590 matches
-
un om la altul”. În caz că ar fi avut vreo Îndoială, potențialii susținători burghezi ai lui Le Corbusier și reprezentanții lor erau asigurați că orașul geometric și lizibil ar facilita munca polițiștilor. Acolo unde Haussmann reușise să remodeleze orașul baroc al absolutismului, Le Corbusier propunea demolarea completă și Înlocuirea centrului construit de baron cu unul care să permită controlul și stabilirea unei ierarhii. Un caz exemplar de arhitectură extrem-modernistă Influența intelectuală a lui Le Corbusier asupra arhitecturii a fost extrem de puternică, având
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și estetice ale acestuia, pentru a pregăti calea către analiza unui important punct de contact Între modernismul extrem sovietic și cel american: credința În enormele ferme industriale mecanizate. În unele privințe esențiale, modernismul extrem sovietic nu reprezintă o ruptură de absolutismul rus. Ernest Gellner susține că, dinrte cele două fațete ale Iluminismului - una susținând suveranitatea individului și a intereselor sale, cea de-a doua aducând un elogiu autorității raționale a experților -, cea din urmă era relevantă pentru conducătorii care voiau ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care au Încercat vreodată să repare pădurile au sfârșit prin a le strica și mai tare”, Forest Dreams, Forest Nightmares, p. 2. Scurta descriere care urmează se bazează În mare măsură pe lucrarea lui James B. Collins, Fiscal Limits of Absolutism: Direct Taxation in Early Seventeenth Century France, University of California Press, Berkeley, 1988. P.M. Jones, The Peasantry in the French Revolution, Cambridge University Press, Cambridge, 1988, p. 17. Collins, Fiscal Limits of Absolutism, pp. 201, 204. Tocmai această capacitate de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui James B. Collins, Fiscal Limits of Absolutism: Direct Taxation in Early Seventeenth Century France, University of California Press, Berkeley, 1988. P.M. Jones, The Peasantry in the French Revolution, Cambridge University Press, Cambridge, 1988, p. 17. Collins, Fiscal Limits of Absolutism, pp. 201, 204. Tocmai această capacitate de a evita impozitele este cea care a conferit regimului fiscal un oarecare grad de flexibilitate neintenționată (cel puțin din punctul de vedere al guvernării) și a ajutat statele să evite confruntarea cu noi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Șincai, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu. Stimulată de gândirea occidentală, acțiunea iluministă românească se diferențiază în contextul european prin accentuate caractere proprii. În raport cu radicalismul i. francez, cel românesc se caracterizează prin moderație. În Transilvania el a fost modelat de ideologia absolutismului luminat, promovată de împăratul Iosif II. Mulți dintre propagatori fiind, și aici, și în Principate, teologi, preoți, călugări, adoptarea unui anticlericalism deschis se excludea prin definiție. Altul decât în țările Apusului era suportul social al i. Neexistând o burghezie consolidată
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
în secolele XVI-XVIII, au recurs la modelul monarhiilor orientale din antichitate. Pe de altă parte, înafară de absența unor privilegii ereditare analoage cu situația creată în Occident de o istorie feudală, statul otoman funcționa într-un mod destul de asemănător cu absolutismul monarhic din apusul Europei. Climatul de intoleranță și represiune pe care-l întâlnim în Franța lui Ludovic al 1832 spătarul Grigore Carp citea Raynal, Rousseau, Voltaire, traducerea lui Cantemir în limba franceză, memoriile baronului de Tott și, de Walter Scott
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce-l determinau să fie împotriva alianței cu Rusia. Imperiul moscovit, aprecia Stere, este „ultima supraviețuire a despoțiilor orientale în Europa“ și, ca pentru orice stat despotic, „mijlocul cel mai sigur de a împiedica deșteptarea poporului și a reîntări temeliile absolutismului este o politică agresivă în afară“43. Pentru toți românii, obiectivul fundamental îl reprezintă realizarea idealului național, în întregimea lui: „Nu pot admite însăși concepția problemei naționale, care se afirmă tot mai mult în opinia publică: nu pot admite opunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
