60,912 matches
-
legea lui, și mai repede și mai încet, oricît de aprig ți-ai pune soarta la cale, sau oricît de mult te-ai lăsa în voia soartei... N-ai decît să crezi că lucrurile se îndreaptă de la sine ca să se așeze pe făgașul cel bun. Mirel merge pe nouă ani de-acum, a cam trecut ce a fost greu, așa încît Doruleț n-ar prea avea motiv s-o ia în serios pe Magdalena, pe mămica lui grăsulie care-l tot
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
se joace aici. Nu șotron, coarda și fața, ca pe vremea mea, ci hîrjoneli belicoase, la care se înjură mult și murdar. Așa îi imită fetițele și băieții pe oamenii mari. Cînd se plictisesc de alergătură și porcării virile, se așează pe bordură și cîntă bătînd din palme " Dă-i nainte cu tupeu/ și-ai să vezi că nu e greu". Sloganul lor favorit. În colțul dinspre Piața Rosetti, la parterul hotelului, locul cîrciumii populare a fost luat de Casa țărănească
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
Ucello. Pentru că el, Paolo Ucello, este hipermaestrul meu în lumea și în disciplina văzului. Dar nu Paolo Ucello pictorul, ci Paolo Ucello scamatorul. Eu mi-am dat permanent osteneala să văd ce tour de main, ce trucuri folosește, desigur, trucuri așezate pe diamantul regulilor de aur ale perspectivei și ale geometriei care abia se investigau (și nu se descopereau!) atunci. Cazul lui Ucello este unul extraordinar. Ucello este un scamator care jubilează în fața capacității picturii de a ,,truca", în plan, realitatea
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
precum muștele în jurul bălegarului, indivizii cei mai dubioși produși de-o societate ea însăși dubioasă. E suficient să faci inventarul miliardarilor infractori despre care ziarele scriu lucruri ce-ți fac părul măciucă pentru ca, în scurtă vreme, să-i descoperi temeinic așezați la blidul cu ciorbă al sportului. Să nu ne amăgim: acești indivizi sunt departe de ideea de filantropie. Nu e cazul. Nu conștiința faptului că au câștigat prea mult într-o țară în care se moare de foame i-a
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
asemenea peisagisticii sacre din pictura bizantină, de izvoare dulci, în cădere abruptă și zgomotoasă, așa cum îi stă bine oricărui rîu de munte bine integrat în peisajul său legitim, și de valuri marine sărate, al căror vuiet este și el firesc așezat la locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, dincolo de orice promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea este fluidă sau eterică, iar interioritatea o enormă combustie polimorfă. într-o netă opoziție cu toată civilizația descriptivă a imaginii, așezat abisal într-o perspectivă nonfigurativă și nonantropocentristă, el înlocuiește descriptivismul cu poematicul - nu întîmplător, pictorul îl așază pe romanticul Novalis pe cea mai înaltă culme a spiritualității - înlocuiește figurativismul cu fabulația și antropocentrismul cu schematismul arhaico-infantil și cu sugestia corporalității
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în care exterioritatea este fluidă sau eterică, iar interioritatea o enormă combustie polimorfă. într-o netă opoziție cu toată civilizația descriptivă a imaginii, așezat abisal într-o perspectivă nonfigurativă și nonantropocentristă, el înlocuiește descriptivismul cu poematicul - nu întîmplător, pictorul îl așază pe romanticul Novalis pe cea mai înaltă culme a spiritualității - înlocuiește figurativismul cu fabulația și antropocentrismul cu schematismul arhaico-infantil și cu sugestia corporalității transparente, cu aceea a omului spectral. Dacă în tradiția meridională, în aceea clasico-renascentistă, toate formele erau bine
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în plin proces de metamorfoză și de evaziune, în planul mare al existenței speciei el se comportă similar. Umanitatea lui, densă și precară în aceeași măsură, plină de o vitalitate primară și marcată simultan de oboselile extincției, este și ea așezată inconfortabil în acel punct de criză absolută în care vectorul mitic se intersectează cu cel apocaliptic. între naștere și expiere, momente aflate într-o perfectă relație de contiguitate, Omul lui Brauner nu are decît răgazul tragic al conștientizării propriului impas
