui O. Henry, sau la o poezie-roman-de-aventuri. Dar
Coline cu demoni by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
acasă și noi îi preparăm. Facem un preparat de casă, o tobă de casă, am făcut măieș, sângerete, o carne de porc din sudul Germaniei Schweiwn fleisch (carne Schweiwn), o șuncă foarte bună, șunca de casă a Lugojului, Kaiser, mușchi țigănesc, cârnați proaspăt, lebervurst'', ne spune doamna Sauer. Cârnații se țin la fum doar 5-6 zile Ajunși ''între bucate'', încercăm să prindem secretul bunătăților și aflăm că totul depinde de condimente, care însă nu ne sunt divulgate, precum și de proporțiile dintre
Degustarea cârnaților bănățeni' sau Worschkoschtprob-reuniune a măcelarilor la Timișoara by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103487_a_104779]
-
edituri obscure din Timișoara anului 2011 și erou al revoluției din 1989. Face afaceri profitabile cu un fost securist din București, iar în timpul liber îi place să joace baschet și să stea la bere cu prietenii. Discută patimăș despre mafia țigănească, despre „invazia” oltenilor care au distrus civilizația bănățeană și - doar pe jumătate în glumă - despre secesiunea Banatului. În trecutul său există însă câteva secrete pe care nu le dezvăluie nici măcar soției lui, Emilia, cel mai întunecat fiind legat de o
Noutăți editoriale la “Editura Polirom” și “Trei” la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104252_a_105544]
-
Marea Britanie, 2016), în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi, palate luxoase și interlopi. Comunitatea rromă e una dintre cele mai marginalizate și sărace din Europa și timp de foarte mulți ani muzică tradițională țigăneasca era singura lor marfă de export. A aparut însă un sound nou - manele - care a invadat întreaga țară. Maneliștii-vedete pot câștiga și 20.000 de euro pe seară, la nunți opulente, unde invitații aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările
Superstaruri ale filmului documentar în selecția oficială “Astra Film Festival 2016” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104731_a_106023]
-
Postările lor pe youtube ajung la milioane de vizualizări. Muzicanții tradiționali, precum celebrul Taraf al Haiducilor, care l-a avut odinioară susținător chiar pe Johnny Depp, se plâng că manelele i-au adus la faliment și că vor distruge muzică țigăneasca. Acest documentar analizează soundtrack-ul unei schimbări sociale și culturale de excepție. Liviu Tipuriță este regizor și producător. A lucrat mai mult de 20 de ani pentru programe TV de top dedicate filmului documentar, în Marea Britanie și SUA. Este câștigătorul a
Superstaruri ale filmului documentar în selecția oficială “Astra Film Festival 2016” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104731_a_106023]