2,210 matches
-
succes în regiunea Burgenland, copii nu se mai întorceau la părinții lor și se căsătoreau în familii ne-rome(2). Dar, dacă privim partea pecuniară a acestei politici, putem presupune că mulți cetățeni ai imperiului Austro-Ungar s-au căsătorit cu țigănci. Privind harta Imperiului Austro-Ungar, vedem că acesta includea zone importante... Putem presupune că mulți bărbați și-au dorit țigănci, mai ales că erau și plătiți. Motivul interzicerii căsătoriei țiganilor cu țigănci a fost că nu-și permiteau să-și întrețină
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
2). Dar, dacă privim partea pecuniară a acestei politici, putem presupune că mulți cetățeni ai imperiului Austro-Ungar s-au căsătorit cu țigănci. Privind harta Imperiului Austro-Ungar, vedem că acesta includea zone importante... Putem presupune că mulți bărbați și-au dorit țigănci, mai ales că erau și plătiți. Motivul interzicerii căsătoriei țiganilor cu țigănci a fost că nu-și permiteau să-și întrețină copii. Într-adevăr, Maria Theresia era o virtuoasă. Ce virtute creștină îngăduie fie chiar unei Împărătese, să despartă copii
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
mulți cetățeni ai imperiului Austro-Ungar s-au căsătorit cu țigănci. Privind harta Imperiului Austro-Ungar, vedem că acesta includea zone importante... Putem presupune că mulți bărbați și-au dorit țigănci, mai ales că erau și plătiți. Motivul interzicerii căsătoriei țiganilor cu țigănci a fost că nu-și permiteau să-și întrețină copii. Într-adevăr, Maria Theresia era o virtuoasă. Ce virtute creștină îngăduie fie chiar unei Împărătese, să despartă copii de părinții lor? Richard Bright(3), scriitor englez care a vizitat Imperiul
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
să-nălțăm, Frecați în Spania căpșuneaua, Domn - domn să-nălțăm. În Franța noi intrăm prin case, Domn - domn să-nălțăm, Și violăm fete frumoase, Domn - domn să-nălțăm. Palate avem cu zeci de moațe, Domn - domn, să-nălțăm, Si stau țigănci în ele cloațe, Domn - domn să-nălțăm. Angliei vindem copii, Domn - domn să-nălțăm, Și-n tribunal ne dăm dilii, Domn - domn să-nălțăm. Românilor punem căpăstru, Domn - domn să-nălțăm, Ne-ajută Dumnezeul nostru, Domn- domn să-nălțăm. Voi
COLINDUL ŢIGANILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_platon_1395940581.html [Corola-blog/BlogPost/368398_a_369727]
-
menit să evoce un nume celebru în întreaga lume...cine este această fată și de ce Dracula? Dorina Neagu Stanciu: „Fața lui Dracula” este Adelina Marin, o tânără din Brăila care doar termină liceul. Aparent sub influența magiei negre a unei țigănci vrăjitoare, Vadoma (care disperată să-și salveze șatra de blestemul lui Vlad Tepes-Dracula, îi oferă acestuia periodic câte un suflet curat de față), Adelina se îndrăgostește de misteriosul profesor de istorie din liceu, domnul Alexandru Vlad. Grație tratamentului aspru pe
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_autor_dorina_neagu_mara_circiu_1381320548.html [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
învăța ce să facă atunci când se întâlnesc singuri seara pe uliță. Ei nu-i convenea ce-i spunea Eleonora și nu l-a lăsat niciodată pe Bibicu s-o pupe, cu toate că țigănușul tot încerca. Doar nu o dată, le auzise pe țigăncile mai mari spunându-i lui Bibicu: „Mă, prostule, pune-o, mă, cu cracii în sus. Ce mai aștepți? Vrei să o pună alții înaintea ta?” Nu înțelegea ea despre ce este vorba, dar era sigură că nu-i plăcea să
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
în aplanarea unor asemenea conflicte. Cu alte cuvinte, lumea nu se oprește în loc dacă această ființă nevinovată, prototip al omului lovit de soartă, a avut de suferit cu urmări nefaste, care și-au pus amprenta pe sufletul ei. Chiar dacă este țigancă, ea este un om ce nu trebuie discriminat, cu atât mai mult cu cât are calități de necontestat și duce o viață cinstită, deși plină de lipsuri. Așadar, domnul Marian Malciu realizează, și de această dată, o poveste de viață
