9,703 matches
-
Și eu am pus agendele aici pe spătarul fotoliului să le am la îndemână. -Aceași meticulozitate pe care ți-am cunoscut-o în tinerețe. Chiar puțin tipicar și... pedant. -Îmi este teamă că aceste „caracteristici”... odată cu trecerea vremii s-au accentuat. -Nicidecum, după cum am observat în scurta perioadă în care ne-am revăzut. -Ai pronunțat vreme în loc de timp. De ce? -Dragă Constantine, timpul marchează strict perioadele evoluției planetelor ce marchează succesiunea minutelor, orelor, zilelor, anilor, decenilor, veacurilor, și așa mai departe. Pe când
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
patimile contrare firii (παρά φύση πάθη), nu urmează să abordeze cauza lui creatoare, adică pe Dumnezeu și să se unească cu Acesta pentru dobândirea bunurilor harismatice, suprafirești” . În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze exclusiv ținerea tipurilor religioase și urmărirea excentrică a „darurilor supranaturale ale harului” de la Dumnezeu, fără un efort personal conștient paralel de curățire a noastră de patimile variate, ce se cuibăresc înăuntrul nostru. O astfel de poziționare a creștinilor denotă scindări
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
visele. Se sufocă lumea, se distruge pământul, plânge cerul de mila noastră. Sunt răni pe care le vezi și faci ceva să fie vindecate, sunt răni nevăzute și ce poți face? Văd oameni îndoiți de greutatea arșiței și-mbătrânirea se accentuează. Trece fierbințeala prin ziduri și parcă din zi în zi sunt tot mai subțiri. S-au pus pe ars case, căpițe de fân adunate numai cu mâinile și cu sudoare. Se-aprind și devin scrum cât ai clipi și oamenii
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
luciu/ e tot mai galbenă,/ mai strălucitoare/ ca și a șerifului/din film! ( ...) sosind în țara în care „laptele-însângerat/ e mereu amestecat/cu miere și fiere” și, cam așa era! Se apropia ziua plecării lui Rony. Orele treceau repede. Se accentuaseră discuțiile în casă. Rony vorbea împiedicat și cu un „h”-ul pronunțat, bătându-se din nou în piept, cu mai mare forță... mai ales când era vorba de obiectele dispărute. Un inel de aur cu pietre cu rubine, uitat de
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
și să lanseze o linie de conduită aptă unei emancipări veritabile a societății românești. Fără aceștia, România, cu brațele și autoritatea externă amputate, este tîrîtă în sclavia Marelui Capital străin, care în ultimul an nu a făcut decît să-și accentueze dominația, prin mijloace de-a dreptul teroriste. Consecințele conducerilor dezastruoase se reflectă în toate domeniile. Morala a devenit odioasă și străină oricărui ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
zărit forma inimii mele/ se-ncrustează/ în clipele sângelui/ urcă mereu/ înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau/ să-l răstignesc/ istoria mea/ rămâne". Totul contra înstrăinării, statut ontologic ce accentuează neîmplinirile. Volumul semnat de Mihaela-Mariana Cazimirovici etalează o continuă desfășurare de imagini metaforizante, pentru a urma dezirabilul fior ascensional, dezmărginirea: "suflu/ suflu-nspre/ trupul acesta comun/ devenit strâmt/ pentru noi/ aripile mele au crescut/ sforile se descompun/ în raze de libertate
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
zeitățile păgâne. Numele acestor zeități sunt schimbate cu nume de „sfinți” creștini. Desigur că odată cu adoptarea zeităților păgâne, creștinismul preia și toate practicile legate de cultul lor. Importanța relației personale cu Dumnezeu Punctând diferitele momente în degradarea învățăturii creștine și accentuând aspectele malefice ale conceptelor păgâne asimilate în creștinism, Iosif Țon trage un semnal de alarmă asupra schimbării conținutului creștinismului biblic și al pierderii învățăturii fundamentale a Noului Legământ. Această păgânizare a creștinismului a avut influențe puternice, inclusiv asupra dezvoltării poporului
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
a condiției noastre, dar și a naturii noastre [...] Dogma progresului nu poate, deci, deveni îndestulător de filozofică decât în urma unei exacte aprecieri generale a ceea ce constituie mai ales această îmbunătățire continuă a propriei noastre naturi, obiect principal al progresului uman.”, accentuând în lucrarea sa asupra faptului că inteligența și sociabilitatea servesc ca mijloc și scop de realizare, prin ele distingându-se umanitatea noastră, de simpla animalitate. Scopul filozofiei lui era de natură practică - progresul umanității - pe care, se spune, o iubea
