2,211 matches
-
24 iunie. Apoi intruziunea fantasticului devine rețetă și echilibrul se rupe - delirul înlocuiește construcția atentă. Iarăși apar influențe fruste, afișate aproape ostentativ, dar cu inocență. În Omul negru, atmosfera (și intriga) se aseamănă de multe ori cu aceea din La țigănci, apoi migrează spre Cezara lui Eminescu - un vertij de locuri comune din manualele de literatură de liceu. Trebuie spus că stereotipia (înțeleasă negativ, în acest caz) este omniprezentă - din text nu am dedus asumarea acestui amalgam din partea autoarei. În cele
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
chioare. Toată noaptea au dus-o într-un chef și într-o împreunare nebună de tot felul. Dimineața, tîrziu cînd apare J.T. tînăr pe atunci îi vede pe toți prăbușiți într-un somn adînc și intră în vorbă cu o țigancă bătrînă cu fusta ei colorată ruptă și atîrnînd pe ea și care cînd îl vede pe J.T. ...el fiind conașul ăl tînăr, avînd douăzeci de ani împliniți începe să bocească și de la care află că toate, dar toate, plus babele
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
mentalul popular întotdeauna o femeie frumoasă, dorită pentru erotismul ei accentuat și exotic; iubește foarte mult bijuteriile din aur și mătasea, e o bună dansatoare și o nevastă chibzuită. în general "persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, evreice etc.) sînt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual". Dar pentru că "nu se cade pravoslavnicului să se împreune cu femeia eretică", însurătoarea cu o jidoavcă era "de ocară" în comunitatea tradițională. De aici potențialul dramatic al unei astfel de
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete. Iosana, mama Norei, rămâne fără școală din cauza numărului mare de copii. De unde incompatibilitatea dintre mama incultă și
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
e io, Gărgărița Rița, dar am știință a grăi cu omenetul..." Ti! Se mira Doica, ținând în poală ghergheful. Așa ceva nu mai pomenise. Dar culmea era alta. Culmea era că se împlinise profeția pe care i-o făcuse o ghicitoare țigancă, mai de mult, și care îi spusese că fata pe care o alăptase ea, pe Magdalena adică, și pe care mama vitregă cea vrăjmașe, o izgonise, își va veni în firea ei și se va mărita cu un fecior de
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
tâmple, să-și revină. Când ieși din leșin, luă gărgărița pe vârful degetului ei osos și rosti anevoie ducând cealaltă mână la inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla că băiatul împăratului de Verde a termenat cărticica aia, du-te
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
rosti anevoie ducând cealaltă mână la inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla că băiatul împăratului de Verde a termenat cărticica aia, du-te la dumnealui și vezi dacă a termenat-o de tot, și dacă a termenat-o cum scrie în
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
la inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla că băiatul împăratului de Verde a termenat cărticica aia, du-te la dumnealui și vezi dacă a termenat-o de tot, și dacă a termenat-o cum scrie în gîcitoare, ia-l de mână
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Subiectul pare desprins dintr-un ziar de scandal, faptul divers cu alură de senzațional e mereu prezent și mereu exploatat. Nimic nu lipsește: fetița de doisprezece ani care se prostituează trăgînd cu sete din punga de aurolac, soldatul violator de țigănci bătrîne și grase, opinia unor oameni de bine care în focul luptei pentru moralitate rămîn cu penisul în văzul lumii (blestematele de bretele), tot ce ar putea la o adică să stîrnească interesul cititorului de ziare și doar întîmplător de
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
face foame și mănâncă cu toții, împărțind în felii egale salamul fatal, bun pentru stârpirea șoarecilor, în care nu mai aveau decât să pună ceva șoricioaică... Era pe la Pașcani. Loc important... Scena cu paparuda în satul din Ialomița; vin mai multe țigănci dintre care unele tinere îmbrăcate în frunze, foi de porumb, de floarea soarelui și dansează țipând și dansând, fiicele Indiei; toți aruncă în ele căldări de apă, orice sursă de apă, să se termine cu seceta; ...în timp ce eroul privește scena