expres de problema diversității familei, Handbook of Family Diversity (2000), editată de D. Demo, K. Allen și M. Fine, se afirmă că cel mai rațional este ca în loc de a aplica relativismul (toate genurile de familie sunt egal de „bune”) sau absolutismul (există clar o singură formulă de conviețuire familială potrivită pentru umanitate), să admitem că sunt preferabile multe tipuri, dar nu toate. Autorii recunosc că prin „bun” și „rău” încălcăm principiul neutralității axiologice, dar propun ca termenul de familie „bună” să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Deirdre, cu multe dintre detaliile ei mai curînd de articolaș de gazetă, sordide și deprimante, dar și cu reflecții interesante despre libertatea individului (și obligația sa) de a se prezenta celorlalți drept cel care este, sau, ca să nu alunecăm în absolutism, drept cel care vrea cu adevărat să fie. M-au surprins cîteva chestiuni la lectura cărții lui McCloskey, unele dintre ele în bine, altele în rău. Mai întîi, ușurința cu care par a fi dispuși oamenii, peste Ocean, să creadă
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea caracterului impersonal al relațiilor, pe de o parte, și rezistența culturilor particulare, pe de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-urile epatante, cu focuri de artificii orbitoare, ale teoriilor de ultimă oră se desfășoară după indicații de regie străvechi. În ultimă instanță, se întreprinde o arheologie a noutății, dacă se poate spune așa, dovedindu-se că perspectivarea istorică redimensionează orice absolutism și dezumflă excesele spectaculoase. Ansamblul de lucrări consacrat ideii de literatură testează și patentează o metodă specifică de lucru: un du-te vino alert, pe spirala hermeneutică, între cercetarea filologică și elanul sintetic-conceptual, între speculativ și empiric. Dincolo de capacitatea aplicativă
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
revoluția rusă din 1917 n-a prea avut loc din simplul motiv că până la acea dată n-aveau toate drepturile nici bărbații, așa că femeile conștiente de drepturile lor de oameni, luptau împreună cu bărbații, în felurite organizații politice, democratice, pentru răsturnarea absolutismului. Femeile energice se mai organizau în societăți de binefaceri pentru întreținerea orfanilor în orfelinate, a bătrânilor și neputincioșilor în aziluri, pentru întreținerea spitalelor etc. Pe acest teren s-au manifestat mai multe femei în Basarabia ca d-nele: Pereteatcovici, Luzghin, Stroescu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
documente la 1716. Ashkenazimii vor veni și ei pe aceste meleaguri, în 1742 conscripțiile amintind organizarea lor într-o comunitate distinctă. Provin din Ungaria, Cehia, Moravia, Germania, Austria. Peste tot unde Austria și-a întins tentaculele, interesul era transparent. Limitele absolutismului nu se lasă niciunde greu de deslușit; direcția de înaintare a societății trebuia coordonată de Viena. O legislație foarte semnificativă pentru această nouă etapă a diasporei evreiești a fost „rezoluția regală în domeniul regulamentului sistematic al neamului iudaic”, rezoluție semnată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
București, 1981, p. 437. Nicolae Iorga, Études roumaines. Idées et formes littéraires françaises dans le Sud-Est de l’Europe, Paris, 1924, pp. 29-13, 87-100. Ernst Cassirer, La philosophie des Lumières, Fagard Paris, 1970, p. 207. D. Prodan, „Transilvania sub regimul absolutismului luminat”, în Istoria României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
teoriei "regelui absolut" și al tiraniei iluminate, el a instaurat monarhia de drept divin, distrugând aristocrația, expulzând pe iezuiți, atacând catolicismul. În timpul sau au pătruns în Portugalia doctrinele anticatolice și tot el a promovat pretutindeni lojile masonice. Credința lui în absolutismul regal era atât de aprigă încît a visat până și ruperea legăturilor cu Vaticanul, numai pentru a face din Regele său un monarh pe de-a-ntregul liber. Cu sau fără voința sa, Pombal a inaugurat unul din cele mai crâncene
