461 matches
-
cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuniuni), cu arhondaricul (casa de oaspeți), cu bolnița (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternă subterană, cu trapeza (sala de mese), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezența monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tanase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
păstreze undeva. Se gândi ea unde să-i ascundă de nu știu cine, dar să știe numai ea. Erau lucruri noi pentru ea și toate astea se întâmplau tocmai acum când se apropia ziua ei de naștere. Și s-a îndreptat către acareturile din curte și-a ascuns bănuții sub cartonul unei cotinețe mai joase, pe acoperișul acesteia, urcându-se pe o găleată veche de tablă pe care a întors-o cu fundul în sus. Apoi veselă de ispravă a mers în casă
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea în suflet, era că nu știa cui să-i lase el toate acareturile alea, adunate o viață întreagă, și avea senzația că și viața lui și munca aceea neîntreruptă se spulbereau în neant și se întreba ce blestem apăsa nu pe el, ci pe noi toți, de ne risipeam în halul acela, ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
RON. Cu materialele donate au fost sprijinite 8 familii, astfel: Cărămida donată de către Dorin Mirea din LC Câmpulung, Rucăr-Bran, s-a folosit la construcția a doua case. Pentru alte 6 familii s-a asigurat ciment, adeziv, izolații, cherestea pentru reparații acareturi, împrejmuiri, izolație exterior pentru case. Am beneficiat și de un grant LCIF în valoare de 10.000 USD prin intermediul Clubului Lions București Millenium. În lunile martie-aprilie am lansat un program național de urgență: Sprijinirea Lions Japonia și a japonezilor în
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
viața Mărținei, proprietara unui loc straniu, numit “La Diligenta”, este fabuloasă, mai bine zis, aventuriera, boema, o femeie care n-a pus preț deloc pe avere, și-a vândut totul și a lăsat bunicii invalide conacul de la Glodoasa, cu toate acareturile aferente. Ea și-a urmat Visul, spune autoarea. Acela de a-si deschide o galerie de Artă Medievală. Și a reușit să-și deschidă un magazin de antichități, așa cum văzuse odinioară în Provance. Pasiunea ei pentru artă veche o face
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
CAP‑ul din localitate. Grădina de aproape o jumătate de pogon era singura avere pe care o aveau. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu’ Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s‑o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Toate erau moștenite din tată‑n fiu, cum se spune, dar au rămas
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CHEMAREA DESTINULUI (5) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul II ALERTĂ GENERALĂ / 1 Polițiștii au verificat întreaga casă și toate acareturile din curte. Primiseră dispoziție să l depisteze și să l rețină pe cel presupus a fi vinovat de răpirea și sechestrarea fetei. Elementele de identificare a autoturismului găsit în curte, sub prelată, arătau, fără dubii, că deținătorul era chiar proprietarul
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
zi caldă de primăvară. Noi, copiii, ne jucam desculți prin curtea casei părăsită decurând. Ne mutasem în pomostul din partea tatei și aici casa rămăsese pustie. Din când în când veneam cu vacile prin grădină și ne jucam toată ziua prin acareturile părăsite. Într-o zi ne pomenim cu o căruță la poartă în care erau niște oameni străini. Strigară la mine: -Măi, băiatule, ia vino până în drum să discutăm ceva! Tu mă cunoști pe mine? -Nu vă cunosc! -Eu sunt primarul
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe Râușorul în devale era o casă mare și frumoasă cu două curți în capete spre uliți, cu prispă naltă, 14 stâlpi crestați în meșteșug și acareturi în prisos. Stăpână era Maria lui Ilie născută-n primul an de veac și care a adus pe lume patru feciori și-o fată - ca patru brazi și-o căprioară. Războiul crunt a fericit-o cu-un erou și prețul
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (IV) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355726_a_357055]
-
pe umerașe iar în partea de jos pe un raft, caietele și cărțile ce urma să le primescă de la școală. Văzând-o speriată și cu lacrimile gata să-i curgă din ochii mari, albaștri, Nela merse să-i arate toate acareturile, grădina din spatele clădirii, cu nuci mari, umbroși. -Să nu intri niciodată singură în grădină că vine Bardan și te bate, îi transmise Nela una din legendele care circulau printre fete. Măriuca dădu din cap, fără să înțeleagă și a-și
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
cartea, iar scriitoarea primește ce merită: recunoașterea superiorității ei, oglindită într-un premiu cuvenit celor ce așează scrisul întru dovedirea onoarei, aproape printr-o structură clasică, rar etalată cât timp răsar cărți ce umplu azi rafturi din categoria tejghelei cu acareturi. Frumos! Cărți ca ale Oanei Georgescu apar în construcții corelative cu sufletul. Nu se așteaptă nimeni ca dintr-un suflet gol să se nască o astfel de operă. De aceea, cărțile Oanei Georgescu sunt oglindă a unui spirit frumos, cel
