1,893 matches
-
pe traiecte scurte, dar nu este deloc sigur că, în felul acesta, descoperi soluția și găsești ieșirea. Nu mă tentează generalizările, dar îmi vine să cred că reacții de lectură cât de cât asemănătoare trebuie să fi determinat receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani nu au importantă pe cine minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
pe panta teoretizărilor proprii. „După căderea comunismului zona rezervată celor autorizați să examineze realizările sau eșecurile politicienilor români suferă de suprapopulare” - scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul primului capitol, Patimile politicii de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa presei, vinovată, cred autorii, de a fi ocupat segmentul de interes al opiniei publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Un exilat purtător al unei remarcabile conștiințe analitice și justițiare, care, paradoxal, vede cu mai multă perspicacitate ce se petrece la noi decît foarte mulți concetățeni rămași în țară. Privirii d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
fiindcă lucrurile stăteau așa și nu altfel, nu ne puneam în nici un fel vre-o problemă de viitor, căci viitorul nici nu exista. Nici vorbă de familie, căsătorie, ori alte convenții de acest fel. Ar fi fost absurd, cu totul aberant și nelalocul lui. Noi trăiam doar un lung șir de prezenturi și asta ni se părea de ajuns. Cel puțin mie. Da-da, probabil din cauza orbirii și muțeniei mele și, desigur, acelor sclipiri reiterate, mai cu seamă mie. Cred că
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
ceilalți. Pentru că, nu numai că nu puteam fi de acord, dar, orice ar fi fost, nu mă puteam sustrage mișcării generale. Nu, în nici un caz, nu puteam fi de acord. Mai ales că era vorba de o măsură nu doar aberantă dar și total abuzivă. Mai întâi, Toma Necredinciosul, am trecut în revistă și am cântărit toate soluțiile. Apoi am încercat să văd ce se mai putea face. Și, doar când am înțeles că numai utilizarea forței ne mai rămâne, am
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde fusese Întemnițat sub aberante motive acuzatorii. "Azi noapte Iisus mi-a intrat În celulă./ O, ce trist și ce-nalt părea Christ/ Luna venea după El În celulă/ Și-l făcea mai Înalt și mai trist/... S-a asezat lângă mine pe rogojină/ Pune
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
puterea scriitorului de a influența cursul istoriei. De aceea alege transgresiunea, deviația, invizibilul devenit vizibil într-un gest de opoziție absurdă. În Revoiutionary Brain, pare obsedat de liste, scoțând în evidență faptul că multe vieți ome- nesti, anihilate de ritmul aberant al societății de consum, devin doar o mică notă pe marginea istoriei, consemnata în revistele de scandal. Paul Ruffin a apărut în Aiecart cu un text scurt despre pescari, în care vocea narativa e oarecum mai senina, măi hâtra decât
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
pe zeci de mii de euro, dar fără să-l folosească, cu bună știință, pentru a nu-și diminua propriile veniturile bugetare prin acordarea reducerii impozitului pe clădiri. 6. Pe perioada 1 ianuarie 2007 - 21 iulie 2013, în baza unor aberante prevederi legale, primăriile au modificat, uneori cu zeci de ani, pentru totdeauna, unilateral, fără înștiințarea proprietarilor clădirilor, anul terminării construirii clădirii, la clădirile la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere. 7. Din anul 1999
Reducerea impozitului pe clădiri, cu până la 50%, în funcţie de vechimea lor [Corola-blog/BlogPost/93813_a_95105]
-
această temă: “Beneficiarii măsurilor FMI sunt numai companiile multinaționale, furnizorii de electricitate și gaze, care distrug, susținute de politică economică și financiară impusă de TROICA, industria românească. Dacă până în 2000 Fondul Monetar Internațional era singura instituție financiară care lua decizii aberante și antisociale, azi, organismele financiare ale Uniunii Europene merg mâna în mână cu FMI, protejând marile companii, care în parte aparțin unor state din Europa de Vest, distrugând sistematic și calculat industria statelor din Europa de Est. Liberalizarea prețurilor la gaze naturale și energie
Prejudicii imense aduse economiei [Corola-blog/BlogPost/93810_a_95102]
