459 matches
-
Una din problemele care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular, din cauza concupiscenței sau, în general, din cauza pasiunii”. Rațiunea umană nu are pretenția absolutistă de a fonda în mod autonom doctrina morală, deoarece presupune două adevăruri: omul este guvernat de Dumnezeu cu o providență specială, care îl distinge de toate celelalte creaturi și îl face solidar cu ele; omul își realizează vocația în fidelitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o credință prea înrădăcinată în aspectele dogmatice nediscutabile și categorice riscă să se dărâme atunci când o năpădesc experiențele dificile care zguduie din rădăcini convingerile și pun în dubiu ceea ce părea garantat de o spiritualitate mai puțin atentă la sensibilitate și absolutistă. În acest caz, persoana riscă să se concentreze pe ea însăși în loc să se deschidă față de acele semințe de noutate care, deși sunt fragile și lipsite de siguranță, în momentele de incertitudine provocate de diferite experiențe de viață (o boală, pierderea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
gândire și de simțire. Muncă înseamnă periferie. Și, deși nu opun muncii nici contemplația pasivă și nici reveria vagă, ci transfigurarea intensă pentru realizarea unei prezențe, prefer totuși o lene, ce înțelege și justifică totul, unei activități frenetice, intolerante și absolutiste. Pentru a trezi lumea modernă la viață trebuie scris elogiul lenei, al acelei lenevii pline de împăcare și de un zâmbet ce acceptă totul. Este infinit mai mult simț metafizic într-un om leneș decât într-unul activ. Se întîmplă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
din lumea obiectivă a valorilor morale, pe care o constatăm prin experiență și grație sensurilor sale spirituale 2. In noile curente de drept natural, se poate observa o tendință "relativistă" legată de dreptul natural cu conținut variabil, și o linie "absolutistă", ce apără posibilitatea cunoașterii caracteristicilor umane permanente și a regulilor ce guvernează societatea. Prima tendință este mai răspândită decât cea de-a doua și, în cele mai multe din cazuri arată M. B. Aretowa , este legată de versiunea modernă a drepturilor omului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în ghicitură” (1Cor. 13,12), sub rezerva eshatologică a vederii „față către față”. În același timp, este foarte semnificativă trecerea de la codul etic al aristocrației militare (care domină în feudalism) către setul de virtuți impus în climatul social al monarhismului absolutist, pe care John Milbank o caracterizează drept „schimbare în economia dorinței”. Milbank remarcă nu atât o schimbare a „obiectului” dorinței, cât „promovarea dorinței în sine”3. Reacția moraliștilor (Montesquieu, Helvetius, Hume) este una tipic paseistă, încărcată de nostalgii pentru etica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
n-au contestat „pentru sublimul anarhic” (Gillian Rose) ideea suveranității statale 1. Tradiția a citit în celebrul îndemn al lui Iisus („dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”) o cenzură a tentației puterii absolutiste. Regele sau împăratul nu se poate proclama „dumnezeu” decât confundând domeniul competențelor seculare cu normele religioase. Atunci însă se naște tirania. Distincția între teologic și politic înseamnă distincție, dar nu separație, așa cum modernii au fost tentați să creadă. Nici sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă, extrema fiind formularea scopurilor/dorințelor în termeni absolutiști de „trebuie cu necesitate...” (Ellis, 1994). Trebuie făcută o diferență clară între factorii declanșatori și cei determinanți. Factorii determinanți au aceleași caracteristici ca și cei declanșatori - produc în mod direct simptomatologia -, dar ei sunt legați specific de un anumit tablou
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cognitive evaluative generale (definite logic și empiric) implicate ca mecanisme etiopatogenetice în patologie - prin această asociere sunt și disfuncționale - (cogniții iraționale) și/sau în promovarea sănătății și a unui comportament adaptativ (cogniții raționale). Cogniția irațională generală centrală este gândirea inflexibilă, absolutistă (demandigness), din care derivă alte trei cogniții iraționale generale intermediare: catastrofarea (awfulizing), lipsa de toleranță la frustrare (low frustration tolerance/frustration intolerance) și evaluarea globală (global evaluation). Cogniția rațională generală centrală este gândirea flexibilă, non-absolutistă (preferential and accepting), din care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