OANA GEORGESCU, ARTISTĂ A CUVÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369010_a_370339]
-
aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei, după căsătoria fiecăruia în parte
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
strângătorii de zile fără semnificații. acolo unde orele nu se dau nici înapoi nici înainte și se opresc orele încurcate. și se așteaptă cu toată seriozitatea să treacă timpul. să treacă timpul. au îngrămădit în ziua goală tot felul de acareturi. numai să umple ziua să fie o zi plină plină de semnificații. și să-și spună pe ascuns. azi am avut o zi plină am uitat o zi de moarte. au așteptat ei cât au așteptat nici ei strângătorii de
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa lui nea Mitică. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo bolnav. Cu banii agonisiți și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul...”, îmi spune, amintindu-și cum au suspinat, ani de-a rândul, bătrânele din sat. Au rămas în urmă să-l plângă, soția și trei copii
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Polițiștii au verificat întreaga casă și toate acareturile din curte. Primiseră dispoziție să-l depisteze și să-l rețină pe cel presupus a fi vinovat de răpirea și sechestrarea fetei. Elementele de identificare a autoturismului găsit în curte, sub prelată, arătau fără dubii că deținătorul era chiar proprietarul
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
nimic, lupta țăranilor se intensifică, fie prin mișcări haiducești dar, și printr-o Răscoală de pe Valea Almașului, în februarie 1775. În vreme ce „Curtea de la Viena”, declanșează tipărituri precum: „Fericirea nu stă în bogăție, în moșii întinse, în haine frumoase, case pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se , fie prin fugă, fie prin jalbe către
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
desfășurare următoarele proiecte cultural-educative: - proiectul Cultură, Artă și Educație - Muzeul de Istorie, Roman - coordonat de muzeograf Otilia Mircea; - proiectul Istorie, Oameni și Vetre Romașcane - în parteneriat cu Farmacia Aruncus, Roman, coordonator Emilia Țuțuianu; - proiectul Cafeneaua de Jazz, Litere și alte Acareturi - în parteneriat cu Liceul Teologic Ortodox Sf. Parascheva, Agapia, coordonator prof. Elina Drăghiceanu; - proiectul Viața Culturală din Moldova - Centrul Cultural Spiritual, Văratec, coordonator Emilia Țuțuianu; - proiectul O Carte în Dar - în parteneriat cu Centrul Rațiu Pentru Democrație, Turda, coordonator Pamela
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
s-a născut Petre Țuțea-Socratele Filosofiei creștin-ortodoxe. Și cum altfel puteam să fim bine primiți dacă nu cu bucuria sinceră a celor doi ciobănești carpatini care au în grijă gospodăria atunci când stăpâni sunt plecați la oraș! Casa veche, împodobită cu acareturi cu grijă lucrate este situată la cca. 300 m de biserica-monument istoric de pe la 1600 care veghează atent o curte cu flori și straturi cu zarzavaturi... Vecină cu o livadă cu pomi roditori, meri de soi aproape pitici, dar cu roade
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Chimbulov”, „Căpitan Pavel”, „Hason Markov”, „Zhelyu Bogdanov”. Diferențele între ele sunt, în general, de dispunere a camerelor și de câteva elemente caracteristice pe care vom încerca să le amintim în cele ce urmează. Casa „Dimitar Tulev” are în curte multe acareturi, fațada centrală nu este acoperită cu scânduri, ci văruită în alb, peretele de nord al salonului are la mijloc o nișă. Casa „Zoitsa Yanulova” are trei pereți construiți din piatră și unul din lemn, în camera doamnelor ferestrele sunt mici
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai moștenește două vii pe dealul Trestinicului și o prăvălie în Cerneți (tot împreună cu Dimitrie)62. Prin căsătorie cu Ecaterina Ceacâr primește ca zestre o prăvălie în târgul Cucului din București, alături cu casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
face bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s-a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: - A fost cuminte Bătrâna, nepoate? - Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
chiar și peste veacuri, sunt retrase în vechea meteahnă a negustorilor preocupați de comerțul chiar și cu suflete? Cum de se poate ca managementul galopant și forțat al societății românești să pună în magazie tezaure și să așeze în vitrine acareturi muzicale, spoite într-o nuanță tehnică vulgară și aculturală, pe când unicatul stilistic, vocea patrimonială a Floarei Calotă, oglindită în pietrele prețioase ale muzicii folclorice românești așteaptă să fie mai lesne și frecvent apreciate în alte timpuri ale rerodirii artei și
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AGONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze acareturile mixte, jucăriile chineze dorm cu simțurile treze și visează ametiste gândurile prind să sape nopțile un alt prăpăd oamenii doar nu mai văd din mulțimea de atrape, agonia lor hibridă dintr-o nouă atlantidă! Referință Bibliografică: agonia / Ion Untaru : Confluențe
AGONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357878_a_359207]