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449010997.html [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar ne prindem în ritmul ei la fiecare petrecere la care participăm (și nu vorbesc de manele, ci de muzica aceea care ne încântă auzul și sufletul), ne costumăm la carnavaluri în țigănci cu fuste colorate și salbe de galbeni la gât, visăm ca măcar o dată în viață să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar ne prindem în ritmul ei la fiecare petrecere la care participăm (și nu vorbesc de manele, ci de muzica aceea care ne încântă auzul și sufletul), ne costumăm la carnavaluri în țigănci cu fuste colorate și salbe de galbeni la gât, visăm ca măcar o dată în viață să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
final, se retrage coborând și este rândul ei să atace. În felul acesta va fi mult mai comod aicea sus. - Bună treabă! - Ei, ce ziceți, cine vrea să coboare primul? - Eu. - Eu. - Eu..... * - Moșule, ai mai văzut până acum vreo țigancă? - Cum adică? - Adică fără chiloți. - Da. În piața Unirii. - Umbla în p..ielea goală?! - Da de unde! Furase ceva. Și-a ridicat fustele ca să scape. S-a nimerit să fiu în dreptul ei. M-a prins flama! - Vrei să mai vezi? - Unde
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
a vieții ce ai trăit-o până atunci. Poți simți că ești eliberat din prizonieratul social în care te-ai ... XXX. IV. ECOU RĂTĂCIT, de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. Parcul din centrul orașului, țigăncile căreia Ericăi îi inspirau o anume teamă, atmosfera orașului de provincie își pierduseră farmecul. Părea să fi plecat Erica cu el, să-l fi dus pe malurile Dunării, această senzație fiind accentuată de foșnetului frunzelor căzute, așternute ca un covor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
ceea ce îl fermecase, jinduind după prezența iubitei lui. Această stare, oricât de acut se manifestase, oricât ar părea de nefiresc, avusese darul de a-l maturiza, de a-l face să simtă, petru ... Citește mai mult Parcul din centrul orașului, țigăncile căreia Ericăi îi inspirau o anume teamă, atmosfera orașului de provincie își pierduseră farmecul. Părea să fi plecat Erica cu el, să-l fi dus pe malurile Dunării, această senzație fiind accentuată de foșnetului frunzelor căzute, așternute ca un covor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge la casa chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca ce primise jacheta în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și „te omor”, iar la nivel morfologic prin folosirea conjunctivului cu valoare de imperativ. Personajul se află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția chivuțelor, d-l Lefter simțind că oamenii legii nu mai sunt de partea sa, încearcă să le convingă printr-o schimbare totală a gesturilor și a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
păcat! Și mai la urmă, el a dat de știre: biletele sunt anulate, dar zece, cincisprezece la sută, da! O avere necalculabilă, care le pică din cer: bogate, independente și ... oneste șcl ... Nu apucă însă să își rostească discursul, deoarece țigăncile a căror nevinovăție fusese dovedită, recurg la o schimbare totală a rolurilor. Relația emițător-receptor și implicit acuzator-acuzat se schimbă. Țigăncile se transformă acum într-un emițător foarte puternic și zgomotos, dornic să își ia revanșa într-un mod asemănător cu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
avere necalculabilă, care le pică din cer: bogate, independente și ... oneste șcl ... Nu apucă însă să își rostească discursul, deoarece țigăncile a căror nevinovăție fusese dovedită, recurg la o schimbare totală a rolurilor. Relația emițător-receptor și implicit acuzator-acuzat se schimbă. Țigăncile se transformă acum într-un emițător foarte puternic și zgomotos, dornic să își ia revanșa într-un mod asemănător cu cel prin care au fost maltratate de către musafirul nepoftit. Țipă și urlă la el: „Iar ai venit, nebunule” țipă Țâca