evenimente activatoare specifice, aceste structuri cognitive evaluative generale produc structuri cognitive evaluative locale, în forma gândurilor automate. Analizăm în continuare procesele cognitive evaluative iraționale și raționale care, aplicate diverselor conținuturi, pot genera structuri cognitive evaluative generale, respectiv locale. I. Trebuie absolutist (gândire absolutistă) versus stilul preferențial (gândire flexibilă) Specia umană are caracteristica de a avea scopuri/dorințe. Ele sunt exprimate în prelucrări informaționale de tip așteptări ideale (hopes) (de exemplu, „Mi-aș dori să reușesc primul la acest examen, cu nota
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
specifice, aceste structuri cognitive evaluative generale produc structuri cognitive evaluative locale, în forma gândurilor automate. Analizăm în continuare procesele cognitive evaluative iraționale și raționale care, aplicate diverselor conținuturi, pot genera structuri cognitive evaluative generale, respectiv locale. I. Trebuie absolutist (gândire absolutistă) versus stilul preferențial (gândire flexibilă) Specia umană are caracteristica de a avea scopuri/dorințe. Ele sunt exprimate în prelucrări informaționale de tip așteptări ideale (hopes) (de exemplu, „Mi-aș dori să reușesc primul la acest examen, cu nota maximă, dar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu necesitate să se întâmple. Raționalul poate acomoda faptul că ne dorim cât mai multe lucruri cu simplul fapt că dacă ne dorim ceva, oricât de mult, nu înseamnă că acel lucru trebuie să se și întâmple. Așadar, în timp ce formularea absolutistă și rigidă a scopurilor/dorințelor în termeni de „trebuie” este un proces cognitiv irațional, formularea lor preferențială și flexibilă, dublată de acceptarea faptului că ceea ce dorim s-ar putea să nu se întâmple, este un proces cognitiv rațional. Aceste procese
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în forma așteptărilor/hopes (cum sperăm/vrem să fie) și/sau a expectanțelor/expectancies (cum ne așteptăm să fie); după cum vom vedea în secțiunea dedicată consecințelor afectiv-emoționale/subiective, această distincție poate să fie una importantă. Prin urmare, alternativa la formularea absolutistă (trebuie cu necesitate) nu este nepăsarea (indiferența), ci formularea intensă a unor scopuri/dorințe în termeni preferențiali (prefer), dublată de acceptarea faptului că, uneori, aceste scopuri/dorințe cu referire la noi, la lume și la ceilalți, nu se îndeplinesc (trebuie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
considerat rațional. Spre exemplu, „Dacă vrei să fii un bun creștin atunci trebuie să nu furi” sau „Dacă vrei să intri la școala militară atunci trebuie să treci testul psihologic”. Deși în aceste exemple „trebuie” este imperativ, el nu este absolutist și rigid, deoarece noi alegem liber dacă să fim sau nu buni creștini sau dacă vrem sau nu să mergem la școala militară. Într-adevăr, creștinismul nu te constrânge, ci îți arată o cale pe care apoi decizi, pe baza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cognitivă: (1) eu trebuie cu necesitate... (de exemplu, să reușesc, să fiu primul); (2) ceilalți trebuie cu necesitate... (de exemplu, să mă respecte); (3) viața trebuie cu necesitate... (de exemplu, să fie dreaptă). Dacă am flexibiliza și transforma acest stil absolutist în unul preferențial: (1) eu prefer și fac tot ceea ce depinde de mine... (de exemplu, să reușesc, să fiu primul); (2) mi-ar plăcea și fac tot ceea ce depinde de mine ca ceilalți... (de exemplu, să mă respecte); (3) mi-
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
spre ridicată, dată de prezența unor scopuri/dorințe formulate în termeni preferențiali și asociată cu emoții funcționale, ar susține performanța optimă în sarcini complexe. În timp ce stilul preferențial se asociază cu emoții funcționale și ne menține în zona optimului motivațional, stilul absolutist se asociază cu emoții disfuncționale și poate duce la o motivare excesivă, însoțită de o scădere a performanței. Așadar, un stil irațional într-un mediu complex constituie un factor de vulnerabilitate spre psihopatologie. Deși cei care au un pattern dominant
