473 matches
-
toate creaturile universurilor, dar băgase virusări specifice în fiecare specie. Oamenii spre exemplu nu puteau fi fericiți decât dacă în jurul lor erau numai nefericiți. Prin urmare, în scurt timp, oamenii își dădură seama că nu avea nici un rost să ai țoale de fițe când orice gherțoi o putea face și chiar mai bine. Sau ce rost avea să ai un avion dacă nu puteai decola din cauza aglomerației. La fel și cu iahturile. Stăteau o vreme unul lipit de altul și nu
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
retrograda definitiv până la cea mai de jos condiție, de exemplu în rândul celor pe care urma să-i readucă acum pe cale cea dreaptă. *** Pe pământ apăru un tip care părea foarte carismatic, deși era cam scheletic și umbla cu niște țoale ca vai de mama lor propovăduind curățenia sufletească, un fel de paradis mult mai nasol decât cel în care trăiau deja oamenii, însă numai după moarte, vorbea prăpăstii despre păcatul lăcomiei și îi îndemna pe oameni să nu mai mănânce
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
azi copii, să nu vă pese de nimic? Să miorlăiți când vreți ceva, pe jos chiar să vă tăvăliți, Și cât ar fi viața de grea, pe tavă toate să primiți: De la păpică, jucării, iar când apar acei sticleți, La țoale șic de la butic, nu mai vorbesc de marafeți, Și-apoi scandal că nu aveți Merțan bonbon, decapotat, Să-ți vezi părinții pe pereți, de gustul vostru rafinat!... Numai că eu aș vrea să fiu copil, din nou pe-al vieții
1 IUNIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350472_a_351801]
-
io! Băgăm o taxă la muțufanii dă-i adusărăm în Germania, cam juma’ dă diurnă dă fiecare, că altfel le zicem că-i trimitem acasă pă bază dă colaboraționism cu imperialismu’ hitlerist, cu banii ăia mergem la un magazin dă țoale purtate, unu’ dă-l văzui io pă o stradă mai dosnică, le luăm la muieri două sarsanale dă boarfe să aibă la ce se uita cinci luni, diurna noastră le-o dăm și le spunem să-i mai ia câte ceva
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
instituției în care lucra. Cine nu s-ar fi simțit măgulită? Mașina mea e ultimul răcnet în materie de dotare, de model și de tot ce vreți. Iar posesorul... nu mai spun! Mi-am scos la înaintare cele mai bune țoale, m-am tuns la un hair-stilist, mai că nu luceam ca un inel de aur fluturat în fața ei. Dar cum credeți că a primit ea toate aceste gesturi? N-ați ghicit! Nu s-a aruncat de gâtul meu! Pur și
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
apoi Plagiatorul! Sau invers?! Nu mă mir că udreniana a rămas imaculată. În ținută milaneză. Sau pariziană. Sau moscovită!? Mai mult pe geantă. ALRO sună de două ori! Plevușca, cu pretenții de catindați, a fost ignorată. A fost lăsată în țoalele ei de toate zilele. La unii urât mirositoare! Cu tulburelul în nări, țara profundă, furnizoare de materie primă pentru serviciile secrete, n-a prea dat ochii peste cap. Nu mai stă la căminul cutural să despice firul în patru cum
TABLETA DE WEEKEND (84): PARADA DEZBRĂCAŢILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349382_a_350711]
-
velințe din care se scurgea noroiul gros. Casa era toată hârbuită, apa până la genunchi. “Ai mai putut să îți salvezi câte ceva?” am întrebat-o eu pe femeia care se uita la mine cu ochii plânși. “Am dat fuga cu câteva țoale în brațe pe la niște oameni, dar nici nu știu ce am apucat în brațe ca să fug mai repede și nici nu mai știu ce am lăsat pe la ei”. Pe o alta femeie cu casa la pământ am îndemnat-o: “Dumneata ai copii
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
la oraș, de ce nu te duci să-ți duci restul zilelor la ei? Ești trecută de 70 de ani, ești singură și nu mai ai nici casă și nici lucruri”. “Nu mai am nimic, nimic! Mi-au lat apele și țoalele de înmormântare și sicriul pregătit pentru când mi-o veni timpul, dar de aici nu plec. Mă roagă copiii să merg la ei, dar eu vreau să îmi trăiesc zilele care mi-au mai rămas aici și aici să fiu
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
cu casa dărâmată pe jumatate, stătea un moșneag cu câinele lui. “Cum ți-ai salvat cainele?” l-am întrebat eu. “L-am dus cu lanul la nepotul meu care stă mai la deal. N-am putut să-mi scot multe țoale și mi le-a luat apa, dar de câine nu m-am îndurat să-l las să moară înecat. Puhoiul de apa a venit prea repede și ploaia turna cu găleata, n-am putut să fug cu prea multe lucruri
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
și a unei familii, este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este locul sacru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Autorului A dracului femeie mai ești! Nu asculți ce-ți spun! Ori ești proastă , ori vrei să mă scoți din minți! Ai topit iar economiile din luna asta pentru mașină! Mă chinui de doi ani să strâng, iar tu cumperi țoale pantru copii, mai ales pentru bastarda aia să nu te aud că-i mai iei ceva că te omor! Gențiana stătea chircită, ascunsă în baie și asculta injuriile tatălui ei pe care la arunca pe umerii mamei s-o cocoșeze
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]
-
