1,631 matches
-
sociale, naționale și istorice ce ii corup identitatea. Deși da numeroase detalii cu privire la strămoșii săi, are îndoieli cu privire la adevărul povestirilor auzite în copilărie, considerându-le doar ficțiuni repetate cu nemărginita plăcere de rudele sale. Sunt narațiuni supraîncărcate în stil indian, abundând de versiuni alternative, prin care fabulatori cu o îndelungată tradiție își conturează o biografie diferită, măi aleasă, "auto-mitologizantă". Moraes, dimpotrivă, are plăcerea de a submina legendele și de a răsturna tradițiile. Despre bunica să, posesoarea unor bijuterii de o frumusețe
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
că aurulă ). Problema rămâne fără răspuns, aderarea lui Sapiens la creștinism fiind doar de fațadă. Acest final face din el un fel de "Romulus cel Mare" al lui Dărenmatt - care se îndeletnicește însă cu meditații asupra lumii înconjurătoare. Meditații care abundă în trimiteri la clasicii latini; intertextualismul da, pe alocuri, un plus de autenticitate scrierilor. APROPIERI se mai pot face de Umberto Eco (în epilogul-cheie, umilul arhivar al Vaticanului, Giovanni Pietro Salvatorini, reclamă găsirea - într-o nișă din Bibliotecă - a manuscriselor
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
Gabriel Liiceanu cu un fragment tradus din Heidegger dintr-un volum în curs de apariție și un eseu în care mai vechea peratologie se adaptează cu ușurință problematicii locului și a locuirii, Mihaela Anghelescu-Irimia cu un eseu British-oriented, în care abundă etimologii savante și moralizatoare dintr-un secol 18 englez plin de învățăminte pentru lumea de azi, Anca Manolescu cu un amplu și foarte documentat text despre problematică geografiilor simbolice. Pentru doritorii de literatură, un monolog de Vlad Zografi, poeme de
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
neconsumata. Ca atare, iubirea e un privilegiu al nobilimii, al celor bogați și plictisiți. Al celor care au timp, care nu muncesc, pentru care însuși trupul e un obiect de artă, nu un instrument. Cu toate acestea, tratatul lui André abundă în excepții. Iar ele dovedesc cum mezalianța, ca metaforă a unei întîlniri imposibile, caracterizează tocmai acel spațiu de conflict dar și de tandrețe dintre lumi diferite. Ipoteza de lucru a lui Duby, raționamentele lui sînt seducătoare. Ele expplică nu doar
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
p. 191)! În loc de exegeza, Paulin Lecca grupează, la un moment dat, citatele "pe puncte" (în cap. Combaterea hulitorului), nu altfel decît ar fi făcut-o oricare licean, în vederea unei discuții libere la ora de literatură universală! Confuziile glas auctoriala personaj abundă. Spațiul nu-mi permite decît un exemplu: "Dar milă lui Dostoevschi, izvorîta din mila Mântuitorului lumii se întinde și asupra hulitorilor înșiși. Departe de a-i uri, el îi iubește și se roaga cu toata smerenia pentru ei. Cand Aliosa
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
relațiile dintre personaje, dar operând modificări în structura compoziționala a acestora, nemaiținând cont nici de indicațiile date de compozitor în partitura. În dorința să de a transpune lucrarea în actualitate, renunță la costumele epocii, preferând o vestimentație modernă în care abundă doar două culori albnegru, după opinia sa „ele sugerând o stare, o atmosferă”. Argumentele se pot susține până la un punct, dar monocromatismul într-un spectacol este uneori ineficient. Actul I își pierde total atmosferă pucciniană prin instalarea unei schele uriașe
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Applegate în Ivan cel fără de seamăn - fiindcă stăpânul menajeriei devine din ce în ce mai puțin om, mai maimuță (sau, dacă-mi dați voie, foarte maimuță). Mi-a atras atenția stilul, prin concizia neobișnuită pentru cărțile de copii, unde de obicei vorbele și explicațiile abundă. Fiecare cuvânt, bine lustruit, își are aici rostul său. Ivan cel fără de seamăn, care a învățat limba oamenilor, crede și el că „oamenii vorbesc prea mult. Trăncăne mereu, ca cimpanzeii, și umplu lumea de zgomot, chiar și când nu au
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
libertate, despre iluziile ei, despre consimțământul tacit și instinctual al beneficiarilor ei în direcția reconstrucției ticăloșiilor totalitare, despre improbabilitatea și lipsa de teleologie istorică a libertății. Cartea e făcută să păcălească cititorul neavertizat: ea pare scrisă liber, exemplele la îndemâna neinstruitului abundă, autorul se mișcă cu o libertate uluitoare între exegeza rabinică, democrația greacă, experimentele comunismului secolului XX, ultimii douăzeci de ani ai României și critica internetului, televiziunii și shopping-ului, putând să provoace ușor un vertij în capul cititorului neatent și
