205 matches
-
sunete disparate ce imită suntele naturii În care omul și sentimentul său specific sunt evacuate, cu istorii care trebuie să conțină culori, mirosuri, accidente exotice, În nici un caz coerență sau simboluri, orice propunere de viziune părând o formă perimată de academism, dacă nu de kitsch, pur și simplu. Unitatea lumii este spartă În arta postmodernă și nu am fi prea neliniștiți dacă aceasta nu ar fi decât un semn al unei crize după care va urma din nou regăsirea unității viziunii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
extraordinare ale computerului, chiar și la o disciplină care ar putea apărea unora și altora mai puțin adaptabilă ideii de IAC, cum ar fi limba și literatura română, dar intră în contradicție cu abordarea actuală a gramaticii axată pe părăsirea academismului cognitiv și utilizarea limbii în acțiune (așa numita „abordare comunicativ-funcțională”, cf. Noului Curriculum Național). Mai există apoi și componenta noutatea terminologică, ca sursă a progresului didacticii limbii române. Introducerea de termeni noi: unii deja iterați de către noi în expunere „program
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
asociativă - disociativă a acestuia. Nu vom întâlni în scrisul său fascinantele jerbe metaforice călinesciene, nici 1 idem, p. 249-250 2 G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru literatură și artă, București, 1941, p. 829 12 „academismul” solar al lui Tudor Vianu, nici arabescurile livrești ale lui Perpessicius, nici stilul artist streinian, nici maliția cârcotașă a lui Șerban Cioculescu. Pompiliu Constantinescu este exact ca un metronom, precis, ascuțit ca un bisturiu, efectuând în trupul operei incizii adânci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de studenți basarabeni. Participăm, umăr la umăr, la reforma europeană în domeniul învățământului superior, suntem parteneri în proiecte de cercetare, ne întâlnim la numeroase manifestări științifice, predăm unii în universitățile celorlalți, ne primim studenții, ne trimitem solii culturii și ai academismului, nu ne uităm nicicând unii pe alții, într-o revărsare continuă de prietenie și susținere reciprocă. Învățăm mereu unii de la ceilalți, crezând cu convingere că suntem locuitorii unui spațiu miraculos, cu oameni ambițioși și harnici pe care Europa îi merită
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
recunoaștere a meritelor sale științifice, în 1960, este primit în Academia Română. 7. Epilog parțial Odată cu plecarea profesorului A. Cișman la Timișoara, care coincide cu apariția noii Legi a învățământului din 1948, cred că s-a încheiat o etapa istorică a academismului tradițional, atât în Iași, cât și în România. Schimbarea regimului politic s-a repercutat substanțial și asupra modului de numire și alegere a conducătorilor învățământului superior. Fără să contestăm în nici un fel dezvoltarea deosebită a Facultății de Electrotehnică din Iași
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
observe o epocă dominată de cultul științei și al faptului pozitiv. Poeții exaltă arta pentru artă, compun creații originale, de la Baudelaire la Verlaine și Rimbaud. Marelui public, în ceea ce-l privește, îi place romanul popular, teatrul de bulevard, opereta. În fața academismului care domină arta oficială, opera lui Manet marchează o cotitură și deschide calea către căutările "impresioniștilor", astfel numiți prin referire la titlul unei lucrări a lui Monet prezentată la expoziția din 1874: Impression, soleit levant.14 Puțin cîte puțin, îndrăznelile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dup? voie, un stil fiind mai �nt�i un instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n raport sau nu cu func?ia ?i cu valoarea ei simbolic?. Cel mai adesea este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i operele neoclasice nu s�nt exclusive. Ne amintim �ntr-adev?r c? Souflot studiaz? structura marilor edificii din secolul al XIII-lea. Laugier este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