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
vizuale se străduiesc, pe cont propriu și împreună, să vindece, ludic și orfic, halucinațiile și suferințele din noi. Eu zic așa: Spălați mașina la spălătorie, mîncați o ciorbă de burtă la Casa Eliad și, dacă nu vă ies în cale țigăncile lui M. Eliade de pe strada Mîntuleasa, acordați-vă un răgaz de o oră și ceva la Toaca. Vă mai invit undeva: în centru, pe Calea Victoriei, la barul Green Hours. Coborîți cu atenție scările, găsiți-vă un loc la o măsuță
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
Pavel Șușară O călătorie cu tramvaiul 16 Mergeam cu tramvaiul 16, mi-a povestit, cu mai mulți ani în urmă, regretatul scriitor Mircea Nedelciu, și vizavi de scaunul meu, înșirată, cu fustele-i crețe, pe două locuri, o țigancă își alăpta apatică un puradel trecut bine de vîrsta alăptării. Era, așa, cam la trei anișori bătuți pe muchie. El sugea zgomotos, din cînd în cînd plescăitul limbii se auzea în tot vagonul, iar de unde ședeam eu nu era greu
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
acțiune voluntară, pe deplin asumată și chiar puțin manieristă. După cum se apăsa în burduful, de culoarea măslinei verzi, al țîței, după cum întindea sfîrcul și după cum închidea și deschidea ochii, lăsa impresia că îl interesa mai mult ceremonialul decît hrana propriu-zisă. Țiganca, de o frumusețe stranie și sălbatică, să tot fi avut, așa, cam vreo 25 de ani, stătea inertă, cu privirea pierdută pe geam, și doar brațele i se mișcau încet, vibrau mai bine zis, în ritmul în care puradelul își
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
fix, de jos în sus, la maică-sa, își ridică apoi capul și mătură, cu niște priviri aproape incandescente, întregul vagon după care, din senin, începe să urle. Să plîngă enorm, convulsiv, animalic. Stai dracu, bre și suge, îi șuieră țiganca, printre dinți, și îl smucește spre pieptul ei. Stai liniștit, că acuși ajungem acasă. Urletul se întețește, însă. Are în el ceva disperat și sfîșietor. De fiară înjunghiată sau rătăcită. Lacrimile și balele i se scurg și se amestecă pe
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
sfîșietor. De fiară înjunghiată sau rătăcită. Lacrimile și balele i se scurg și se amestecă pe bărbie, bate din mîini și din picioare, se frînge și tremură ca un epileptic în plină criză. Pasagerii se revoltă, o invită imperativ pe țigancă să-și potolească odrasla sau să coboare la prima, ea nu răspunde, își leagănă puradelul mai departe, însă acesta urlă din ce în ce mai tare și mai nestăpînit. Dacă nu taci, îi spune ea oarecum în șoaptă, dar la un nivel al șoaptei
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
Mircea Ciobanu, ca redactor, le cerea bani unora ca să-i publice, glumind că și doctorii, la urma urmei, luau parale cînd te duceai la ei să te opereze, ori judecătorii, pe la procese. Azi așa, mîine așa... Pînă ce, unei poete țigănci, autoarea unor versuri țigănești, i se ceruse salba de aur ce o purta la gît, în schimbul publicării, aceea dîndu-i-o pe loc, de la gît. Dețin aceasta, de la o personalitate a literaturii, în viață. Îi voi spune, dacă e contra, renunț. Deși
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
plenare, băutul pînă la fund al paharului celor lumești, în căutarea unor sensuri justificatoare. Surogat al libertății e tractirul țiganilor, unde alcoolul și petrecerea descătușează sufletele. Ideea lui Gelu Colceag de a personaliza mai accentuat companionii de pierzanie de "la țigănci", punîndu-le pe seamă extrase din nuvelele tolstoiene - Moartea lui Ivan Ilici, După bal, Sonata Kreutzer ș.a. - e excelentă și aduce un plus de forță filonului dramatic central. Primejdia discursivității e anulată prin dinamica și culoarea corurilor și dansurilor - în exces
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
