187 matches
-
știu ce e În mintea puternicului zilei: adaptarea la firescul absenteism al unui electorat care nu gândește - ca pe aiurea - cum să trăiască mai bine, ci cum să cîștige, astăzi, o pâine... Parcă primul cuvânt rostit a fost supraviețuirea. 12. Țigănie Privind saltul puricelui care mi-a scăpat dintre unghii, mă consolez: la urma urmei, și acest parazit e Îngăduit de Înțeleapta Natură. De ce? Pentru că, lipsită de parazitismul ciupercii care profită de substanța reducătoare risipită literalmente În sol ca beneficiară a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu a afectat decât un număr redus de rromi. Totuși reforma a permis apariția unei categorii de rromi ce practică agricultura și chiar constituirea de sate Întregi locuite de rromi. Cele mai multe așezări de acest fel au apărut pe locul fostelor “țigănii” de pe moșiile mănăstirești. În astfel de comunități rromii au reușit să-și păstreze limba, tradițiile, cultura. În numeroase cazuri Însă, comunitățile de rromi s-au dispersat În mai multe localități, fiind supuse astfel unui proces rapid de asimilare de către populația
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de țiganii noștri, nici măcar în campaniile electorale. Cum răspund țiganii la nepăsarea afișată de români: trec la cultele neoprotestante, încalcă legea, se plâng la Consiliul Europei că sunt discriminați, împânzesc Europa care nu e dispusă să accepte și să recunoască țigănia ca mod de viață. 6 decembrie 2007 De-al nostru, mânca-ți-aș ! (II) Motto: „Dacă vor veni țiganii Inima ți-o vor preface-n Salbe și inele albe” (Frederico Garcia Lorca, Balada lunei) Încercarea de a-i pune pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dori să afle că nu socialismul i-a învățat pe oamenii acestei țări să fie leneși. Ei, țiganii, sunt puși în fața unor variante: 1. păstrarea propriei identități, opusă integrării și în societatea românească, și în cea europeană; 2. desprinderea din țigănie, prin care se înțelege sărăcie, promiscuitate, hoție, mizerie etc., va presupune un efort din partea celor supuși acestui proces, deoarece trebuie să se renunțe la vechile deprinderi, cutume, obișnuințe și practici care vin în contradicție cu legislația românească; 3. renunțarea la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
românii au și ei rege, au și alții. Unsul lui Dumnezeu, Stănescu, pentru a nu ajunge de râsul curcilor lui Dinescu, era mai bine să revină la tradiția țigănească de a avea un bulibuș. Vedeți, așadar, că între dinastie și țigănie este numai o legătură de rimă și degeaba rimează dacă nu-i adevărat. Pare evident că nu se poate stabili o legătură între statul țigănesc preconizat scris cu doi „r” și dinastia Stăneascu, însă nu-i tot atât de evident că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acțiuni de reprezentare, pentru proiecte irealizabile și alte inițiative care înghit bani. Din atitudinea bățoasă, înțepată, ofensată că nu aparține etniei țigănești ci etniei „nobile” a romilor, a reprezentantei din Asociația Națională, se vedea clar că ea confundă etnia cu țigănia. Țigănia, ca stare morală, materială și culturală, există, din păcate, și la alte etnii. Nu înlocuind termenul, etnonimul țigan cu rom, vom eradica țigănia ca mod de viață, identică cu înapoierea, promiscuitatea, lipsa de cultură, de educație, hoția, violul, crima
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de reprezentare, pentru proiecte irealizabile și alte inițiative care înghit bani. Din atitudinea bățoasă, înțepată, ofensată că nu aparține etniei țigănești ci etniei „nobile” a romilor, a reprezentantei din Asociația Națională, se vedea clar că ea confundă etnia cu țigănia. Țigănia, ca stare morală, materială și culturală, există, din păcate, și la alte etnii. Nu înlocuind termenul, etnonimul țigan cu rom, vom eradica țigănia ca mod de viață, identică cu înapoierea, promiscuitatea, lipsa de cultură, de educație, hoția, violul, crima, exploatarea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nobile” a romilor, a reprezentantei din Asociația Națională, se vedea clar că ea confundă etnia cu țigănia. Țigănia, ca stare morală, materială și culturală, există, din păcate, și la alte etnii. Nu înlocuind termenul, etnonimul țigan cu rom, vom eradica țigănia ca mod de viață, identică cu înapoierea, promiscuitatea, lipsa de cultură, de educație, hoția, violul, crima, exploatarea copiilor prin cerșit etc. Ceea ce cred că n-au înțeles „romii”din emisiune, este că, decât să fii „rom” pe banii statului român
