277,393 matches
-
ce ar putea să însemne în contextul postmodernității, secularizant și globalizant, apelul la tradiție? Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești, teme ținând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări și se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezență cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată. Punem acest ciclu de conferințe sub numele și semnul lui
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
cu o „tobă”. Se cantă „Vinovații fără vină”. O doamnă se apropie de mine: „Uitați, am versurile aici, să nu ne încurcăm, haideți”. Îi zâmbesc și încep să cânt șoptit. Ne mai pierdem din când în când, dar o domnișoara ține ritmul și ne regăsim ușor. Mă uit în jur - majoritatea sunt tineri. Puțini ca noi, care l-am trait (și) pe ’89. Un domn a făcut rost de o carioca neagră și scrie: „Diaspora vă susține”, apoi ni se alătură
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români by https://republica.ro/din-cambridge-am-strans-in-brate-toata-romania-noi-le-vorbim-romaneste-copiii-ne-raspund-in-engleza-dar [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
timpul în contact cu oamenii cărții, mai întâi urmărind încântată întâlnirile tatălui meu cu prietenii, la un pahar de literatură, apoi prin natura studiilor mele, și mai târziu prin împrejurări fericite care m-au găsit deschisă în fața a tot ceea ce ține de creație. Foarte puternice impresii păstrez despre profesorii mei de literatură pe care i-am adorat, în așa măsură încât eram geloasă că mai predau și altor elevi. De altfel, primele contacte cu publicul au fost când recitam poezii proprii
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
mă rugau să-i ajut. Oboseam învățându-mi colegii, ca într-un final să pățesc asemenea fetei moșneagului din povestirea scriitorului Ion Creangă, să rămân fără truda mea, toată osteneala să-mi fie furată de fata babei care mi-a ținut o clipă coșul încărcat. Unii colegi și-au găsit un loc de muncă în cămin. Unii la atelierul de tâmplărie, alții la atelierul de croitorie sau de pictură. Eu am lăsat în urmă totul. Am pășit totuși optimist spre poarta
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
tot lui. Dacă nu ajungea și el în capitală, nici ea nu se afla aici. Poate cel mult prin Iași tot ca asistentă universitară, că avea el grijă să-i găsească un loc sigur și călduț, ca s-o poată ține lângă el. Pentru restul vieții avea tot timpul să-și găsească un bărbat care să o mulțumească din toate punctele de vedere și de care să se apropie pentru a-și asigura un cămin. Deocamdată, iubitul său vârstnic i-a
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a ținut cu insistență de tot ce a fost în favoarea sa. Dacă ceva nu-i mai era de folos, îl evita sau mai rău, îl înlătura. Orice-i stătea în calea intereselor sale, încerca prin oricare metodă, indiferent de consecințele apărute inevitabil
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
de pământ, iar Pituț îmi spune mie că Țuțea e salvarea României! Cam așa era Țuțea. Pe lângă noi a trecut o mașină cu număr de înmatriculare mic. Țuțea s-a oprit, s-a uitat după ea, apoi zice, cât îl ținea gura, și-l ținea: - Mor de dragul lui Niculae Ceaușescu ăsta! Îmi vine să-l pup de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
îmi spune mie că Țuțea e salvarea României! Cam așa era Țuțea. Pe lângă noi a trecut o mașină cu număr de înmatriculare mic. Țuțea s-a oprit, s-a uitat după ea, apoi zice, cât îl ținea gura, și-l ținea: - Mor de dragul lui Niculae Ceaușescu ăsta! Îmi vine să-l pup de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
se prinde nimic, pot să vină puhoaiele, apare Soarele și piatra e uscată, rămâne tot cum a fost!... Râde în hohote. Îi place de nu mai poate că i-a ieșit afirmația cu eternitatea. Un astfel de om a fost ținut în închisoare. Până în 1989 a trăit dintr-o pensie de mizerie, de fapt ajutor din partea Fondului literar al Uniunii Scriitorilor. După 1989, televiziunea s-a năpustit pe el. Dădea bine pe sticlă. Nu mai era Petre Țuțea cel adevărat. Era
