631 matches
-
Încîntare și după acea dimineață, cînd avuseseră impresia că inima le va ieși din piept de atîta emoție. În sfîrșit, venise ziua! Stăteau așa sub coviltirul cu marginile ridicate, Înfășurate Într-o cergă călduroasă, prefăcîndu-se că moțăie, căci erau tare abătute. VÎntul fremăta printre crengile stejarilor. Deschideau din cînd În cînd ochii, pe furiș una față de alta, și se uitau În sus, peste umărul tatălui, la bolta de frunze pe sub care treceau ca printr-un tunel. Din cînd În cînd vîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
crea personajele și mi-a răspuns că după nimeni. Că toate personajele lui erau el Însuși. — Atunci, dacă cineva ar voi să-l distrugă, ar trebui să distrugă poveștile și personajele astea, nu-i așa? Înflori din nou zîmbetul acela abătut, de Înfrîngere și oboseală. — Dumneavoastră Îmi amintiți de Julián, zise ea. Înainte să-și piardă credința. — Credința În ce? — În tot. S-a apropiat În penumbră și mi-a luat mîna. Mi-a mîngîiat palma În tăcere, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu se alteră, venea unul, venea altul, veniră soția, mama și o mătușă a membrului prezidiului celui cu ușa, veni fratele mai mare al delegatului p.d.d., veni soacra președintelui, care, ignorând respectul cuvenit unui act electoral, îl informă pe ginerele abătut că fiica sa avea să vină doar pe seară, A spus că se gândea să se ducă la cinema, adăugase cu cruzime, veniră părinții locțiitorului președintelui, veniră alții care nu aparțineau acestor familii, intrau indiferenți, ieșeau indiferenți, ambianța se animă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
interne. - Planul acela, dacă a existat vreodată așa ceva, s-a scris, precum răspunsurile Sibilei, pe frunze, pe care chiar și o adiere ușoară de vânt izbutea să le răvășească, replică Dante, scuturând din cap. Filosoful privea și el În jur abătut. - Dar cum se face că orașul vostru a ajuns În această stare Întristătoare? Dante arătă mânios spre grupul de ticăloși care Încă se mai Încleștau unii cu alții. - Gloata asta nemernică s-a dezlănțuit ca un puhoi de nestăvilit Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
zic, a fost prima poveste a Maestrului), îmi povestea cum a fost cu viața lui, câte puțin, astăzi un pic, o poveste, mâine un pic, altă poveste, am aflat cum a fost cu ursitoarele, cu steaua de foc, o ghiulea abătută asupra lui, în copilărie, stați să vedeți, Frumoasă Neli, sper să mai suportați povestea... III. GHIULEAUA DE FOC Loredana a fost la baie, el este încă acolo, transpirat, fericit, se spală atent, cântă în gura mare, Să te bat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
strig, înjur, ameninț, totul părea pierdut. Trif îi dădea înainte că trebuie cenzurat spectacolul. Beligan se înfurie și strigă: ― Măi Gigi, mi se rupe mie de ce spui tu acolo, treaba este că mie nu-mi place spectacolul. Merg către casă, abătut cum nu s-a mai pomenit. Aveam o carte în mână, ceva despre viața lui Gogol. Deschid și citesc la întâmplare, citesc, citesc, mă luminez și strig din toți rărunchii, de se sperie milițianul din poarta Ambasadei SUA: ― Am dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > EȘTI FRUMOASĂ Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Cu ochi albaștri mă sfidezi Iar din privirea-ți abătută Îmi dau seama că visezi, Că ești din nou pierdută. Dar ești frumoasă și atunci Când lacrimile-ți curg șiroaie; Și când priviri urâte îmi arunci, Eu îți zâmbesc, chiar de mă doare. Tu ești un înger rătăcit Într-o
EŞTI FRUMOASĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363948_a_365277]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) Autor: Nicolae Suciu Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului PEISAJ CU CORBI (Continuare) 4. Bietul scriitor reveni acasă abătut și nu se culcă până nu luă exemplarele recuperate și le mângâie îndelung, tot pe câte unul, ca pe niște copii nevinovați, bătuți și înfometați. Aproape că-i venea să plângă... - Ei, acu-i acu! - făcu Solomon hotărându-se dintr-