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între absolutism și revoluție și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă demnității umane", deoarece "a împiedicat vreme de secole evoluția umană", trebuia cu orice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În schimb, englezii obținuseră, pe nimic, dreptul de a exploata toate resursele miniere și forestiere ale țării, ca și pe acela de a administra sistemul bancar; austriecii puseseră, la rândul lor, mâna pe poștă. Cerându-i monarhului să pună capăt absolutismului regal și concesiunilor străine, Djamaledin era convins că va Întâmpina un refuz. Or, spre marea sa surpriză, șahul Îi acceptă toate condițiile și promise să se dedice modernizării țării. Djamaledin merse, așadar, să se instaleze În Persia, În anturajul suveranului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cereau să fie instituit un parlament, ca În Rusia. De ani de zile, unele societăți secrete acționau În rândurile populației, ele se revendicau de la Djamaledin, uneori chiar de la Mirza Reza, ridicat de Împrejurări la rangul de simbol al luptei Împotriva absolutismului. Cazacii au Înconjurat cartierele din centru. Anumite zvonuri, puse În circulație de autorități, anunțau că asupra protestatarilor avea să se abată o represiune fără precedent, că bazarul avea să fie deschis prin forța armelor, lăsat pe seama jafului trupei, o amenințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
MATERIALĂ Geții și Dacii, care trăiau pe jumătate nomazi cât timp stătură la sudul Dunării, trec la viața așezată când se strămută la nordul fluviului. Devenind agricultori ei se organizază într-un stat, care ia forma neapărată tuturor statelor începătoare, absolutismul monarhic. La începutul traiului lor la nordul Dunării Geții avură precumpănirea, și autorii vechi ne vorbesc de regii lor într-un timp când Dacii nu apar nici măcar cu numele în scrierile lor. Cel întâi rege get ce se întâlnește în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
anarhică reclamă, apoi, „eliberarea de sub autoritatea oricăror dogme estetice, sociale sau etnice” dincolo de „ceea ce impune bunul simț și judecata sănătoasă”. Cu precizarea că eliberarea „nu este relativă, ci absolută (...), radicală și integrală”. Avem de-a face, prin urmare, cu un absolutism a l’envers, a cărui unică justificare de ordin etic este aspirația sa idealist-utopică spre o communitas naturală și armonică, ridicată pe ruinele cele vechi: „o largă aspirație spre o lume înalt ideală, în care oamenii vor trăi într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
influența noilor concepții științifice și „disoluția eului” sînt, altminteri, corecte. Ca abateri de la „ordinea naturală” a creației artistice sînt menționate „procesul de supraspiritualizare în dauna naturii”, „tendința spre irațional” care „face concurență gîngurelii copiilor” și proclamă dezordinea „sacră”, în fine, „absolutismul” în artă (avînd drept reflex predilecția pentru mit și mistică, pentru „stările extatice și vizionare”). Opinînd că „Domeniul psicologic a fost invadat nu numai de fiziologic, ci și de patologic”, autorul se situează în linia adepților „sănătății” organice a operei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în care n-ar exista nici un criteriu, nici o formă și nici un principiu, o lume a absolutei indeterminări. Căci în lumea noastră toate criteriile, formele și principiile sânt atât de fade, încît semiprezența lor este mai exasperantă decât cel mai groaznic absolutism normativ. Îmi închipui o lume de fantezie și vis, crescută în lumini portocalii, și unde nu s-ar mai vorbi de bine și de rău, unde întreagă această discuție în jurul valabilității normelor n-ar mai avea nici un sens. Și apoi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
după capacitatea lor de îndoială, după frecvența momentelor cu adevărat chinuitoare, de-o luciditate dureroasă. Căci la marii profeți îndoiala este mai tulburătoare decât la ceilalți oameni, deși numai în îndoială sânt profeții și fanaticii cu adevărat umani. Restul este absolutism, predică, morală și pedagogie. Vor să învețe pe alții, să mântuiască, să arate calea adevărului, să devieze destinele altora, ca și cum adevărurile lor ar fi mai bune decât ale celor pe care îi învață. Criteriul îndoielii este singurul valabil spre a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care suferă de o certă inspirație arabă, pe de altă parte 3. Modelul relației om-om, respectiv om-natură-Dumnezeu, devine unul contractual 4. Faptul este trădat în istoria ecleziastică a sfârșitului de Ev Mediu, când Biserica romană oscilează doar între un „absolutism hierocratic” și „un contractualism conciliar”5. Același lucru s-a întâmplat ulterior în Rusia țaristă. După cum sugerează F.M. Dostoievski în parabola „Marelui Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]