-
măsura schimbării consului Iulian Nițu, m-am panicat. Nu ascund că, în acel moment, l-am revăzut aievea pe Alexandru Lăpușneanu pe patul morții rostind celebra propoziție: ,, Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!” și, am gândit, că este aberant, contrar uzanțelor ca liderul unei mișcări politice, fie el cât de nemulțumit, să... dicteze pe cine Bucureștiul să numească sau să retragă dintr-un post diplomatic. Bineînțeles că, ori de câte ori m-am întâlnit și cu unul și cu celălalt, nu m-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
întoarcere, prin ușa din dos, a cenzurii, un clar neostalinism îndreptat împotriva marilor personalități ale României interbelice: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Țuțea, Constantin Noica, Emil Cioran, Valeriu Gafencu. Am reacționat, de fiecare dată, la visurile aberante ale Satanei în sutană - Tőkés László -, care cerea premierului ungar Viktor Orban, ca „Transilvania să fie pusă sub protectoratul Ungariei”, sau când Kelemen Hunor, președintele UDMR, era de acord cu ideea unui zărghit, ca „României să i se ia Ardealul
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ambele impuse ca prozatoare de vîrf, îi oferă permanenta priză la literatură și îi cer să scrie. Romancierii interbelici pe care-i admiră, Blecher, Sebastian, Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu și, mai presus de toți, Camil Petrescu, îi dau în vremuri aberante (ultimii ani ai comunismului) reperul unei creații normale, iar meseria de gazetar îi asigură un temei, o face să se simtă un profesionist al scrisului. Jurnalul este împărțit în capitole, cu titluri-cîrlig, procedeu romanesc sau gazetăresc. Părțile finale, Ave Maria
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
clară nevoie a mărturisirii, a depoziției. Nu există pagină a lui Virgil Ierunca sau enunț al său care să nu depună, într-un fel sau altul, mărturie: fie despre convulsiile interioare ale eului exilat, fie despre anomia Istoriei, despre legile aberante ale unui timp demonizat. Tocmai de aceea, paginile sale, acuzatoare și patetice, răscolitoare și pătimașe, au alura unei recuperări cathartice, a unei purificări prin focul verbului. Nimic mai străin firii morale a lui Virgil Ierunca decât duplicitatea sau chiar neutralitatea
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Ierunca este, în primul rând, înainte de a fi o mărturisire, o mărturie, patetică și acuzatoare, lucidă și duioasă, sarcastică și robită de dor, despre convulsiile afective ale exilatului, ca și despre isteria unei Istorii ieșite din matca firescului, despre legile aberante ale unui timp malefic, despre oameni și locuri, prieteni și neprieteni, o mărturie, așadar, despre confruntarea dramatică a eului ce-și ascultă cu atenție ecourile propriei memorii și sensibilități, dar și ale luptei cu demonii interiori ori exteriori. Fragmentele de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
romanul trimite foarte direct la textura socială și la o tipologie umană specifice "epocii de aur"; în acest fel, cartea răspunde orizontului de așteptare al cititorului român de azi care caută mărturia, documentul, adevărul, înțelegerea principiului de funcționare a mecanismului aberant ce a determinat, în chip decisiv, atît traiul, cît și viața, atît realitatea, cît și realul unei societăți în descompunere. Manase Hamburda, Mihail Iorca, Epaminonda Bucevschi și ceilalți intelectuali din micul orășel de provincie - replică la celebrul tîrg unde se
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
că sînt evreică. În România comunistă aveam prieteni evrei și neevrei, unii dintre ei erau căsătoriți cu evreice, dar în cercul în care mă învîrteam, în ziarele și revistele pe care le citeam, problema nu era menționată ca atare, tracomania aberantă cu care eram îndopați zi de zi ne făcea, dimpotrivă, alergici la orice exagerare a conotațiilor etnice; înjuram, solidar, evrei și neevrei, regimul care ne sugruma deopotrivă aspirațiile la o viață liberă, vindecată de minciună, duplicitate, constrîngeri și lipsuri de
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