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
consacrați. 5 octombrie 2016 - Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, medic și teolog, ctitorul mai multor așezăminte medicale și de cult religios, autorul mai multor cărți printre care pot fi amintite: „Meditație la medicina biblică”, „Introducere în medicina pastorală” etc., a ținut o conferință despre conceptul de medicină creștină al cărui promotor este. Expunerea medicului și teologului Pavel Chirilă s-a bazat deopotrivă pe studierea scrierilor religioase, a bibliografiei medicale, cât și pe propria practică. Dumnealui definește medicina creștină ca descoperire a
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitației, al desăvârșirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. Ramiro Sofronie a ținut trează curiozitatea ascultătorilor și prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu niște sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor, și pe care o aseamănă cu capodopere arhitectonice precum: Turnul Eiffel, Turnul Babel, cu
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
în multe volume despre ținuturile în care a efectuat aceste călătorii. În anul 2011 a fost nominalizat de către Academia Dacoromană pentru Premiul Nobel pentru literatură. Domnul Florentin Smarandache este cunoscut în lumea internațională prin lucrările sale și prin numeroasele conferințe ținute în America, Europa, Asia și Australia, dar și prin colaborarea cu cercetători de elită de pe aceste continente. Iată doar câteva din realizările domniei sale: Împreună cu domnul Dezert (Franța) este creatorul teoriei Dezert-Smarandache în fuziunea informației; introduce termenul de „neutrosofie” prin care
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
care poate fi confirmat de mii de concetățeni care practică această cutumă. Pe de altă parte in Dicționarul lui Mirel Preda a fost cules, între altele, enunțul premiat la o competiție pentru cele mai adecuate definiții ale unor termeni contemporani, ținută în SUA prin 2010, care sună: "Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susține că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată". Autorul nu este român. Dovadă
SIMPLĂ SUGESTIE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409385508.html [Corola-blog/BlogPost/370427_a_371756]
-
o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susține că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată". Autorul nu este român. Dovadă ar fi că acesta nu și-ar permite o cacofonie. Dar se potrivește. Ținând seama de aceste împrejurări sugerez partidelor politice ca, la numirea în funcție a persoanelor de conducere, acestea să depună public un jurământ similar cu rugăciunea sus specificată. Vor avea astfel ocazia să găsească mai ușor „partea curată a ..” Jurământul ar
SIMPLĂ SUGESTIE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409385508.html [Corola-blog/BlogPost/370427_a_371756]
-
pregătea să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum îl dezmierdau necazurile. Chinuita făptură care avea pe vremuri înfățișare ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
brațele părintești” întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Lui i s-a dat de către Iisus Hristos „puterea legării și dezlegării păcatelor” (Ioan XX, 22 - 23), putere care nu s-a dat nici îngerilor, dar acesta ține și locul tatălui din pildă, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu, învățând, sfătuind, certând și mângăind - după caz, întotdeauna cu iubire părintească, pe cel ce se mărturisește. Acest lucru pare straniu unora dintre noi. Ce nevoie avem noi să
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
pentru a vă crea o imagine despre ea. Cum vă mai simțiți fizic? Ce mai este nou în ce faceți și pe unde mergeți? Pe la Pietroșița cum mai este vremea? Pe aici este încă destul de bună și sper să mai țină tot așa, căci munca în aer liber e foarte mult condiționată de starea timpului. Voi încheia cu părerea de rău că mă despart de dumneavoastră, dar cu bucuria de a vă regăsi la fel de cald și de apropiat în scrisoarea ce