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât și politicienii veniți de la raionul Negru Vodă să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cel care rămâne? Știi tu ce gol e timpul pentru mine, și cum se măsoară? Azi, mâine, ieri, cândva, niciodată... Primăverile nu mai sosesc iar toamnele au murit toate deodată. Știi tu viața mea cu ce se aseamănă? Un drum abătut,întunecat și pustiu pe care merg fără să știu în care parte și dacă voi ajunge acasă într-o zi. Știi tu eu cum mă simt? Un copac căruia i-au căzut toate frunzele în plină vară și a rămas
SPUNE-MI DRAGUL MEU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362546_a_363875]
-
lacrimi curbate. Preaplinul amestecându-se, în fumul țigării destinului... doar o mână-i dansa rar pe clapele plânse ale pianului, într-un vis temporar. Tresăritul ritmic al pleoapei sub bretonul rotund și copilăros, sugera viziunea inorogului luminos. Bărbatul... se-apropie abătut, mângâindu-i apatic buclele, în gânduri străine o sărută sub bărbie, șoptindu-i c-o privire inertă: O să-ți treacă! Clapele... cântau într-o inerție accelerată, un vers învățat într-o dimineață... rememorând zile, nopți, o viață. http://www.youtube
JAZZ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360961_a_362290]
-
întovărășise așteptau și ei ca orice israelit, venirea lui Mesia, cel care trebuia să se nască și să izbăvească poporul de robia romană, robie care, spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia Sargon nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
întovărășise așteptau și ei ca orice israelit, venirea lui Mesia, cel care trebuia să se nască și să izbăvească poporul de robia romană, robie care, spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia, Sargon, nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
astea, dar poate fi o ocazie bună să ies cu prietenii la o bericăăă... - Ai grijă, darlig! Fără berică! La naiba, chiar e prea de tot! S- o creadă ea, cu soră- sa și cu tot neamul ei, dar murmur abătut, printre dinți: - Sigur că da, darling..: Ușa de la intrarea în casă se trântește iar în urma ei din cauza curentului de aer, ușor, ușor, se simte aroma unui parfum înebunitor de suav, primăvăratec și dorul instantaneu mă face să mă uit tâmp
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
astea, dar poate fi o ocazie bună să ies cu prietenii la o bericăăă...- Ai grijă, darlig! Fără berică! La naiba, chiar e prea de tot! S- o creadă ea, cu soră- sa și cu tot neamul ei, dar murmur abătut, printre dinți:- Sigur că da, darling..: Ușa de la intrarea în casă se trântește iar în urma ei din cauza curentului de aer, ușor, ușor, se simte aroma unui parfum înebunitor de suav, primăvăratec și dorul instantaneu mă face să mă uit tâmp
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
dobitoace, De această Zi preasfântă Să se bucure în pace! Oameni buni, luați aminte La cuvântul care-l spun, Împăcați-vă cu toții Întru Ziua de Crăciun! Astăzi S-a născut Mesia, Cel mai vrednic Împărat- Numai unul stă pe gânduri, Abătut și tulburat, Dar și el de-o vreme încoace, De durere și rușine, Fără vicleșug la Pruncul Ar veni să se închine... Îi tot spun, să ia aminte, De acum, până-n vecie, Cine-i supărat în Ziua de Crăciun, să
CINE-I SUPĂRAT ÎN ZIUA DE CRĂCIUN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367895_a_369224]
-
nesparte. Am spus întristat: -Știi ce, Mărine? Hai să mergem acasă și să împărțim ouăle care ne-au mai rămas! -Păi, ce să facem? Hai! a spus și el supărat. Nu mai strigăm la nicio poartă! Cine știe ce le mai cășună? Abătuți, am pornit agale spre casă, care era aproape. Dar, nicio nenorocire nu vine singură, pentru că în cale ne-au apărut doi vlăjgani, plecați și ei după Câțu-Mâțu. S-au apropiat de noi și ne-au întrebat: -Ați strâns ceva ouă
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