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
replică: „Na belete! na belete! na belete!!! și îi aplică o bătaie strașnică. Forța ilocuționară a mesajului lor este foarte eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii săi. Statutul său de funcționar sărac, la un minister îi impune o supunere absolută față de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
al dansului pe care-l încinsese cu Mihai: Frunză verde baraboi, Durduleano, hăi! Vino și tu pe la noi Durduleano, hăi! Apoi o dădură-n cântece de șatră: Țiganii din Darabani, Taie aur și fac bani, Icușari și mahmudele Să fure țigănci cu ele, Țigăncușe frumușele... -Știi de ce te iubesc eu pe tine, măi Micherule? -De ce, conașule Mihai? -Fiindcă tu ești poporul, mă! -Adică prostimea! - glumi Micheru. -Fie și prostimea, dar în ce are ea mai bun în ea... Apoi tăcură
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
tineri, și o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
o pată de rugină printre zorele Mențiune - Victoria Chitoveanu O fulguială acoperind poteca - croncănit de ciori Etapa 68 - 9 III 2009 Locul I - Virginia Popescu amiază pe câmp - în depărtare un cal păscându-și umbra Locul II - Corina Ion fusta țigăncii - dintr-o dată grădina mai înflorată Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Noapte senină - salcâmii își leagănă puii din cuiburi Mențiune - Henriette Berge Fântâna seacă - găleata ruginită plină cu flori Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanianhaiku.html [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
-mi îmbogăți colecția de amintiri din zonă. Pe partea cealaltă a drumului, care era circulat intens de autovehicule, am observat o femeie ce fotografia de zor, parcă mai lacomă decât mine. M-a cuprins mirarea. După îmbrăcăminte, părea a fi țigancă. „Oho, e arzoaică tare, tipa!" am gândit eu ca un păcătos. Cu fustă lungă și bogată în crețuri și culori, care mi-au creat impresia că, de fapt, sunt mai multe fuste, bluză cu mânecuțe de aceleași nuanțe și cu
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449595298.html [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
diamantul meu... am avut o viață fericită timp de 12 ani. Înainte de a muri l-am întrebat: cui să dau bijuteriile pe care tu mi le-ai făcut cadou? Nu mă pot uita la ele, plâng... Dă-le la niște „țigance”, mi-a spus..”. Iată care au fost cuvintele dăruite femeii ce-i fusese aproape lui Mike până în ultima clipă de viață. El plecase însă cu sufletul ușurat pentru că se eliberase, nu dusese cu el în mormânt... taina unei vieți. Referință
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
de către Carolina Garcia tenismenei românce Irina Begu și cere Federație Internaționale de Tenis să ia de urgență măsuri în acest caz. Astăzi, într-un turneu din Statele Unite, tenismena Carolina Garcia a jignit-o pe Irina Begu spunând „o să pierd cu țiganca asta”. Cerem încă o dată autorităților statului român să incepa să trateze cu seriozitate problemă rromilor care părăsesc țară pentru a merge la cerșit și invadează parcurile și periferiile orașelor europene, aducând imense prejudicii de imagine tuturor românilor, atât sportivilor de
FADERE condamna insultele rasiste aduse tenismenei Irina Begu by http://uzp.org.ro/fadere-condamna-insultele-rasiste-aduse-tenismenei-irina-begu/ [Corola-blog/BlogPost/93087_a_94379]
-
cuvânt, fiii lui duhovnicești” - toate acestea, conform relatărilor domnului Andronescu. Un alt cunoscut - Lucian Popescu subliniază faptul că „Părintele vorbea cu aceeași deferență cu oricine, fiind cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști mai mult ca el, sau intelectualului dezamăgit în sinea
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]