1,587 matches
-
în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani, ridicată în 1784 în stilul celor moldovenești, cu abside laterale.
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani, ridicată în 1784 în stilul celor moldovenești, cu abside laterale.
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
fost placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor, dându-se jos tencuiala. De asemenea, s-a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
mici tratate împotriva incendiilor și cariilor, dându-se jos tencuiala. De asemenea, s-a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
nouă ani dupa edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătură în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Mărie: Mărie, Oana, Gavrilă, Ilie, Mărie, Onu, Mărie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești este de aceeași mâna. În absida altarului astăzi pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scenă Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe bolta, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului (0,25x0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
sârmă și uluci, precum și grădinile ce țin de mănăstire. Biserica „Sfânta Treime”, biserica veche, se află în cimitirul din afara incintei. În ziua de azi biserica, substanțial modificată față de cea din prima jumătate a secolului XVIII, are o formă trilobată, având absidele laterale octogonale (la origine rotunde) cu pereții laterali ai pridvorului mai distanțați. Inițial vechiul pridvor deschis acum sprijină acoperișul refăcut pe șase coloane din cărămidă cu capiteluri din piatră lucrate la Cluj. Pronaosul, în lungime aproximativ 2m, este prevăzut în
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
repezi, cu o ușoară rupere în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în arc de cerc în partea de sud a contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside pentagonale, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în arc de cerc. Pe lângă acestea, aici se mai află și alte două ferestre în pereții laterali. Deasupra naosului se înalță o turlă falsă. Altarul are
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în arc de cerc. Pe lângă acestea, aici se mai află și alte două ferestre în pereții laterali. Deasupra naosului se înalță o turlă falsă. Altarul are o absidă de formă pentagonală și este decroșată față de restul construcției, fiind formate astfel două nișe în care se află proscomidiarul și diaconiconul. În axa absidei se află o fereastră dreptunghiulară încheiată în arc de cerc. Acest spațiu este acoperit cu o
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
alte două ferestre în pereții laterali. Deasupra naosului se înalță o turlă falsă. Altarul are o absidă de formă pentagonală și este decroșată față de restul construcției, fiind formate astfel două nișe în care se află proscomidiarul și diaconiconul. În axa absidei se află o fereastră dreptunghiulară încheiată în arc de cerc. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
vor mai naște trei fete. La 6 iulie 1520, obține comanda de a executa decorarea bisericii "San Giovanni Evangelista". Correggio începe să picteze frescele la 16 august din acest an și termină lucrul în ianuarie 1524, pictând pe rând cupola, absida, suprafața arcului tavanului, frizele naosului și ale presbiteriului. Fresca de pe interiorul cupolei reprezintă ""Viziunea Sfântului Ioan Evanghelistul în Patmos"". În centrul compoziției se vede figura lui Iisus reprezentat într-o perspectivă scurtată ("raccourci"). Scena, privată de elemente arhitecturale, este alcătuită
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
nuanțând cu o culoare uniformă bordura, produce iluzia perfectă a spațiului infinit și strălucitor. ""Înălțarea la cer a Fecioarei Maria"" a fost întâmpinată nefavorabil, ceea ce l-a determinat pe artist să nu mai lucreze în continuare la presbiteriu și la absidă; această sarcină i-a fost încredințată în 1535 lui Giorgio Gandino del Grano. În fresca ""Înălțarea Fecioarei Maria"" profunzimea este sugerată de mișcarea figurației numeroase, de multitudinea planurilor compoziționale, precum și de subordonarea lor perspectivei aeriene. O experiență total diferită o
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
zugrăvit de robul lui D-zeu Petrea lui Ilieș Ureche împreună cu soția dumnisale Ileana, să le fie pomană lor și părinților lor. Și s-au zugrăvit în anul 1774 August 13 zile fiind preoți popa Alexie și popa Grigoraș"". Pereții absidei altarului erau acoperiți cu pânză, peste care s-au pictat chipuri de sfinți părinți: Sfântul Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare și alții. Lucrarea, conform inscripției ce se afla în biserică: ""Acest sânt altar s-a plătit de roaba
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
are un acoperiș în șase ape, dar de formă piramidală. Portalul de intrare este simplu și are un ancadrament dreptunghiular de piatră cu un panou cu o inscripție și un fronton triunghiular. În interior, biserica are formă de sală cu absidă, cu o boltă semicilindrică susținută de arce dublouri. Pereții laterali interiori sunt marcați de pilaștri dublați care susțin antablamente identice cu cele din exterior. Înspre altar este amplasat un amvon cu baldachin decorat cu motive aurite și ghirlande de trandafiri
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală, cu cele patru registre la
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]