trebuit să aibă atât grija unei ferme experimentale de juninci elvețiene și a oamenilor din subordine, cât și a celor doi părinți îmbătrâniți înainte de vreme. Rămasă pe lume doar cu mama, observa cum din zi în zi era tot mai abătută. Starea de sănătate a bătrânei se deteriora pe zi ce trecea. Nici un medic nu-i găsea leacul bolii. Se topea pe picioare văzând cu ochii și aceasta pentru că nu putea suporta pierderea omului de care a fost legată peste patruzeci
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
la ea: să nu mă chemi măicuță, că multe mai am de făcut și ele ... ele mai au încă nevoie de ajutorul meu. Am plâns când ai plecat, înnodând șiruri lungi de lacrimi și în fața lor m-am arătat doar abătut; le-am strâns la pieptul meu și am oftat îndelung, cu ochii plini de lacrimi. De ce nu mă mai doare pieptul, măicuța mea? E-atât de bine dar ... să nu mă rogi să vin cu tine, te rog, iubită mamă
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
putea fi Mesia! De ce? își puse întrebarea iar răspunsul și-l dădu tot el. Pentru simplul fapt că acel cărui poporul îi spunea Mesia nu avea nici cea mai mică putere. Iar Iisus stătea în fața lui legat la mâini, neputincios, abătut și umil ca orice condamnat fiindcă văzuse mulți în calitatea sa de suveran și judecător. Acel ,,Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Doamnă a Țării Moldovei, a înverșunatei catolice de la începutul domniei, a aceleia ce pentru liniștea fiilor săi se aliă cu mai marii puterilor Europene. Pentru ea, osmanlâii erau birul și păgânătatea. Cu privirea dusă departe, spre țărmuri necunoscute, cu gândurile abătute, principesa oftă ușor în mersul forțat al carului tras de cei zece robi moldoveni ce cutezaseră a lupta împotriva marelui împărat al lumii, Mahomed al patrulea. Copitele cailor și roțile carelor bătătoreau pământul. Convoiul cobora spre gurile Dunării iar de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului 23.Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) Sunt oameni care-n ceață, în deruta Și-n ignoranța se complac, insistă... Cu mintea fără cuget, abătuta Se îndoiesc de faptul că există... 24.Contra vim morțiș non est medicamen în horțiș (Nu este medicament împotriva puterii) Puterea-i, cum se știe, o năpasta Și, poate,-i cea mai blestemata boală, Orbește și ia mintea și-așa
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
două întrevederi cu dânsul, absolut edificatoare. - Recent a demarat o acțiune de post și rugăciune pentru țară, s-a adresat către zeci de păstori evanghelici, iar cei care au răspuns primii au fost cei străini : brazilieni, portughezi, congolezi... Se întreabă abătut: oare românii nu sunt informați, ori sunt nepăsători, adică inconștienți, nici măcar de valabilitatea textului biblic din Ieremia pentru diaspora iudaică... Sau cel din 2 Timotei 2. 1-3 Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceți rugăciuni, cereri, mijlociri, mulțumiri pentru toți
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
jilț cu inițiale aprobat de-o funcționară ofilită care, alături, adaugă cu-un surâs diafan: Mai sunt și alte detalii - Dreptatea le stătea țeapănă pe birou; Avea creierul umflat de griji, de necazuri În zori, ochii-i jeleau după somn Abătuți, peste zare, i se aflau părinții, Copiii fără tată, soața bolnavă, Emigrantul însă ... nu era la fel ca și ei... Sta cu alți opt sau zece într-o încăpere Venetic îi era accentul când tăcea Când folosea cuvinte din dicționare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
sărbătorile mari ale românilor - de 10 mai, de 1 decembrie. După ce voi l-ați îndepărtat pe Ceaușescu de la putere, a sperat continuu că veți ajunge curând în Basarabia și la noi, la Dubăsari. Dar pe măsură ce trecea timpul devenea tot mai abătută. „Nu mai vin părinte românii la noi, aici” - îmi spunea tristă la spovedanie. „Vin măicuță, să nu te îndoiești - o îmbărbătam eu. Stai să scape de comuniștii de la ei și o să-i vezi curând pe străzile noastre. O să vină că
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]