raportări la "existențialismul" eroului, bîntuit de angoase și de setea de autodistrugere, sunt puse în evidență neostentativ. Ni se impun parcă de la sine. Pe de o parte piesa lui Tolstoi se deschide spectaculosului scenic, în evocarea mediului pitoresc de "la țigănci" (coruri, dansuri etc.), iar pe de altă parte se deschide dezbaterii morale. Cele două părți stau, firește, într-un raport de concurență, existând riscul ca prima să o acopere pe a doua. Gelu Colceag a găsit soluția unei tratări armonizate
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor, aproape ca un abandon; încît toată pînda pisicii fusese o exagerare ridicolă, un sadism tipic speciei. Ronțăiala aripilor, praful fin scuturîndu-se de pe ele, pătînd botul pisicii, - expresia ei de satisfacție. Țiganca beată, îngenuncheată în noroi, vara, în ploaie... Părul ei lung, negru, ud, lipit de obraji, pe umeri... Sînii ieșiți în afară lăsați din rochia de stambă colorată. Fața neagră, lucioasă, ochii ieșiți din orbite, buzele mișcîndu-i-se. Pare că spune ceva
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
din ce în ce mai jos pînă cînd se atinge zona imperceptibilă dintre conștient și subconștient, partea liminară în care nu mai este nevoie de nici un cuvînt... Cartea ca un infrasunet. Cititorul trebuie atras ca într-o cursă. * Cotul țiganilor. Rîul Ialomița, în copilărie. Țigăncile goale, vara, sărind din apă turbure cu brațele în sus, cu țîțele lor negre și țipetele nerușinate. Cînd plouă tare, malul se surpă, cotul se lărgește din an în an, pe cînd, pe plaja care se întinde din ce în ce mai mult, după
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
vor fi gata să treacă pragul; să nu conteze pe mine. La fel cum nici eu nu contez pe ei. Afinități cu scrisul lui Mircea Eliade aveam mai demult, de cînd citisem întîia oară Pe strada Mîntuleasa, turburătoarea nuvelă La țigănci. La un seminar universitar, nu demult, unul dintre studenții criticului Nicolae Manolescu remarcase o anume asemănare de atmosferă, parcă, între proza lui M. Eliade și a autorului Căderii în lume. Manolescu a relatat acest lucru într-un editorial al revistei
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
singuratece, eroii luau drumul caselor pe care românii cuminți, cu neveste virtuoase și copii mulți le numeau deocheate și pe care popa cu aghiazma și cu tămîierele lui le ocolea ca pe niște sucursale demoniace... Capcana în care nimerești La țigănci... Puține pagini din proza română reușesc să ne facă să pătrundem în taina, în transcendentul celor trei preotese, ale celor trei rase oferindu-se numai sufletelor bîntuite în noaptea valahă din casa de pe strada a cărei denumire declinată purta, după
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
Corneliu Vadim Tudor, linșîndu-l politic, în schimb, prin prezentarea, așa cum e, a vadimismului. Cu ani în urmă, Ion Cristoiu scria un editorial în Evenimentul zilei în care descria, atins de atacurile din România Mare, politica lui CV Tudor drept "tactica țigăncii la atac". O generalizare care, pentru un ziarist democrat, cum se crede Ion Cristoiu, era cu totul ne la locul ei. Multe sînt țigăncile care nici în coșmarurile lor nu ar adopta tactica lui C.V. Tudor, pe care le-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
zilei în care descria, atins de atacurile din România Mare, politica lui CV Tudor drept "tactica țigăncii la atac". O generalizare care, pentru un ziarist democrat, cum se crede Ion Cristoiu, era cu totul ne la locul ei. Multe sînt țigăncile care nici în coșmarurile lor nu ar adopta tactica lui C.V. Tudor, pe care le-o atribuia Ion Cristoiu aceea de ridicare a poalelor în cap și de insultare a conlocutorului înainte ca acesta să deschidă gura. Dacă Ion Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
de cine știe ce prigoană. * Bran, mai 1976. O mică parte din ce urmează s-ar putea să se repete. Nu sînt sigur. În acest caz, ar fi o altă variantă. Oricum, pentru o scenă de roman, a fost o pierdere. Întîi, țiganca tînără cu o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau zarzări în floare, că era luna lui mai... Ea apasă ca LA
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]