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
răspunde cu apatie. Starea lui este înțeleasă de cei care pleacă ca fiind provocată de gândul că mai are multă armată de făcut... multă ... „ cât calul lui Decebal ! ”. * Față de cazarma din Iași, care nu putea decât să creeze și să accentueze sentimentul lipsirii de libertate datorită vecinătății cu penitenciarul și cu acustica stadionului, datorită predominanței betonului și a zidurilor, datorită porții ce induce imaginea unei cortine de fier și totodată senzația existenței unei ghilotine, aici totul pare a fi desprins dintr-
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
sunt diferite de la specie la specie, de la mediu înconjurător la mediu înconjurător, de la interval de timp la interval de timp, de la parametru la parametru. * Animalele și plantele (și chiar ființele umane) nu doar evoluează, dar și involuează. Unele trăsături se accentuează, altele se depreciază. Este de asemenea de observat că adaptarea poate ține diferențiat de evoluția fizică sau funcțională a unei părți a corpului, în timp ce alte părți ale corpului pot involua, iar celelalte pot rămâne neschimbate. În unele cazuri, distincția dintre
NEUTROSOFIA ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354457_a_355786]
-
000 de exemplare iar din noiembrie 2010 apare bilunar. Publicația este destul de stufoasă cuprinzând circa 32 de pagini de informație, știri, artă, cultură, sfaturi practice și publicitate. RO-MANIA prezintă în paginile sale importante informații legislative din România și Cipru și accentuează în mod special problemele de muncă. Se mai regăsesc în paginile sale interviuri cu personalități locale din diaspora română sau vizitatori din țară invitați la o întreagă suită de manifestări culturale organizate în Cipru. Am avut plăcerea să corespondez cu
CÂTEVA SPICUIRI DESPRE COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343744_a_345073]
-
să-mi concentrez atenția pe unde trec ca să nu mă pierd, fiind seară. Am mers drept, am trecut prin Piazza Saloto. Deși era noapte, piața era bine luminată. Treceam pe lângă magnolii cu frunze mari și lucioase de un verde întunecat, accentuat de umbrele serii, m-am oprit puțin să privesc în jur.Ieșise lumea la plimbare, fiind o seară senină și vremea destul de caldă. În comparație cu gerul de pe la noi, aici clima era mult mai caldă în acest anotimp. Am continuat să merg
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
național. Multă lume a spus că trebuie să fiu mândră de faptul că am purtat acest port. Le apreciez pe ”Bunicuțele” foarte mult și îi încurajez pe tineri să păstrăze ceea ce au moștenit, fiindcă este o valoare și o bogăție. Accentuez că asta este în mâinile tinerilor, de ei depinde cât se vor păstra obiceiurile și tradițiile moștenite din bătrâni. Stela NEDA BULIC
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
o dimineață însorită plecă la volanul mașinii din Târgoviște spre București unde poposi două zile, apoi se îndreptă spre Constanța. Își revăzu bunicii care îmbătrâniseră și cu părul alb arătau de parcă erau Moș Crăciun și Crăciunița! Dar litoralul românesc îi accentuă și mai mult sentimentul apăsător de singurătate, chiar dacă acolo regăsi întâmplător vechi prieteni. Valurile leneșe ale mării îi răscoliră tristețea. Doar briza parcă o purta pe tărâmuri de vis, mângâindu-i trupul întins la soare. În cele din urmă, se
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
consecință, o poziție contradictorie; căci, ca reflectare ea este, ontologic, o non-existență, dar în același timă este premisa hotărâtoare pentru instituirea de serii cauzale., vehicolul instituirii unui existent. Drepr urmare, conștiința care reflectă realitatea capătă un anumit caracter de posibilitate, accentuat de corelarea cu caracterul opțional al oricărei instituiri în procesul muncii. Numai opțiunea, ca libertate decizională a conștiinței, îndrituiește reflectarea să dobândească rolul de vehicol al instituirii noii obiectualități, atât în ce privește instituirea cauzalității, dar, mai ales, instituirea scopului. Ridicarea spre
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
cu siguranță, i-am săruta și mâna și cuvântul ... [ ... ] Limba română este legătura noastră cu rădăcinile, este cântecul frunzei, suspinul ierbii, leagănul florilor, curcubeul sufletului românesc, este acel TOT care cuprinde o țară frumoasă, un neam străvechi ... ”, afirma Georgeta Resteman, accentuând cu precădere în materialul pregătit importanța păstrării și promovării limbii noastre și a valorilor culturale românești, oriunde am viețui pe acest pământ. "Dragi români, Să fiți mereu mândri că sunteți români și să arătați tuturor acest lucru. Să respectați limba