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Hasdeu era un romantic, Cațavencu e și el un romantic". Potrivit unei asemenea logici, ce ne-ar opri a-l vedea pe G. Călinescu însuși drept un... Cațavencu evoluat? Și tot în aceeași serie am fi în măsură a-i așeza pe străluciții eseiști munteni, contemporani sau succesori ai Divinului, de la Camil Petrescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica la mai sus pomeniții Alexandru Paleologu și Alexandru George... Dar ajunși aici, n-am putea ocoli faza decepționantă, colaboraționistă, a activității lui
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
Pavel Șușară Pe o piață de artă precară și sălbatică, nereglementată juridic și lipsită de instrumente specifice, în care subteranul domină și amatorismul dă tonul, apariția unei galerii așezate pe criterii profesioniste și orientate spre proiecte culturale este mai mult decît un miracol, este de-a dreptul o aventură. Scoaterea obiectului artistic din condiția sa de marfă brută, al cărei scop unic îl constituie ,,produsul" cu orice preț, adică
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
a pierdut. Prea multă ticăloșie s-a pogorît pe Lume." Miza lui Ioan Lăcustă nu are în vedere decît inițiații. Preferă underground-ul, literatura fină, dificilă. Cartea sa este un melanj de jurnal, ficțiune istorică, poezie, aforism și multe altele. Nimic așezat la întîmplare. Versurile naive, cu puternice nuanțe mistice, pot deruta un cititor care nu-l cunoaște pe acel Lăcustă din Desant. Cel care începea o proză ("Vis de lup") cu o găselniță uimitoare, aceea de a povesti la timpul viitor
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
-o un crainic solemn, m-am gîndit să-mi însușesc, teoretic și practic, sensul termenului descoperit. Cu alte cuvinte, să mă odihnesc. Am dus copilul la mama, cu bagaje, cu haine, jucării și m-am întors, calmă, acasă. M-am așezat pe canapea, cu picioarele pe masă, hotărîtă să mă destrăbălez, să fac numai trăsnăi. Am deschis televizorul și am început să butonez. Am constatat că și alții intenționează cam tot asta. E drept, însă, că în văzul tuturor. Pe mine
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
am nici cea mai mică îndoială, da' n-am înțeles o iotă. Ce să mă fac, Doamne? Timpul trece cu iuțeală. Cine să mă deslușească și pe mine? Mă duc la coaforul de la colț. Aglomerație imposibilă. Peste bigudiuri și cîini așezați lîngă calorifer, cosmeticiana, drăguță, îmi vorbește cam în aceiași termeni. Nu atît de cool ca doamna de la televizor și își însoțește cuvintele de gesturi. Eyeliner este tușul de ochi, glossul este ceva lucios care se dă peste ruj ca să fie
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
pe mine. Îmi găsesc papucul și stăpînirea. Gălăgia e în toi, sare dopul sticlei de șampanie, splendide focuri de artificii luminează cerul... E ora 12.00 noaptea! Pe la 1 și jumătate, după un tur de telefoane și tradiționale felicitări mă așez confortabil în baie. În fața oglinzii, eu și toate smacurile. După o oră sînt gata. Trendy și glamour, adică la modă și fermecătoare. Hai c-am început bine anul. Mă mai fîțîi puțin și urmez lecția pînă la capăt. „Să nu
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor comentatori din ce în ce mai indiferenți, mai comozi, ori...dedați și ei la ambiguitate.
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
domnișoarelor sunt directe, fără pic de ocol, la care Mihaela transpirată striga �Ați auzit băieți?". Băieții erau mai pudici decât invitatele emisiunii. S-au lăsat dezbrăcați și pictați pe spate și pectorali..., ei au fost puși să facă masaje fetelor așezate pe scaune, la care Mirabela Dauer exulta de bucurie, dându-le "indicații prețioase", ba propunându-le să vină acasă la ea să îi învețe să pună discuri, să asculte muzică. Apoi cu o scoică îi mângâia pe obraji, se unduia
Când Tatu sare calu'... by Ecaterina Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14391_a_15716]
-
avut voința de a construi un ziar echilibrat și puternic, chiar și în momentele sale de echilibristică politică. Dumitru Tinu, cu voința sa, a făcut mai mult pentru presa din România decît cei care în '90 erau mult mai bine așezați în blocstarturi decît el.
