273 matches
-
toate aceste, ea, noaptea acoperind și vicleniile grecilor. Vorbitorul de la tribuna tuna și fulgeră contra claselor stăpînitoare, contra exploatării omului de către om...Mă uitam la el, ca surd, sau orb, soptindu-mi de zeci și zeci de ori, cu ochii ațintiți înainte, într-o prefăcuta luare aminte: ... mirmidonumque dolos. Ce curios... Acum îmi aduc aminte de ce memorasem cu atîta fidelitate versurile epopeii, - mai ales pe cele citate mai înainte. Elev fiind la liceul Dr. Mesota din Brașov, în clasa opta, la
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
nu am ce să-i reproșez și nici nu cred că el ar fi prea contagios pentru acei dintre noi deja vaccinați cu atîtea alte isme sistemice. Numai că tinerii postmoderniști de la noi, care își tipăriseră primele texte cu ochii ațintiți tocmai spre compozițiile moderne precedente și rîvniseră să le imite (ca dovadă că predomină în Ť generația 80 ť o obsesivă raportare la ele și la istoria literaturii în general, de care n-aș zice că s-au delimitat atît
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Gesturile d-sale lirice predilecte șunt cele ale delimitării, comensurării, evaluării și corecției geometrice: "Visăm o insulă enormă/ ieșind din mare în neștire,/ și-i căutăm duios o formă/ alcătuind-o din privire:// muntoasă că o lună nouă,/ cu piscuri ațintite, pure,/ c-un rîu o împărțeam în două,/ o adunăm cu o pădure.// Se prelungea în promontorii/ pămînt de pază, neștiut,/ ademenind din cer cocorii/ porniți spre-un orb și ciclic sud.// îndrăgostit, dăm țărmuri drepte/ și golfuri corectam, afunde
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
și fac loc în suflet, care te fac să mai stai o lună, un an, doar pentru a mai simți emoțiile vârstei. ... spațiu ce-l lași în urmă pentru a păși în lume cu ambiție, speranță și încredere, cu privirea ațintită înainte, cu gânduri și planuri mărețe, oameni și momente care au dat sens acestor ani și de care te desprinzi, cu grabă, pentru a intra în viață și a demonstra că ai auzit și apreciat tot ceea ce ți-a fost
D by PAULA HU?LEAG () [Corola-journal/Journalistic/84102_a_85427]
-
și la poezia lui secretă. Prozele din volum taie până la os evenimentul mărunt, cu o scriitură dezvrăjită și încântătoare. Marca cea mai personală a perspectivelor auctoriale mi s-a părut a fi privirea norvegiană, amănunțită, privirea scandinavă: un ochi atent, ațintit și lacom, căci lumina e avară în tărâmurile nordice, mărește detaliile cotidianului și izbutește să acorde din nou importanță vieții pure și simple în plină eră a minimalizării/ micșorării omului. O mare receptivitate la semnele prejmei și o știință aparte
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
deși am sunt orb cuvintele-n pîrgă nu le văd le aud doar la nașterea lor întotdeauna particip doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu-l băga în seamă avînd un ochi ațintit spre fruntea cerului iar celălalt spre floarea de lotus încremenită parcă plutind Mundus subterraneus Supraviețuise pînă la ei zvonul că harta pe care din generația lor nici unul nu o văzuse decît singur paznicul porții cînd noapte de noapte întra în
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
în care-și desfășura talentul de caracterizare a omului și a operei. Era aceasta o ediție critică? Las pe fiecare să judece. La inevitabilele greșeli de tipar ale textului folosit, se adăugau altele noi, atenția marelui critic fiind mai ales ațintită ca nu cumva să se strecoare vreuna în scrisul său." Departe de a fi ceea ce spusese E. Lovinescu, exagerând evident, cronica ediților scrisă de Cioculescu și adunată în volume precum Varietăți critice, Eminesciana și Itinerar critic, vizează chestiuni de fond
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
de păr murdar și lățos, lumea trecând pe lângă el. Nimeni nu știa cum se aciuase prin sat, al cui era și de unde venea. Câțiva săteni se opriseră și-l întrebaseră cum îl chema, dar băiatul rămânea în continuare cu privirea ațintită absent în mijlocul drumului. Probabil era surd și mut, bietul băiat, fusese concluzia tuturor și femeile începuseră să-i lase din milă câte o bucată de mămăligă, o ceapă, un colț de pâine, din mâncarea pe care o duceau la câmp
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
