372 matches
-
mea, lătra scurt și dădea din coadă și parcă-mi zicea: "Lasă dracului latina! Hai să ne jucăm oleacă! Numai oleacă!" Uneori legam o cârpă ori un ghemușor la capătul unei sfori și-o trăgeam încet înaintea lui. El îi aținea calea. O prindea cu lăbuțele și cu gurița, o scutura și-o juca în dreapta și-n stânga, se oprea și bătea la dânsa scurt și apăsat, ca la o vietate pe care voia să pună stăpânire. Când intram în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stăpânire. Când intram în casă și-l urmăream adesea pe geam își căuta joacă cu găinile, gâștele, rațele, cu pisica ori de câte ori o-ntâlnea. Prindea câte-o găină ori rață de coadă; se oprea în fața ei și mârâia scurt și-i aținea calea, hup-țup când într-o parte, când într-alta. Numai cucoșul, când îl vedea, se oprea, își zburlea penele și se repezea la dânsul plin de mânie și de gelozie, încercând să-1 miruiască cu ciocul, în numele Tatălui. Dar și Grivei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Mai era într-un colț al ogrăzii, la umbră, la intrare într-o șandrama, lângă șură, o cloșcă cu puișori, care, de câte ori se-apropia, îi ieșea în cale, se umfla în pene și se repezea ca o leoaică spre dânsul, aținându-i calea și amenințându-l și ea cu ciocul dar Grivei învățase repede s-o evite și nu-și prea punea mintea cu ea, și nu se-atingea de puișorii ei. Afla Grivei spațiu larg în toată ograda. Avea unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pași de noi în față, ne-am trezit cu dânsul. Sta și ne aștepta. Ne privea și zâmbea. Ca și când ne-ar fi cunoscut de când hăul și părăul, cu o voce caldă, ca a unui vechi prieten din trecut, ne-a aținut calea și ne-a întrebat: Ați avea ceva împotrivă, dacă v-aș invita, aici, la doi pași, la cofetăria din colț, să servim o cafea? Soția, mirată, s-a uitat la dânsul, l-a măsurat cu privirea, o dată și încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să intre pe ușa aceea. Franceschino, În schimb, după imaginea pe care și-o făcuse despre el, nu părea un astfel de om. Nu, cu siguranță se găsește acolo dintr-un alt motiv, legat de prezența mușteriilor misterioși. Se mai aținu un timp În deschizătura porții, neputându-se hotărî ce era de făcut. Să riște și să se Întoarcă ar fi fost o sminteală. Să aștepte ca necunoscuții să iasă și apoi să Îi abordeze ar fi putut Însemna să piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
autogara să le ia. Bine mormăie șoferul, împingînd geamantanele, să poată închide oblonul, dar imediat sare ca ars, arătînd cu mîna: O dihanie în mașină, colo... Dintr-o singură mișcare, țăranul trage furca din coșul căruței, de sub fîn și se aține cu ea lîngă oblonul ridicat, iscodind cu privirea interiorul. Colo, între geamantan și coșul acela de nuiele arată șoferul. Un cîne de odaie, o fi ieșit din coș pufnește dezumflat bătrînul Neculai Vlădeanu, ducînd furca la căruță, luînd apoi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cît de spaimă. Copilul nu se zărea nicăieri. Crezînd că alergarea haotică a Marychkăi făcea parte din rețeta acumulării energetice, sau poate din cu totul alte motive, unul din pacienții doamnei Agneta Începu să alerge după ea, Încercînd să-i ațină calea. Doamna Agneta Însăși se văzu nevoită să-și părăsească locul pentru a-l readuce pe pacient În rînd cu ceilalți, deoarece astfel de inițiative, odată scăpate de sub control, riscau să genereze dezordine și să compromită Întreaga acțiune. Joanna-Jeni Înregistră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
inutile: „De vreau pot să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969; Mareșalii aerului. Expediția, București, 1973; Umbra. Fulgerul, București, 1975; Sonete, cu desene de Florin Pucă, București, 1979; Cursa cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