peste două săptămâni să întrebați”. Nu vreau să înjur acum funcționarii statului. Principala vină că sunt așa cum sunt nici măcar nu e a lor. Nici măcar nu sunt toți acri, nervoși, nesimțiți și neprofesioniști. Unii sunt OK, atât cât le permite sistemul aberant în care lucrează. Nu vreau deci să-i înjur. Vreau doar ca, peste un an, la Casa de Pensii, să nu mi se mai ceară un dosar cu șină. Vreau să mi se bage datele într-un computer și să
Moarte dosarului cu şină! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21300_a_22625]
-
pe tine și n-aveai nici o șansă să respiri normal, cu ochii la un om mititel care stătea comod pe ditai fotoliul perorând de sus (mai mult la figurat decât la propriu) niște idei care mie mi se păreau ușor aberante spre ridicole chiar, am ieșit din sală la frază “Cartea “Despre omul frumos” este o carte pe care orice tânăr trebuie să o aibă în biblioteca”. Am fost și eu la un spectacol la TNB al lui Dan Puric și
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
probabil, mai mult, de superioară erudiție), autorul recurge la o pletoră de referințe istorice, geografice, onomastice, împănate cu toponime transcrise de-a valma după normele portughezei sau castilienei, chiar și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd pasiunea pentru detaliul exact. Multe dintre antroponimele și toponimele menționate în roman păcătuiesc printr-un inexplicabil arbitrar: sînt un amestec de portugheză cu castiliană, transcris după norme arhaice, ori sînt pur și simplu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
hidrocentralelor și a oamenilor muncii, sondori, sudori, tipografi, milițieni ș.a. Lauda tuturor acestora este făcută atît de stănescian și de stîngaci, ca într-o compunere de inspirație ,,matematică" intitulată Poem despre cifra 7, de te apucă ,,rîsu-plînsu". în acești ani aberanți, distanța dintre textele tipărite și poezia sa de sertar devine o adevărată prăpastie: în aceeași lună a lui septembrie 1960, de pildă, cînd îi apare în "Contemporanul" o cîntare a revoluției "exotice", Te salut, Cuba, din care nu este uitat
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
prin decizia de a restatua Declarația de Independență pe soclul identității românești, fiind o revenire la Mișcarea de Eliberare și Renaștere națională, după 23 de ani... Și este foarte regretabil să vedem politicieni cu studii în România, care fac declarații aberante contra limbii române, care e limba noastră nativă și dintotdeauna. Frică și logica celor care se opun identității noastre autentice și veridice - românești - este ca, după recunoașterea limbii drept românească, se va recunoaște că suntem români toți cei peste 80
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
lege a lui Teoctist, că sunt intangibile, imaginați-vă cum ar arăta România. Nu-mi rămâne decât să sper că părintele Marchiș nu se referea, atunci când vorbea mieros despre felul în care Teoctist "îi apăra" pe prelați la aceste pretenții aberante ale slujitorilor Domnului de a se transforma în slujitori ai Ochiului Dracului. n P.S. Am publicat, acum două săptămâni, în România literară un articol în care citam fragmente dintr-un interviu al Oanei Orlea, apărut în revista "Elle". D-na
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
magului" sovietic pe Woland. Inspirat fără doar și poate din imaginea strivitoare a lui Stalin, Woland săvârșește ceea ce tătucul a ezitat să săvârșească și anume îi întinde o mână de ajutor maestrului și totodată își aplică forța punitivă asupra culturnicilor aberanți, moștenitori ai Proletcultului și cultivatori ai realismului socialist, care l-au prigonit pe scriitor. Astfel, fantasma romanescă ilustrează un scenariu al dorințelor nesatisfăcute și, satisfăcându-le formal, alină o traumă gravă. E un soi de bandaj aplicat pe o rană
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre cantitatea de fabulație și privirea lucidă asupra operei și a personalității lui Brâncuși a devenit posibilă incontinenta agresiune căreia sculptorul îi este supus. Excedată de veleitarism, de platitudine, de extaze facile și de filosofări aberante, în dauna rigorii și a perspectivei raționale, opera lui Brâncuși nu a reușit să se impună convingător în cultura noastră contemporană. Amatorismul exegetic a creat iluzia că se poate spune orice, oricum și în orice împrejurare, fără minimul risc al
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]