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este, în fapt, similară cu mesajul Bibliei: de a pedepsi păcatul, dând o șansă păcătosului; astfel putem să-i acceptăm în terapie și pe Hitler sau Stalin. Implementarea ei este o formă de cogniție rațională - acceptarea necondiționată -, opusă lui trebuie absolutist. Văzând că este acceptat necondiționat, prin procesul de modelare, pacientul începe să se accepte și el necondiționat, să fie mai tolerant cu el însuși, cu simptomele sale, reducându-se astfel gradul de vinovăție, cu implicații pozitive asupra continuării tratamentului și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rol în menținerea tulburării emoționale. Ellis (1994)12 consideră credințele iraționale ca reprezentând sursa tulburărilor în plan emoțional și comportamental. Aceste credințe iraționale se referă la o serie de atitudini de tipul "trebuie neapărat", credințe care generează solicitări și cerințe absolutiste, acestea din urmă stând la baza cogniției iraționale, sursă a tulburărilor emoționale. De exemplu, convingerile că o persoană trebuie să fie perfectă, supercompetentă, să se comporte adecvat în orice împrejurare și să aibă întotdeauna succes, sunt foarte răspândite și foarte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în care familia lui a făcut o greșeală părăsindu-l pentru câteva momente într-un parc mare. Acest fapt ar fi putut fi soldat la vârsta adultă cu o serie de repercusiuni negative asupra afectivității lui Beck. Credințele rigide și absolutiste vor media apariția problemelor, aceste credințe transformându-se în căi prin care persoana conferă un sens lumii în care trăiește, dezvoltând anumite concepții legate de ceea ce face lumea, care sunt principiile după care funcționează și cum va fi aceasta. Astfel
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și va avea tendința de a se autocondamna. Totuși, în cazul în care persoana consideră că nu a avut control asupra pierderii, ea va condamna lumea sau condițiile de viață. Conform teoriei REBT o filosofie de viață alcătuită din cerințe absolutiste este cea care determină apariția acestor concluzii, și în cele din urmă, persoana va ajunge să creadă că nu va obține niciodată ceea ce dorește și va sfârși prin a se simți deznădăjduit. De exemplu: "deoarece întotdeauna trebuie să obțin lucrurile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aibă o bază de vulnerabilitate pentru anxietate cronică, ușoară și depresie; sau o predispoziție genetică. Pentru ca tulburarea să se dezvolte, persoana trebuie să aibă de asemenea tendința de a catastrofa situațiile și reacțiile ei emoționale la aceste situații, să gândească absolutist, perfecționist și să fie hipervigilent(ă) la semnalele de pericol. În cazul tulburării de stres post-traumatic și poate al fobiilor, persoana trebuie de asemenea să fi experimentat un eveniment traumatic. Aceste modele de vulnerabilitate-stres explică foarte bine de ce unii oameni
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în care nu se urăște și nu se respinge cu tărie ceea ce este străin de natura sa, de modul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
principiul feminin (mai mult pentru plăcerea prietenilor mei decât în scopul servirii statului) ( Dedica 1)” cf. Judith Serafini Sauli, op. cit., pp. 340-341. (trad. n.) 624 David Wallace, „If That Thou Live”: Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, p. 339. 174 cultivarea virtuții. După ce relatează istorisirea Ipsiphilei, care își salvează tatăl de la moartea proclamată de femeile de pe insula Lemnos, naratorul boccaccesc inserează o cugetare despre dragostea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Brewer, 2002, pp. 93-115. 92. Vauchez, André, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIIIXII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994. 93. Wallace, David, 'If That Thou Live': Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, pp. 337-378. 94. Walter, Philippe, Mitologie creștină. Sărbători, ritualuri și mituri din Evul Mediu, traducere de Rodica Dumitrescu și Raluca Tulbure, Editura Artemis, București, 2005. 295 95. Webbe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în care nu se urăște și nu se respinge cu tărie ceea ce este străin de natura sa, de modul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
principiul feminin (mai mult pentru plăcerea prietenilor mei decât în scopul servirii statului) ( Dedica 1)” cf. Judith Serafini Sauli, op. cit., pp. 340-341. (trad. n.) 624 David Wallace, „If That Thou Live”: Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, p. 339. 174 cultivarea virtuții. După ce relatează istorisirea Ipsiphilei, care își salvează tatăl de la moartea proclamată de femeile de pe insula Lemnos, naratorul boccaccesc inserează o cugetare despre dragostea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]