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
hăcuit-o” temeinic, ea devenind ulterior redactorul tuturor scrierilor stoniene. N-a reușit să-l dezbare de „lungimi”. Dar, în ciuda faptului că, la multe decenii de la moartea autorului, filmele și site-urile pe internet despre viețile celor descriși de el abundă, mai sugestive și mai concise, Irving Stone rămâne la fel de citit: având talentul de a se transpune în situații de destin, dar și de a găsi clarificări tulburărilor sufletești, de a se implica direct într-o viață, dar și de a
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
și pentru un regizor tînăr care nu caută culturiști în profesie, ci artiști cu musculatură (nervoasă) subțire. Drama, câtă e, se consumă în expresie, nu în act, iar personajele par un „punct de vedere” al autorului, chiar dacă sentimentele și gîndurile abundă în cercuri concentrice. Replicile sale consumă un dozaj apreciabil de dramatic distilat, ironie subtilă și umor de cea mai bună calitate („se duce dracu’ rapița” e o replică peste timp la faimoasa „rapița, moft!” caragialiană), într-o alchimie care ține
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
director după Strauss, după Mahler, după Karajan... Eu nu mă compar nici cu Karajan, nici cu Mahler, e altceva, e altfel. Și nici nu ma gandesc în urmă, eu ma gandesc înainte." Cine va da deșteptarea? Ziarele începutului de an abundă în prognoze despre ceea ce ne așteaptă în 1999. Pînă la ele, citam un titlu din ADEVĂRUL: Relaxat după revelionul de 7.000 de dolari din Marea Egee, Cozma decretează azi grevă generală în Valea Jiului. Acest titlu ar putea concura cu succes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul meu are un alt scop. Aș fi vrut să vorbesc aici și despre țiganii români, cu figuri lombroziene, așa-ziși muzicanți, care sufocă metrourile pariziene, precum și despre suratele lor ghicitoare în palmă care abundă în preajma Halelor și a Centrului Pompidou, dar mă opresc acum, ca să nu cad în simțăminte apocaliptice și ca să nu mi se reproșeze o abatere de la atât de la moda corectitudine politică. Voi mai spune doar că virulența concetățeanului meu m-a
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
și ea numerică... Dar să ne întoarcem de la SF la filmul istoric. De fapt, istoria e, în Gladiatorul, un simplu cadru - pentru aventură, curaj, răzbunare -, un cadru în care adevărul istoric propriu-zis nu interesează decît în linii mari, iar licențele abundă. De pildă, în film, împăratul, Marcus Aurelius, nu vrea să lase imperiul pe mîna propriului său fiu, Commodus, temperament nefericit, caracter urît. Împăratul, jucat de Richard Harris, ca un personaj de poveste (dar care personaj al filmului nu e un
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
decît părtinitor". Cuvinte remarcabile mai mult pentru coerența unei demonstrații decît pentru justețea lor în sine, extrem de relativă din unghiul de vedere modern. Artistul poate fi și el judecător de artă, glosator al aspectelor creației, adică "transparent", "flexibil", "nepărtinitor". Dovezile abundă, atît pe palierele înalte, cît și pe cele mai modeste, atît la noi, cît și aiurea. Un poet care scrie și pagini de critică e Cassian Maria Spiridon. Definindu-se ca optzecist, d-sa își arogă o conștiință specifică, sub
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
oamenii noștri politici sau dintre gazetari nu mai pare a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară. Limbajul la modă indică o anume creștere a absolvenților de politologie, sociologie, științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis. E instructiv să constați că, din această cauză, sînt ratate ocazii excepționale de a se valorifica vorbe de spirit (dictonul latin nu mai are nici o căutare!), exprimări plastice
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj naiv metaforizat care le contaminează de un trivial din care nu există scăpare. O oarece imaginație erotică nu
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