care 2915.84 ha arabile, 1545.00 ha pășuni, 1545.0 0 ha fân ețe, 1828.10 ha vii, 957.39 ha. livezi și 2638.16 ha tere nuri nea gricole. Silvicultura Suprafața cu păduri și alte terenuri cu veget ație for estieră a comunei Cotnari este de 1.845.19 ha. Prin aplicarea legii 18/1991 o parte din tere nul fore stier a intrat în posesia persoanelor fizice. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Hârlău. În comuna Cotnari se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
așa cum vom demonstra în capitolul următor. Tehnologie pe măsura faimei de care se bucură vinuril e cotnărene. Grupurile de turiști care vor să viziteze Cotnariul, pot face un tur complet al combinatului (traseul strugurilor, depozitarea mustului și fermentare, hrube, st ație de îmbuteliere și vinoteca). Vinoteca Coborârea în hrube - sub pământ la 8 metri, unde temperatura este constantă natural tot timpul anului, înseamnă începutul unei aventuri în lumea vinului. Hrubele - 15 la număr - fiecare cu o capacita te de 1 milion
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iar eu nu am mai rămas să vă aștept. Philinos: Ei, dragă Basilokles, ne-am plimbat și noi agale, presărând Încolo și Încoace sămânță de vorbă, iar apoi secerând cu iuțeală În toiul disputei acele semințe ce fără de vlagă Încolțeau aținându-ne calea și sumețindu-se Împotrivă ca Sparții 1. BA: Bine, și acum oare să chem pe vreunul aflat atunci de față, sau ți-ar face chiar ție plăcere să ne povestești pe Îndelete cine și ce a spus? PH: După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neclintirea-i se confundă necesar cu un primitor pur pasiv - un fel de teacă metafizică a făptuirii omenești. Lui Ian îi plăceau mult frescele religioase din România, țara pe care o traversa acum și pe unde nomazii continuau să se ațină încă la un veac și jumătate după dezrobirea lor, căutându-i poate încă ieșirea, sau poate o posibilitate mai viabilă de instalare. Căci nu-i deloc ușor să primești libertate peste noapte; de la a o primi până la a o poseda
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înecat impardonabil la mal. "Blestemele Marietei!" oftă cu năduf baiatul superstițios către blonda pătrunsă doar de cântecul în surdină al Sirenelor. Structura adunării rămăsese aceeași ca la intrarea lui în ea: în jurul nucleului angajat într-un vag partenariat erotic se aținea, la doar câteva zeci de centimetri, un inel saturnian de sateliți masculini dedați preponderent autostimulării. Ceea ce se petrecea în jurul fugarului ar fi putut, pe bună dreptate, trece drept o performanță rarisimă de conviețuire, în măsura în care cei dăruiți cu parteneri ofereau o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tine un altul; în esență, orice dar e un cal troian, adică o cutie cu conținut-surpriză. Chiar și când te duci cu mâna "goală" la o întâlnire aduci, de fapt, mai mult decât ai crede, căci pe lângă mâna omului se aține predilect posibilitatea transformării celei mai radicale - atât de la-ndemână încât scapă exasperant prehensiunii. I-ar fi plăcut să-i asculte căpitanului pățaniile și, mai ales, felul nespășit de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
secondat de un grup de boieri cu idei liberale - se formează un partid politic. Reacțiunea, însă, reprezentată prin alt grup - de boieri care se refugiaseră peste hotar, nemulțumită de liberalismul „cărvunarilor" (nume disprețuitor cu care tratau pe cei dintâi), se aținea la Sibiu sau la Brașov, ba chiar dincolo de Prut, la pravoslavnicii moscoviți și luptă din răsputeri să dărâme liberalismul. Intriga rusească a triumfat în cele din urmă, Sturza a căzut". Despre Mihail Sturza „Evenimentul" din 18 noiembrie 1908 reținea: „...Era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
I 2000 mai 2000 Polonia semestrul II 1998 octombrie 1998 România semestrul I 2000 mai 2000 Slovacia semestrul I 2000 mai 2000 Slovenia semestrul II 1998 octombrie 1998 Capitolul 19 TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Istoric Negocierile la Capitolul 19 Telecomunic ații și Tehnologia Informației au fost deschise la Conferința de Aderare România-UE, din 14 noiembrie 2000 și au fost închise provizoriu la Conferința de Aderare România-UE, din 8 noiembrie 2002. Documentele de poziție care au fost transmise reciproc, între Guvernul României