denot? un demers ra?ionalist ?i igienist. Dar limbajul s?u se preteaz? la fel de bine la luxul ?i rafinamentul extrem de la palatul Stoclet (Bruxelles, 1905). C�ț despre O. Wagner (1841-1918), acesta trece cu o surprinz?toare m?iestrie de la academismul oficial la for-mele Secession � mi?care la care ader? �n 1899 � a?a cum o arăt? Majolikahaus (Viena, 1897-1898), cu fă?ada ei din ceramic? cu motive florale uria?e sau Casă de Economii (Viena, 1905), �n acela?i timp
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mic de studenți, deci de plătitori de taxă (era o instituție de învățământ privată) și numărul ridicat de cadre didactice, dificultățile întâmpinate în anumite perioade în recunoașterea diplomelor conferite urmare a unor studii bazate mai degrabă pe conferințe libere, exacerbarea academismului științific în dauna unei relaționări mai strânse a programei cursurilor cu activitatea practică, dar și chestiunile de identitate ideologică a corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
frapantă în epocă, au devenit astăzi locuri comune, "monedă curentă". Pompiliu Constantinescu nu are puterea de seducție a lui G. Călinescu, bunăoară, și nici capacitatea asociativă - disociativă a acestuia. Nu vom întâlni în scrisul său fascinantele jerbe metaforice călinesciene, nici "academismul" solar al lui Tudor Vianu, nici arabescurile livrești ale lui Perpessicius, nici stilul artist streinian, nici maliția cârcotașă a lui Șerban Cioculescu. Pompiliu Constantinescu este exact ca un metronom, precis, ascuțit ca un bisturiu, efectuând în trupul operei incizii adânci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în exil intern sau extern. Este vorba de o manie? De o pervertire a conștiinței literare? De un defect fundamental? Nicidecum. Explicația este și rămâne una simplă, simplă de tot: orice ordine stabilită, care în ordinea literară se traduce prin academism, clasicizare, convenție oficială etc. intră automat în conflict cu libertatea, spontaneitatea și autonomia intrinsecă specifică actului literar. Iată de ce literatura este în esență și prin definiție nonconformistă. Virgil Nemoianu aduce în discuție, în mod oportun, cazul estetismului european (pp. 6-7
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
începutul secolului al XVI-lea pare secătuită. Dacă artiștii care au fugit din Roma răspîndesc în toată Italia lecțiile clasicismului victorios, spiritul inventiv dispare: unii dintre ei vor, desigur, să-și arate înde-mînarea, virtuozitatea și inventivitatea. Dar se dezvoltă un academism care nu înseamnă altceva decît imitarea lui Michelangelo, a lui Rafael sau a lui Tizian. Tot ce se creează de acum înainte este "în maniera" cuiva. Manierismul este cu atît mai ușor de imitat cu cît este o codificare oarecum
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a afirmat că arta de a fabula trebuie să țintească lumi cu sensuri multiple? Dar cunoașterea de sine? Ne fluturăm cu voluptate spiritul care se vrea suplu și comprehensiv, tenace și meticulos, cu grație frapantă și plin de un fastuos academism, când de fapt el este mai mereu contrar. Adică contrafăcut, excesiv, neapodictic și exacerbat. Ce ne spune Mallarmé ne apare, de ce nu, în dublul sens al mitului oglinzii și cunoașterea de sine și iubirea de sine: "Narcis, acest fiu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
secundare, derivate; neagă existența sufletului 26. mister = ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist unele noi principii de creație (simbolismul, expresionismul, constructivismul și curentele de avangardă); 2. denumire sub care au fost condamnate, în 1907, de către Biserica catolică orientările progresist-liberale care încercau să înnoiască dogmatica, știința Bibliei și ecleziologia catolică; reprezentanții m.