unele expresii argotice mai vechi, de exemplu a-i pica fața, sînt reatribuite "cartierului": "văzînd asta, ei, femeie simțitoare pînă la sinucidere, îi pică, vorba din cartier, fața" (EZ, 26 aprilie 2000, Int.). Citatele de tot felul, cum se vede, abundă; din ele se mai pot culege cîteva exemple de îmbinări libere: "copiii de cartier" (EZ 2307, 2000, 8), ""afacerea" aceasta de cartier" (LD, 28 martie), "viața de cartier", "gașca din cartier", "apariția grupurilor de cartier" ("Monitorul de Cluj", ianuarie 2000
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
de fidelitate făcută de d-nii Năstase și ceilalți vicepreședinți ai PDSR. * Dl Octavian Știreanu, cel de al cărui nume era public legat cotidianul AZI pînă nu de mult, s-a înscris în PDSR. Sub conducerea lui Ion Cristoiu, acest ziar abundă de semne și semnale amicale sau de-a dreptul pedagogice adresate partidului în care s-a înscris Octavian Știreanu. Am precizat acest lucru, nu fiindcă am avea bănuieli față de independența d-lui Cristoiu, ci dintr-o anumită slăbiciune pentru simetrii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
mai bun film străin! Cannes e o veritabilă Olimpiadă a filmului (și ca proporții ale mediatizării, e al doilea eveniment de pe glob, după Jocurile Olimpice); ce să înțeleagă spectatorul văzînd că se premiază niște ciudățenii, sau niște actori neprofesioniști, în timp ce selecția abunda în mari actori adevărați? Ar fi ca și cînd, în sport, în loc de o Gabi Szabo, să zicem, ar fi premiată ultima sosită, pe motiv că tocmai și-a scos piciorul din ghips! E la fel de adevărat, însă, că în artă nu
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
Nordul mă amenință". Astfel Nordul se dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind să extindă haosul asupra tuturor locurilor în care apar idei generatoare de cosmos. Dacă în poezie realul este învăluit în imaginar, proza politică a lui Eminescu abundă în precizări de ordin istoric, trădînd de multe ori o erudiție ieșită din comun, și în analize lucide exprimate fără nici un echivoc. Poetul urmărește cu atenție mișcarea de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
de basm); călătoria acestora spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă din cele 1001 de nopți ale Șeherazadei, iar căutarea Graalului ne trimite cu gîndul la regele Arthur, la Merlin și la legendele cavalerilor Mesei Rotunde. Povestea lui Baudolino abundă, de asemenea, în descrieri de ființe fabuloase, coborîte parcă din bestiariile medievale (vasiliscul, cinocefalii, păsările roq, Fenixul, blemii, ypatiile, aspidele ș.a.m.d.) și de locuri ciudate (pădurile Abhaziei, Sambatyonul, regatul Pndapetzim, insula lui Aloadin), evenimentele sînt și ele ieșite
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
Europă ocupă mai puțin spațiu decât partea de eseuri și articole, și întregul nu reușește să dea impresia de unitate specifică celorlalte volume. în plus, scriitura academică a lui Le Rider recomandă textele sale mai curând specialiștilor; jurnalul din România abundă de informații și considerații, însă datele istorice și culturale primează asupra impresiilor de călătorie, asupra realității cu care intră în contact (se poate citi spre comparație relatarea unei scurte vizite în Ucraina în articolul lui Timothy Garton Ash de care
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Debutul în volum al lui Cristian Sturza stă sub semnul unei exuberanțe specifice adolescenței ("explozia delirul aurora cocteilul sinucigaș/ de cortizon"), o vârstă-stare încărcată de energie și care percepe existența într-un ritm alert și... științific. Poemele lui Cristian Sturza abundă în termeni din fizică, chimie și anatomie: "dizolvare", "magneziu", "clor", "nitrat", "gaz", "lichid amniotic", "glandă", "paraziți", "epidermă", "vertebre", "neuroni" etc. Limbajul însuși este unul dur, mult metaforizat, nepotrivit când încarcă inutil poemele. De altfel, lexicul este expresia unui spațiu intens
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
Orice drum către o informație corectă era unul aparent individual. "Autodidactul" lui Sartre este o figură omniprezentă în literatura noastră postbelică. Ce înseamnă cultură de autodidact? Înseamnă, în primul rînd, nume mari, foarte mari: Kant, Nietzche, Wilde, Pascal, nume care abundă la Octavian Paler. În al doilea rînd predomină automistificarea: personajul nu este un individ, ci un exponent. Deșertul pentru totdeauna este un exemplu de automistificare. Autorul își prezintă o groaznică experiență personală (un infarct) în termenii generali ai fricii omenești
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]