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
astăzi se găsesc și ființe care nu le seamănă și că nu trebuie mers până în pânzele albe cu drepturile omului-țigan. Este de la sine înțeles că României îi revine obligația morală și materială de a-i scoate pe acești țigani din țigănia lor. Dacă tot ne propunem să ieșim din criză, de ce să nu ne propunem să ieșim și din criza datorată unei părți din etnia țigănească? Oricum, pentru rezolvarea acestei chestiuni, nu trebuie să pornim de la Costești. 12 septembrie 2010 Echinocțiul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cheltuielile proprii ale județului și orașului nu trec peste suma de două sute de milioane”.14 ) Acum, atras de perspectiva occidentalizării, orașul era nerăbdător să lichideze aspectele orientale, „asiatice” din viața sa. Orice incident, orice amănunt legat de „tradițiile barbare”, de „țigănie”, de lipsa de igienă era transformat în pretext pentru confruntări și polemici, ca în exemplul următor: „în timpul verii și toamnei, staționează la toate colțurile ulițelor cărucioare cu fructe. [...] Am văzut locul unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai de țigănia acestui aspect, cît e vorba de murdăria pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de cîte ori se încălca o regulă de „civilizație”, sau ceva nu funcționa bine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ediție când organizatorii o rup cu tradiția și invită o țară să facă program artistic la Veneția. Cei mai mulți care mă întreabă cum a fost nu mai așteaptă să le și răspund: „Am văzut și eu la televizor, a fost multă țigănie“. Prima dată nu înțeleg la ce se referă și iau cuvântul în sensul lui de „gălăgie, hărmălaie“. „Da, normal că a fost, erau mii de oameni acolo.“ „Nu, dar am văzut la televizor că au dus acolo mulți țigani să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
chirurgical de sanificare. Lucrurile sunt departe, însă, de a sta astfel. Fuck you, România!, titlul unui cântec al formației Paraziții, pedalează, la nivel de imaginar lingvistic, tocmai pe o igienizare cinică a țării incriminate. Dezgustați de „mahalaua” (politică) și de „țigănia” (politică) România, „deratizatorii” intenționează să o purifice prin șoc și prin insolență: dar repulsia produce tot repulsie, lăsând la iveală doar plăcerea de a împroșca și spurca. Cinismul trupei Paraziții nu salvează nicidecum melodia Fuck you, România! de senzația de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și) sud-americanul cu profil incas și ochi mongoloizi. Acum prin „romanic“ se va înțelege rom, boemian, romantic, ergo... sânge de țigan! Ceea ce va fi un mare atu pentru această țară, cu steag în culorile primare și nume amintind de Romany (țigănie). Vom fi șucari și bengoși! Se vor înghesui turistele nordice să ne admire bronzul nativ și vom suferi care din noi nu-l avem... Se vor împotrivi la început destui, cam aceiași care au acceptat greu să-l vindem pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
urmă stabilindu-se mai ales în partea de jos a Plopenilor. Cum între timp, „târgul” dintre Drăslăvăț și Șara își mărise mult aria, acesta a sfârșit prin a încorpora la sine toate satele din imediata vecinătate (Broșteni, Plopeni, Răiești, Corni-Unguri, Țigănie, în urmă Bulgari și f(oarteă probabil în curând și Epureniiă, dând prima înfățișare a orașului de azi, satele transformându-se în „cartiere” (mahalaleă. După război, aria Hușilor crește și mai mult , în urma fenomenului general de îngrămădire a țăranilor la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pri copsit o vreme a două mari și elegante localuri de noapte ale Bucureștiului: „Monte Cristo“ și „Melody Garden“. E un copil al mahalalelor, ca și mine - și mai de mahala decât mine, născut și crescut În Tirchilești, vecini cu „Țigănia“ plină de hingheri, de „șme“ (șmecheri), de „șuți“ (hoți) și de „trăsnitori“ (spărgători), printre care Victor Talianu, „gagiul șucar al bufe lor“ (amantul frumos al prostituatelor), cu „crăcanii“ (panta lonii) lui marinărești, brâu roșu și că mașă de noapte cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