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
porțile, că le face praf nebunul ăsta. Noapte bună maestre! Vă doresc sănătate multă și la fel de multă cerbicie, ca și până acum, în lupta cu fața imaculată a colii de scris. La revedere! Iancu Vale P:S: Tot vă mai țin o țâră, iertați-mă, căci iată: „inima mea pasăre se făcu atunci / durându-și cuib sub streașina iubitei / venea primăvara.” 2 martie 1989, Somova *** Demersul poetic al lui Ion Iancu-Vale a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ce-i drept Dorul mặ arde că o ranặ vie Și-mi bate inima ĵncặtușatặ-n piept La gândul de ce-a fost și ce-o sặ fie. Cât pentru voi, un plic cu sặnặtate Dolarii mei în conturi mari ĵi țin Deci cumpặrặ-i din târg dacặ se poate Tatei trabuc și-un kilogram de vin. Referință Bibliografica: SCRISOARE MAMEI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1999, Anul VI, 21 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa ? Nu-ți ajunge ?... Nu! - am răspuns. Pentru că eram îndemnat de colegii mei de “suferință” din cadrul cenaclului “Ciulinii Bărăganului” să nu stau cu mâna-n sân, s-o țin pe creion și să dau cu el pe hârtie. Asta am și făcut. Loveam din ce în ce mai vârtos ca să mă fac văzut și auzit. “Gălăgia” mea s-a extins și peste hotare, în Franța, Belgia, Brazilia, fosta Iugoslavia, Turcia, Italia, Japonia la
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
țara noastră. Temă actuală și în prezent, de altfel. După adevăratele minciuni ale evenimentelor din decembrie '89, Barbu Lică s-a mai liniștit rătăcind prin traziția demolatoare ... scuzați !... democratică, furat instantaneu de cotidian. Cu sprijinul regretatului jurnalist Cezar Hârjescu, “am ținut” o vreme pagina de umor a ziarului brăilean “Vocea Brăilei” la rubrica “Să râdem cu Lică Barbu”, ziar înființat de bunul meu prieten Cezar Hârjescu. Rătăcind vreo zece ani și prin București am mai zvâcnit un pic în pasiunea mea
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
potop, coliba de bârne din Luncă adăpostea întâmplător pe „moș” Dâră și nepotu-su Damas care nu mai pridideau să se baricadeze pentru a găsi scăpare - pentru ei și lucrușoarele de trebuință și legumă pe care tot omul izolat vremelnic le ține pentru a supraviețui. Printre izbituri de topor și ciocan prin care piroanele luau și mai strașnic în primire ușa de la intrarea în colibă întărind-o, „moș” Dâră părea a-și fi vărsat năduful cu care îndeobște îl lua în primire
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ca pe singura modalitate simplă și directă de a-și vărsa focul ajuns, iată, vălvătaie, din pricina naturii dezlănțuite dar și pleaznă scăpărătoare de destin nemilos cu care viața a avut grijă a-l atinge, îmbrobodi și vâna și care-l ținea cel mai adesea în frâu, de care însă, paradoxal, a fost „cârmit” de câte ori sărea pârleazul. Astfel de corecții necesare sunt bune și în situația sus amintită dar cu siguranță și în alte cauze, timpuri, locuri sau persoane! „Le-om trece
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
jur și pe Creatorul ei, cu răspunsurile mamei al căror temei se regăsea în mod sigur în darul unei sensibilități înăscute și în bigotismul cumpătat care făceau parte din fibra ei și de care erau animate - o altă întâmplare își ținea rândul și venea să scoată în evidență firea asemănătoare a celor doi. Li se păru amândurora la un moment dat că zborul - la început legănat, apoi pieziș și în cele din urmă în picaj - unei paseri uriașe și nemaivăzute pe
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
apocaliptic care-i înconjura, le slăbise concentrarea și limpezimea privirii, ochii li se împăienjeniseră cât să adăpostească imaginile fugare îndărătul pleoapelor obosite, reverii a căror persistență le-ar fi pus în primejdie viața. Dâră observase de câțiva ani, dar a ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]