cît putea mușchii sfincterului, în așteptarea momentului cînd coloana nesfîrșită va trece prin fața tribunei oficiale, și ea o să zbiere Staliiin! Staliiin! Trăiască 7 noiembrie, ziua Marii Revoluții Socialiste din octombrie! Ziua eliberării popoarelor! exact atît de tare cît doresc ochii ațintiți asupra ei, pentru că abia după încă circa 20 minute de mers, să zărească silueta salvatoare a closetului public. O probă de răbdare pe care i-o povestiseră, în termeni mai decenți, mama, și unchiul Ion. Și nici nu trebuia să
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
deși am sunt orb cuvintele-n pîrgă nu le văd le aud doar la nașterea lor întotdeauna particip doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu-l băga în seamă avînd un ochi ațintit spre fruntea cerului iar celălalt spre floarea de lotus încremenită parcă plutind Ierihon De mai mult timp poema stearpă era nici un alt cuvînt din ea nu ieșise altele noi n-au fost auzite sau văzute intrînd poetul își chemă poemul
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese, extrem de aplicate - se aude în odaia lui A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
de tip radial, model cinci sute, chiar și după ce-au explodat o grămadă 1. - E tipic, confirmă băiatul. Toate produsele pe care le cumperi sunt așa. Toate produsele americane. - Cândva eram cei mai buni, spune Harry, cu privirea pierdută, ațintită parcă asupra unui tărâm pe care el și cu Nelson s-ar putea înțelege de minune. - Așa mi s-a spus. Băiatul își coboară privirea spre carte. - Nelson, apropo de serviciu. I-am spus maică-tii că-ți înființăm un
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
util al creației, umbra ei indispensabilă (căci îi ia măsura)“, cum se descrie - alege mitralierea neobosită, aproape frivolă (căci lipsită de prejudecăți), a fiecărui sem(al) al teritoriului cultural. Pentru el, textele sunt viori, gata să se cutremure sub gândul ațintit care le „ciupește” stârnind melodii latente. Temele pe care le dă în rafale testează inteligența proprie, suplețea limbii române, capacitatea de rezonare a literaturii la desene variabile. Andrei Terian descrie exact mecanismul: „Temele lui Nicolae Manolescu au în comun credința
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
impresii de lectură, oricând amendabile. Însă și cititul e „oglindă purtată de-a lungul unei cărți”. Așadar, iată, deocamdată, o schiță: Conceptivii își lucrează ficțiunea în colaborare și alături de lumea reală. Lumea concepută face concurență stării civile printr-o gesticulație ațintit cathoptrică. E Creație. Reproducere. Atoateștiutor și ubicuu, prozatorul nu-și neagă prezența, dar și-o păstrează în umbră, lăsând cititorului senzația că e singur și nevăzut în mijlocul lumii descoperite prin gaura cheii practicate în text. Totul e „ca în viață
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
benzilor desenate din Pif (de asemenea, un punct magic în care se intersectează toate cele patru istorii), jocurile ,apolitice" ale copilăriei, desfășurate în afara prețioaselor indicații oficiale și departe de Palatul Copiilor care le instituționalizează, discuțiile deschise din sânul familiei, urechile ațintite, la toți cei patru palizi muschetari, către emisiunile Europei Libere: toate acestea încropesc o lume fragilă, dar cu atât mai prețioasă, a libertății și speranței. O societate civilă avant la lettre, pe care regimul socialismului de stat o strânge tot
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
mlaștină-nglodată, Cuvintele de rame-or ține loc. „Pe mâine”, spui. Nădejdea mă ajută Opreliștea s-o trec neabătut În marginea tăcerii așternută. „Pe mâine”, spui. Prea bine. Te sărut Trufaș, încredințat că sărutarea Va birui și moartea, și uitarea. Privire ațintită Privești. Privești. Privirea-ți ațintești Și ți-o cufunzi în lucruri. Ești privire Ce se îneacă în adânc de fire. Mâl greu în apa timpului tu ești. Și-e sufletul ciorchine tescuit. Și-s aripile inimii tăiate. Aprinse clipe-n
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
se schimbă moda, relația dintre oameni și lucruri. Ce e super-modern devine desuet, dar poate reveni sub altă formă sau chiar cu aceleași caracteristici. La Pia Brânzeu respectul față de lucruri este de-a dreptul frapant. În plin funcționalism, cu ochii ațintiți spre ce lasă să se întrevadă viitorul, profesoara descendentă din familii ilustre știe să cultive, la modul agreabil, valorizarea trecutului. „Când eram elevă, jucam șah și primeam o bursă de 700 de lei. I-am cheltuit pe cărți vechi” - spune
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