evreu rus, bolșevic, pușcăriaș, fugit din Rusia, urmărit de poliția țarista (Ohiana, n.n.) - S-a stabilit la Oltenița în jurul anului 1895, ca argat și băiat de prăvălie la un grec, zis Țăndărica, pe strada Ion Heliade Rădulescu nr. 1 (fosta Țigănie, nr.4). - Și-a schimbat numele în Iliescu, probabil după 1900. - S-a încurcat cu Maria Savu (sora cârciumarului Anghel Savu, care avea cârciuma pe strada I. H. Rădulescu, nr.2), cu care s-a casaorit în 1900-1901. - Anghel Savu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
caldarareasa fără știință de carte (deși realitatea o contrazice), i-a dăruit, în 3 martie 1930, pe băiețelul Ionel, ce avea să ajungă președinte al României. Domiciliul la acea dată era pe strada I. H. Rădulescu nr. 8, strada numită (Țigănie) în Oltenița, din pricina numărului mare de țigani care locuiau acolo În prezent, pe locul dărăpănăturii se află un bloc muncitoresc, cu patru etaje. Alexandru Iliescu a mai avut încă un fiu din relația cu Maria, pe nume Eugen, fratele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
iar instanța a hotărât că fiecăruia dintre ei să le fie încredințat câte un copil. Ion Iliescu a fost dat mămicii lui care, din pricina sărăciei, s-a mutat la București, lasindu-l pe Ionel în grija unei bunici, să crească în (Țigănie). Maria s-a recăsătorit imediat cu un alt bărbat, Serediuc Dumitru, care avea două fețe dintr-o căsătorie anterioară." Se pare că lucrurile sunt însă ceva mai complicate, la acest capitol căci, iată ce citim în Lumea liberă - în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la Gorikovo, lângă Moscova, între decembrie 1931 și ianuarie 1932, după care acesta a rămas în U.R.S.S. încă patru ani) iar Măricica decedase, copilul Ion Iliescu a rămas să fie crescut de bunic, Vasili Ivanovici, la Oltenița, pe str. Țigănie (I. H. Rădulescu). De altfel, Iliescu a recunoscut că trăise în copilărie printre țiganii din cartier. Acum este limpede și de ce se întâmplase această. · Ulterior, după ce Alexandru Iliescu a revenit în țară, a fost arestat și a făcut închisoare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt de la sine o caricatură a societății umane. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie și orbească înfuriere sunt aspecte tribale obișnuite, și poetul n-a avut decât să le condenseze într-un limbaj de-o țigănie maximă, în care e formulat chiar "idealul" de nație liberă: Noi țiganii să avem țărișoară, - Unde să him numai noi dă noi!... Să avem sate, căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puteam urni lucrul: dactilografie, documentație etc.), Ministerul de Finanțe nu voia să onoreze subvenția, cu toate că era semnată de ministrul Culturii și aprobată (supravizată) de Roman (atunci prim-ministru). De altă parte, am găsit o țară În dezagregare. Capitala arată groaznic, țigănia, murdăria, mizeria (materială și mai ales morală) sunt indescriptibile. Opoziția e slabă și dezbinată. Chiar Alianța Civică, În care mulți (intelectuali, desigur) și-au pus oarecari speranțe, pare și ea ezitantă și cu conflicte interne mocnite, chiar la nivel de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mult timp. Merită să fie reținută opinia lui Ion Vinea în această chestiune: ,Controlul traducerilor, al literaturii și al pornografiei, efectuat de acest consiliu, duce de-a dreptul la cenzură. Subvenționarea, după indicațiile acestui consiliu, la favoritism, la nemulțumire și țigănie. Scriitorul nu trebuie subvenționat nici când are talent. Și apoi, cine posedă oare lactometrul care să-l constate? Și e, în cele din urmă, rușinos pentru individ să ceară subvenții numai pentru că scrie. Căci ce poate el altceva dovedi decât
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
balcanizare". "To balkanize" în engleză înseamnă a provoca scandal și anarhie, dar e absurd și ridicol să îl preluăm, cu același înțeles, tocmai noi, în plină zona a Balcanilor! E de ca si cum etnia romilor, de pildă, și-ar autoaplica cuvîntul "țigănie" cu sensul pe care îl dăm noi termenului! Apoi, cartea e ilizibila tocmai pentru acel cititor căruia Bloom pretinde a-i adresa pledoaria să: cititorul obișnuit, the common reader, cel pentru care literatura e importantă prin capodopere, nu prin giumbușlucurile
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
2. Aleea 1 Dealului: 75 x 3 3. Aleea 1 Digului: 125 x 3,5 4. Aleea 1 Dudului: 150 x 2,5 5. Aleea 1 Florilor: 250 x 3 6. Aleea 1 Romilor: 75 x 2 7. Aleea 1 Țigăniei: 150 x 2,5 8. Aleea 1 Veterinarului: 75 x 2 9. Aleea 2 Craiovei: 100 x 3,5 10. Aleea 2 Dealului: 100 x 5 11. Aleea 2 Digului: 225 x 4 12. Aleea 2 Țigăniei: 150 x 2
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]