cei arestați, dar și cea psihică, dominată de spaimă, de incertitudine. „Ceea ce mă îngrozește și mă deprimă dincolo de orice putință de a mă exprima este înfățișarea fizică a lui Dinu (Pilat) și ținuta lui. Înfățișarea: slab, gălbejit, neras, îmbrăcat în țoale ponosite, care nu stau, ci atârnă pe el. Ținuta: stafia aceasta slăbănoagă și jerpelită, de îndată ce a fost introdusă în cameră și așezată de gardian cu fața la masa de lucru a ofițerului anchetator și de cum i s-a vorbit, a și luat
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
la urmă - iarăși lapte. După aceea, cu o cârpă moale înmuiată în apă caldă, l-a cu¬ră¬țat peste tot și, ca niciodată până atunci, deși era vară, l-a luat în casă și l-a culcat pe o țoală împăturită, ținându-i o vreme capul în poală, mângâindu-i-l și începând să plângă cu amar după Hobza al ei... Vlăduț a mai trăit 6 ani după moartea stăpânului său, era tare bătrân - avea 18 ani, ceea ce era de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
topit, și la urmă - iarăși lapte. După aceea, cu o cârpă moale înmuiată în apă caldă, l-a curățat peste tot și, ca niciodată până atunci, deși era vară, l-a luat în casă și l-a culcat pe o țoală împăturită, ținându-i o vreme capul în poală, mângâindu-i-l și începând să plângă cu amar după Hobza al ei... Vlăduț a mai trăit șase ani după moartea stăpânului său, era tare bătrân - avea 18 ani, ceea ce era de
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
fi fost ancorată. Comandantul ordonă: - Toată lumea la bălăceală. În costumele lui Adam și al Evei. Nu admit sfiala la bord. Executarea! Cu excepția Anei toți au sărit nuzi în apă lăsând ce aveau pe ei unde au apucat. Anica a strâns țoalele și le-a dus în cabină de unde s-a întors în costumul de baie. În sfârșit a participat și ea la vesela bălăceală. Și-a dat repede seama că face notă discordantă. A revenit pe punte și, în ritmul melodiei
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
sau tradițională (problema cea mai grea și mai de neînțeles a religiilor, în concepția umaniștilor) cel de-al doilea "oficiant" recunoaște, în plus, și natura ceremoniei care începe să fie una ritualica, născută din "tradiție", uitând de libertatea desăvârșită și țoala a clientului (principiu umanist) și afirmând: "minunată experiență pe care am trăit-o alături de soția mea în cadrul ceremoniei noastre umaniste, la care se adaugă pasiunea și devotamentul pentru evenimente inedite mă recomandă că oficiant". Să se nască, practic, o ceremonie
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
pixul ori computerul să se odihnească: „României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreti voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înselatorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (bătrânii), pământul și credința. Bătrânii. România îi batjocoreste cu sadism de 20 de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
Acasa > Strofe > Timp > MANECHINE, MANECHINE... Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului iarba primăvara scocul bate vântul cheiurile goale manechine fără țoale prin vitrine în tot locul manechine și pe stradă manechine-n parlament visez noaptea manechine că nu știu cum e mai bine pentru timpul recurent geaba cârlionțul blond dacă înăuntru-i gol joacă papagalul ultimul lui rol am ajuns o formă fără
MANECHINE, MANECHINE... de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351104_a_352433]
-
și se respectă fără rezerve, dezinteresați. - Cât de frecvent vizitați România? - Dupa involuția din 1989, vizitez Țară mai în fiecare vară. Am publicat în țară multe dintre cele 26 de volume. Este foarte costisitor. Și toți îți cer bani și țoalele de pe tine. În vara aceasta, am fost sărbătorit la TUZLA mea natală, de Sfântă Maria Mică și mi s-a acordat titlul de Cetățean de onoare. “Îmi trăiesc clipă cu maximum de intensitate” - Cum vă petreceți timpul liber? - Pentru peticele
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
de anatomie Face un transplant de os Unei profe de chimie. Trei golani, loviți de streche, Ies grăbiți dintr-o bodegă; Cu cercei în nas, ureche, Salutară o colegă: "Uite, ce gagică faină! Ce faci, ne vedem diseară? Vai ce țoale ai, ce haină! Ești mișto!"− și-apoi se cară. "Diseară în oraș nu ies, Învăț pentru facultate; Dă-mi un buzz și stăm pe mess" Și-l bate ușor pe spate. O tentativă de patron, Îmbrăcat la patru ace, Se
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
nervos, să-l facă s-o adore, să rîvnească la ea, să și-o mai dorească, pentru că era conștientă că la cinci-șase femei era un bărbat, așa că avea concurență, nu glumă, mai ales că veneau din urmă puștoaicele înnebunite de țoale, petreceri, discoteci, mașini luxoase și bani de buzunar. Alături de iubitul ei, cu care se căsătorise parcă peste noapte, așa, în fugă, la repezeală, viața căpătase alte nuanțe, Anton era vesel, senin, înalt, subțire ca o trestie, cu ochii senini și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
aia e! Și așa le-a venit ideea. Problema se punea așa, tranșant: să-și găsească sponsor, compozitor, profesor de dans și făcător de versuri, și gata; mai rămîneau: repertoriul, repetițiile, lansarea, publicitatea, look-ul, o casă de modă pentru țoale, un pantofar, un agent pentru artistele care erau tot ele, ha! și un turneu plus o școală de șofat pentru Mercedes, obligatoriu, pentru că! Dar numele formației? Ștorfi mici?! Cele două cucuiete?! Fetele din parcare în mod sigur nu, pentru că acuma
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]