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
M-am uitat, dar nu mi-a atras nimic atenția în mod deosebit. «Aaa, nu ești român!», a spus el. «Este Pasărea Măiastra a lui Brâncuși». Toți piloții americani o au imprimata pe brevet. Am făcut această paranteză pentru a accentua că este foarte important să știm cine suntem. Fiindcă în general, noi, românii, nu ne cunoaștem rădăcinile, valorile, istoria. Iar soții Eliade au reușit să mă îndrume, am avut foarte multe de învățat de la ei. Venisem din Italia, nu știam
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DESEN Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Hașurează-mă, colorează-mă, conturează-mă în linii fine dar despărțită clar de tot ce mă înconjoară! Accentuează-mi mierea glasului din forma buzelor sub a ta dăruire. Filmează-mi mișcarea numai de tine simțită cum o regizează fericirea! Prin Si bemolul trăirii atingând cea mai de sus notă a armoniei! Creionează-mi mersul și zâmbetul îmbrățișării! Pastelează-mi
DESEN de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343552_a_344881]
-
dăruire. Filmează-mi mișcarea numai de tine simțită cum o regizează fericirea! Prin Si bemolul trăirii atingând cea mai de sus notă a armoniei! Creionează-mi mersul și zâmbetul îmbrățișării! Pastelează-mi atingerea în rătăcirea lui azi sub ziua de mâine, accentuînd totul în poimâine! Apoi semnează-mă ca naturala ta stare și încadrează-mă solfegiului vieții! Referință Bibliografică: Desen / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1283, Anul IV, 06 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate
DESEN de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343552_a_344881]
-
puterea de excepție a creștinismului. Un creștin nu poate fi decât un om care gustă din adevărata bucurie cerească, în timp ce bucuria oferită de această lume este întotdeauna trecătoare și durează puțin. „Sursa acestei bucurii este o gândire schimbată. Și eu accentuez - și ați văzut că accentuez mereu: să te lași pătruns mereu de acest gând: că ești fiul lui Dumnezeu, că ești unit cu Hristos, că ești în mâna Lui. Acest gând trebuie să te pătrundă până în adâncurile tale. Eu așa
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
Un creștin nu poate fi decât un om care gustă din adevărata bucurie cerească, în timp ce bucuria oferită de această lume este întotdeauna trecătoare și durează puțin. „Sursa acestei bucurii este o gândire schimbată. Și eu accentuez - și ați văzut că accentuez mereu: să te lași pătruns mereu de acest gând: că ești fiul lui Dumnezeu, că ești unit cu Hristos, că ești în mâna Lui. Acest gând trebuie să te pătrundă până în adâncurile tale. Eu așa înțeleg secretul bucuriei, prin a
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
menire folosirea lui la Botez. După introducerea Crezului în Liturghie parcă s-ar simți iarăși nevoia de plural, când Crezul este rostit sau cântat în comun, dar și în acest context se justifică totuși și forma de singular, pentru că aceasta accentuează credința personală a fiecărui ins în parte, care-și asumă și mărturisește liber și conștient acest Crez. [6] Termenul ανελθόντα provine de la ανήλθον, aorist al verbului ανέρχομαι, și poate fi tradus prin „a urca” (pe niște trepte), „a [te] cățăra
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Râdea cu gura strâmbă din pricina semiparezei, și cu toată partea aceea a feței pe suprafața căreia se distingea promeminent unul din globurile oculare. - Merită, domnul meu, și pentru fetele alea deosebite...- insista mereu omulețul mic de statură, negricios, pronunțând deosebit de accentuat consoanele r și t - Deosebite fete. E-hei! Fetele de astăzi sunt mult mai frumoase decât fetele de pe vremea noastră. Eu zic că merită măcar o dată-n viață să încerci! E cazul să vezi și dumneata ce înseamnă astăzi adevăratele
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
cultural, să se mai răcorească, aerul fiind irespirabil în sala banchetului. Oare ce și-a propus acest flăcău? se întreba Săndica, privindu-l cu insistență. Văzându-l liniștit, temerea că el nu a priceput nimic din mesajele corpului său se accentua. Nu-i nimic. Mai este până la plecare, își spuse Săndica. De fapt nu îi era teamă. Era doar o obsesie a sa. Era învățată ca ea să conducă ostilitățile, să aducă evenimentele numai așa cum dorea ea și de aceea nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]