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
manuscris al său care a supraviețui în biblioteca Vaticanului de la Romă a fost chiar Machiavelli 16. Totuși, în vremea lui Machiavelli, umanismul renascentist urma tot mai mult căi pe care secretarul florentin nu se simțea confortabil. Una era cea a academismului; altă era cea a reformei creștine. Principele lui Machiavelli a refuzat să urmeze vreuna dintre ele. O dată cu acceptarea studiilor umaniste în programa universitară și cu succesul tiparului, a fost posibil pentru un număr mare dintre umaniștii Europei să aibă cariere
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
n-ar veni la cel puțin 30 de ani după ce noir-ul a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că îi nedreptățesc pe Coeni insistînd pe academismul lor. Pastișele lor sînt în primul rînd niște jocuri mai deștepte și mai culte decît 95 la sută din ceea ce se mai face în cinemaul american. Dar aș vrea să însemne mai mult. Cele mai multe dintre filmele Coenilor lasă o impresie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
românească semnificativă, dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar cu ceva mai multă minte”. Discursul vostru nu-i cumva prea academic? M.M.: Există un discurs feminist, care este academic, cum spui. Acest academism se datorează, în primul rând, faptului că sunt oameni care preferă, întâi, să se instruiască foarte bine și pe urmă să livreze cunoașterea în diferite doze. Ca să ajungi la simplitate, trebuie să știi foarte multe. Oamenii din zona feminismului au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
suprarealismul român este anterior celui francez și independent. Divagațiile onirice, cu aparență de delir dement, ale acestuia îndeplineau întocmai programul de a surprinde realitatea imediată a spiritului, hazardul interior. De fapt Hurmuz făcea simple petreceri pentru frații săi, parodiind însă academismul prozei curente în Pâlnia și Stamate, "roman în patru părți" ("În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în ciarciafuri ude... O masă fără picioare la mijloc, bazată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
A surprins unele secvențe din peisajul locurilor natale, la dimensiuni epopeice, un spațiu pe care-l sacralizează luxuriația vegetală. Uneori linia și culoarea amintesc de Grigorescu, alteori de Andreescu, dar și neoimpresioniști prin textură și prin îndrăzneala de a evita academismul rece. O casă la țară,o răscruce, un lac sub cerul plumburiu, un ținut legendar acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
A surprins unele secvențe din peisajul locurilor natale, la dimensiuni epopeice, un spațiu pe care-l sacralizează luxuriația vegetală. Uneori linia și culoarea amintesc de Grigorescu, alteori de Andreescu, dar și neoimpresioniști prin textură și prin îndrăzneala de a evita academismul rece. O casă la țară,o răscruce, un lac sub cerul plumburiu, un ținut legendar acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Débat din 1988, În cuprinsul unui „dicționar al epocii”, În dreptul termenului „post-modern” apare un text care, Într-o pagină, pe două coloane, explică, de voie de nevoie, de ce cultura franceză Îl respinge: „țară rurală pînă foarte tîrziu, dominată de povara academismului, Franța n-a Înregistrat cu adevărat, În perioada dintre cele două războaie mondiale mai ales, marea cotitură urbană a modernității, nici nu și-a dezvoltat, ca Germania, ideologia funcționalistă care o Însoțea.” Pierre Brunel, important critic literar frandez, crede că
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
îi spuse: "Cere-mi orice favoare vrei", la care Diogene răspunse: "Nu-mi lua lumina soarelui""23. Merită să ne întrebăm: chiar este Lupul un cinic propriu-zis? Fără dubiu, are ceva din spiritul de frondă specific acestei școli care concura academismul platonician, dar nu se poate discuta de o atitudine împinsă până la ultimele sale consecințe. Diogene îi sfidează deschis pe puternicii vremii sale, pe când Lupul lui Cantemir nu renunță la o prudență care contravine cu totul concepției lui Diogene și a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și atitudine față de naștere, în general, și implicit, despre potențialul său traumatic. Concură în acest sens cercetările de vârf realizate deopotrivă sub pavilionul psihologiei prenatale, a psihologiei transpersonale, dar și al unor oameni de știință, care deși au rămas fideli academismului științific, datorită spiritului lor interogativ și nonconformist își asumă curajul faustian de a sluji inovația, indiferent cât este ea de aritmică și surprinzătoare. Un frugal excurs istoric ne determină să menționăm, pe linia restituirilor oneste și responsabile a contribuțiilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența noastră și un eveniment de o importanță maximă în plan psihospiritual. Ea rămâne înregistrată în memoria noastră cu cele mai infime detalii, până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dimpotrivă, acesta părea a fi pe deplin reprezentat doar de agramatismele și cacofoniile unui produs tipic cum ar fi, de pildă, Ilie Dobre. În aceste condiții de-a dreptul imposibile, în care stilistica personajului din sport părea definitiv partajată între academismul plebeu al lui Mircea Sandu, expresionismul grotesc al lui Mitică Dragomir și reprezentarea rudimentar-naivă a lui Gigi Becali - exemplele extreme, cel de aurolac parțial recuperat, gen Pițurcă, sau cel de retor scuturat din cînd în cînd de frisoanele iluminării, gen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]