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și o Pre lip ape irig fos con mâ des flo rom Scr Câ dar put Pri rom Cu al Mu lui nu.V. - UN 1881, a fo Vântur amenii li a liniștiți ș sei de resu le n-au ații, nu, v t cândva, fecții mai ncare la o Prin u tui, proble Eleme rile de sub A. Pân După c ânesc e isoarea mpulung ( abia pest em vorbi ncipate. ânești s rierul rom lui Ion H ntenia, și Gheorghe l
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
stici ("sun c ghioc șoarele c ociației n niștri la V amț), Acți ației ca zi prezență urmă lui de l de opinie ate catego e să menț eneficiat î deosebire care înce dar fără c editoriali nr. se ofer ații (volu alte ziare r Unison rsă de info luate apo ubiecte d zilor în C ispariția de către A .C.V., ap județ) a t încântat ei talen reative î oastre", p aslui, Cor unea Buld 140 arul să fie activă și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
l m și sintez locale ave Radio Va rmații, pri i și pre in an I onsiliul Ju Vascov sociația Cu roximativ tinerilor că la Va tați care n lumea reședinte ala Fantas ozerul în ALTFEL preciată în tizarea ispiciu: ație" la tățeni ! această a de un are sau iasă la reu (și statăm a 80 de ă...) în au 18slui era n știrile lucrate. , nr.8: dețean inului, lturală 70 de arti ști slui se scot artelor D.V. Mar ia
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
p. 83) În enunțuri exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
erosului, dar care devine creator la rândul său: „iubirea țâșnește din țărnă și face pământului aură”, așa cum Marelui Orb: „țânțarii îi fac o aureolă peste cap”. Flacăra iubirii devine măsura a trecerii timpului: „flacăra (...)/oricărei făpturi pământene,/și drumul i-aține, și ceasul.” Antiteza dintre iubirea pământească și cea divina este evidențiată în versurile: „Dumnezeu singur arde suav (...)/ fără de-a mistui” „altfel noi ardem, iubito (...) mistuindu-ne unul pe altul”; „el cruță” „noi nu ne iertăm/ ardem (...) cu cruzime în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poziția intermediară - stânga/dreapta 4. Manevrarea cu spatele până la bordura de pe sens 5. Terminarea întoarcerii și poziționarea pe sens 9. PARCAREA LATERALĂ CU SPATELE Este manevra prin care autovehiculul este inserat între alte două pe de ă aprecierea corectă a ațiu ½ ore, combinat Realizarea corectă a acestei manevre reclamă parcurgerea următorilor * alegerea locului și asigurare că manevra este permisă și posibil de atele căreia neam hotărât să realizăm parcarea, la o distanță de 50 - 80cm, autovehicule oprite lângă bordură, prin manevrarea
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
-l simți imediat. Curios, dădu colțul și-i văzu. Bărbații (unul din ei se sprijinea într-o mătură, celălalt își tot aprindea și își stingea în joacă lanterna, fiindcă afară era încă lumină) n-o lăsau pe femeie să plece, aținându-i calea, împingând-o în peretele magaziei. O făceau fără violență, dar cu autoritatea mișcărilor unei pisici care se joacă cu o pasăre deja strivită. — Nu, frumoaso, ne spui mai întâi unde mergi și cu ce tren, apoi ne spui
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Gheorghiu-Dej delegațiilor prietene, la Misiunea Permanentă română, la care participau șefii de state ce veniseră la sesiune în grup pe vasul Baltica, la inițiativa lui Hrușciov, am avut sarcina protocolară simplă să-l însoțesc la ieșire. Pleca mai devreme ca ații, probabil la o seară de povești cu scriitorul Șolohov, care-l inspira. Am străbătut dupa ieșirea din salon, unde se salutase cu gazdele, antreul și lungul coridor marmorean ce ducea la o poartă monumentală a clădirii de la East 93 Street
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]