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
la Marea Paradă (de altfel volumul lui Revel este comentat elogios de autoare în cadrul cărții). Aflată la Paris, departe de tumultul vieții intelectuale și politice dîmbovițene, Monica Lovinescu are detașarea și luciditatea necesare pentru a sesiza modul în care se așază accentele în marile dezbateri istorice și ideologice din România. în felul acesta ea poate intui interesele și oamenii care profită de pe urma acestora. Eseista observă cu luciditate fenomenul de rescriere selectivă a istoriei. Scopul acestuia este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
nu a adăugat realului forme noi, nu a civilizat amorful, ci doar a eliberat ceea ce materia însăși ascunde misterios în sine, ceea ce este înscris fatalmente în codul ei genetic. Prin vîrsta viziunilor sale și prin firescul desăvîrșit cu care se așază în lumea elementară, Apostu este contemporan cu dinozaurii, este parte din evoluția materiei, în timp ce prin natura sensibilității lui, prin vocația sa de arhitect și de constructor, dar și printr-un fel de mistică neprotocolară și de pioșenie greoaie, el este
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
pomenim moștenirea culturală lăsată de magnificul colecționar de artă, de prea luminatul baron Samuel Brukenthal, urmașilor transilvăneni... Joris Hoefnagel (1542) Fructe și insecte, miniatură, Fructe, flori și fluturi; Jan Breugel - Flori și fluturi; Anton van Dyck (1599) - Moartea Cleopatrei - șarpele așezat pe sân că un prunc pe care l-ar alăpta...; Peter Paul Rubens - Ignațiu de Loyola și Franciscus Xaverias; Veceli Tiziano - Ecce homo; Luca Cranach - Fecioara cu Isus; Veronese - Cap de copil; Franș Snyders - negustor de vânat; Sebastian Ricco - Medor
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
pentru curățenie, fie ordinii pe care, ineluctabil, timpul o instaurează. În ambele ipostaze, avatarurile memoriei comportă creșteri și descreșteri surprinzătoare, spectaculoase, antrenând defulări și refulări când curtenitoare, când ursuze. Dar memoria poate fi corectată prin bilanțuri, atunci când retrospecția unor consecuții așează lucrurile, ființele, faptele într-o mai bună rânduială. Desigur, arareori destinele devin indelebile. Se cuvine însă, din când în când, săvârșirea ceremonialului de pomenire, care să contribuie la conturarea unui tablou cu pasivul și activul din muzica românească. Mă gândesc
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
-lea și din primele decenii ale secolului următor. S. Fl. Marian, în Sărbătorile la români nu menționează obiceiul, probabil pentru că începe ciclul sărbătorilor cu acelea de la Anul Nou. Nici Elena Niculiță Voronca, în Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) nu-l consemnează. Abia în 1914, în studiul etnografic Crăciunul, de Tudor Pamfile, se face o scurtă mențiune ("Pomul de Crăciun e o datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
de vorbă. - În sensul, să bem ceva? - se însufleți Kuzin. Era un bărbat înalt, cu bărbie fermă și cu gene inocente de copil. S-a ridicat vioi de pe iarbă, și-a scuturat genunchii. Ne-am dus la "Cosmos", ne-am așezat lângă fereastră. Sala încă nu era arhiplină. - Bani - am opt ruble, - a spus Kuzin, - plus o sticlă vie de otravă. Scoase din geantă o sticlă de rom cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Moraru parodiază totul: toponimii moldovenești, limba arhaică, stări de lucruri postcomuniste s.a.m.d., iar personajele lui sunt, în special, studenți naivi, gazetari și țărani din satele marcate puternic de mentalitatea și aberantele reforme comuniste peste care, acum, s-au așezat kitchos și elementele lumii capitaliste. Studenții îmbrăcați țipător, atât de contrastant cu cenușiul vieții din sătucul înglodat în noroi, și căutând o nuntă care s-a amânat fără știrea lor par desprinși din filmele lui Kusturica. Anatol Moraru surprinde foarte
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
scria întreținere, telefon, lumină, mîncare, doctorii - era goală, iar cele cîteva bijuterii cu valoare mai mult afectivă dispăruseră și ele. Plus motanul, dar ăsta nu intra la prejudicii, mi s-a spus, deși eu îl consideram o comoară. Ne-am așezat cu toții la masa din sufragerie să dăm declarații și să completăm formulare, apoi ni s-au luat amprentele, în vederea deschiderii unui dosar. Vecinii veniți în pelerinaj au contemplat ușa spartă și au dat și ei declarații că n-au auzit
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]