pașoptismului, el fiind mai bine reprezentat în Muntenia, unde exponenții săi, în frunte cu radicalii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, erau denumiți "roșii". Însă moderații liberali erau, și aici, deocamdată, mai puternici. Dar amîndouă aceste aripi liberale aveau privirea ațintita spre Occident, preconizînd dezvoltarea comercială și industrială, năruind aristocrația marilor proprietari de pămînt. Dacă însă, atunci, în vremea lui Cuza Vodă, nu s-a putut constitui un partid liberal, aceasta s-ar fi datorat incapacității radicalilor munteni și a moderaților
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
cu toate acestea tot se încurcau. În ultimul meu buletin de identitate mi-au scris pocit Belebel’, deși m-am străduit din răsputeri să le explic. Pe deasupra, era suficient să pronunț acest nesuferit Belebei, această RASS Bașkiria, că imediat simțeam ațintite asupra mea priviri interogativ-examinatoare, de parcă aș fi apăsat pe butonul de alarmă al avionului: e de-al nostru, e străin, e bașkir sau e rus? Și a trebuit să explic tuturor toată viața că nu sunt bașkir, ci rus, că
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
vocației sale, dar și 6 volume de istorie culturală. În față, proiecte multe, legate mai ales de Uniunea Artiștilor Plastici din Timișoara, al cărei președinte este din 2002. „Iar pana n-am s-o las jos: o țin ascuțită și ațintită... pe subiecte“, ne-a asigurat, în loc de rămas bun, colegul nostru Szekernyes. Rampă spre gloria scenei l Școala Latinii din Est Să fie sub lumina reflectoarelor, să cânte la microfon și să-i vadă cât mai multă lume e visul multor
Agenda2004-10-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282141_a_283470]
-
și la Răstignire. De atunci, viața i s-a scurs într-o continuă neîmpăcare cu sine. N-a putut să-și ia fiul de la nuntă, înainte să înfăptuiască miracolul transformării apei în vin, știind prea bine că are ochii spionilor ațintiți asupra lui, după cum o avertizase Marcu, iar apoi a pornit spre casă, știind prea bine că ar fi trebuit să se întoarcă, pentru a fi lângă el. A stat împietrită fără să caute o salvare, fără să înfrunte pericolul de pe
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
art, happening, body art și așa mai departe. Evident că de cele dintîi se leagă tendințele tradiționaliste, autarhice și animate de nostalgii spiritualiste, iar în jurul celor din urmă se construiesc ideile integratoare și se întrețin aspirațiile sincroniste. Dacă privirea rămîne ațintită doar în cîmpul pur al esteticului și nu cedează tentației de a coborî către ideologic și către conținuturile morale, totul este în ordine și perfect îndreptățit. Dacă, însă, formele de exprimare, tehnicile și materialele încep să creadă despre sine că
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
cîte o călugăriță prietenă. Iar de sub plantele agățătoare se auzeau murmurînd fîntîni și izvoare. Singurătatea și liniștea locului mă fermecau, în schimb, tristețea nu puteam să mi-o uit. Așteptam mereu scrisori care nu mai veneau; eram mereu cu ochi ațintiți și cu mîinile întinse spre scrisorile care soseau, spre orice ziar pe care-l zăream. Pentru a-mi alunga disperarea, mă duceam dis-de-dimineață să mă plimb prin pădure. Vallombrosa, ținut de grație fără seamăn, cocoțat pe coastele unor dealuri suave
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
și "Pământ de pază" (devenită ulterior "Insulă") l-ar "relua" întrucâtva pe Ion Barbu. Visam o insulă enormă ieșind din mare în neștire și-i căutam duios o formă, alcătuind-o din privire: muntoasă ca o lună nouă, cu piscuri ațintite, pure, c-un râu o împărțeam în două, o adunam cu o pădure. (...) Al doilea poem hotărât ratat din Clepsidra (însumând 50 de versuri) este "Lanțul". Încă o dată, Ťanecdotať povestirii îmi e potrivnică : istoria ceasului de buzunar primit în dar
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
poată exersa în arta sculpturii. Paranteză Uneori, noaptea - medita Puricele într-o ocazie -, cînd insomnia nu mă lasă să dorm, ca acum, și citesc, fac o paranteză în lectură și mă gîndesc la îndeletnicirea mea de scriitor și, cu privirea ațintită multă vreme în tavan, îmi imaginez, pentru cîteva clipe, că sînt sau aș putea fi dacă mi-aș propune cu seriozitate, chiar de mîine, precum Kafka (desigur, fără existența lui mizerabilă), precum Joyce (fără viața lui sufocată de slujbe pentru
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]