202 matches
-
nu este foarte importantă, dar acceptanța este critică, procesul decizional ar trebui să permită negocierea asupra metodelor de soluționare a diferențelor pentru a stabili ce este drept și echitabil; ca urmare, AI, AII, CI, CII sunt eliminate); 7) regula priorității acceptanței (dacă acceptanța este critică, subordonații fiind motivați de scopuri organizaționale, atunci participarea egală la luarea deciziei este foarte importantă, fără a afecta calitatea; în aceste condiții, singurul stil potrivit este GII). Dat fiind faptul că teoria elaborată de Vroom și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
foarte importantă, dar acceptanța este critică, procesul decizional ar trebui să permită negocierea asupra metodelor de soluționare a diferențelor pentru a stabili ce este drept și echitabil; ca urmare, AI, AII, CI, CII sunt eliminate); 7) regula priorității acceptanței (dacă acceptanța este critică, subordonații fiind motivați de scopuri organizaționale, atunci participarea egală la luarea deciziei este foarte importantă, fără a afecta calitatea; în aceste condiții, singurul stil potrivit este GII). Dat fiind faptul că teoria elaborată de Vroom și Yetton presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fixate. Leadership‑ul transformațional presupune creșterea atașamentului emoțional al subordonaților față de organizație, creșterea resurselor lor motivaționale, identificarea personală a subordonaților cu conducătorii, împărtășirea viziunii conducătorilor și traducerea ei în fapt. Liderii transformaționali lărgesc și revitalizează interesele subordonaților, generează conștiință și acceptanță între subordonați în privința scopurilor organizației și îi motivează pe oameni să‑și depășească interesele personale. În activitatea liderului transformațional, în prim‑plan apare tendința impulsionării și satisfacerii nevoii de schimbare a oamenilor. Ei oferă subordonaților noi viziuni și îi mobilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Este totuși de presupus că decidenții de tip A vor fi mai eficienți decât cei de tip B. De asemenea, putem anticipa că decidenții de tip A vor influența pozitiv calitatea deciziilor, pe când cei de tip B vor influența negativ acceptanța deciziilor. În fine, se poate presupune că un grup decizional compus dintr-un număr egal de persoane aparținând celor două tipuri decizionale va fi eficient (în virtutea intrării în funcțiune a fenomenului compensării), dar și ineficient (în virtutea conflictului dintre dominare și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
presupunând tergiversări, amânări, ca urmare, prelungirea timpului de luare a deciziei. Dacă suntem interesați de calitatea deciziei, mai mult ca sigur că prima situație ar fi mai eficientă decât cea de a doua. Dacă, în schimb, dorim să obținem și acceptanța membrilor, cea de a doua situație o va surclasa pe prima. Ce se întâmplă cu cea de a treia situație? Ea ocupă o poziție cu totul aparte: poate fi extrem de eficientă, dar și extrem de ineficientă. Este eficientă atunci când în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de grup despre căile alternative de acțiune tind să înțeleagă rațiunile care se află în spatele deciziei finale. Lauda reciprocă/Servicii reciproce Rotirile și relațiile „politice” pot afecta eficacitatea/înțelepciunea gândirii când proiectul favorit sau interesul unui individ este în joc. Acceptanță crescută Cei care joacă un rol activ în luarea deciziilor de grup și în rezolvarea de probleme tind să perceapă rezultatele ca fiind mai degrabă „ale noastre” decât „ale lor”. Deplasarea rolurilor Uneori considerațiile secundare, cum ar fi câștigarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a punctelor tari și a celor nevralgice ale deciziilor de grup, tabelul prezentat are și o altă semnificație. El sugerează posibilitatea apariției unor fenomene, comportamente, efecte indezirabile în grupurile de decizie care pot conduce la distorsionarea și denaturarea calității sau acceptanței deciziilor. Dată fiind importanța acestora, ne vom opri pe scurt asupra câtorva dintre ele. Efectul gândirii de grup. Acest efect, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de groupthink, a fost formulat și cercetat de J.L. Janis (1972). Analizând împrejurările
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a participa este expresia nevoilor personale ale fiecărui angajat, dar și a celor aparținând grupurilor sociale. În acest moment intră în funcțiune întreaga problematică a etapei de luare a deciziilor prezentată în capitolul anterior. Aspectele legate de calitatea și acceptanța deciziilor trec în prim-plan, ele fiind cele care prefigurează eficiența activităților participaționale. Sub raport psihologic, deciziile participaționale au o foarte mare încărcătură afectiv-motivațională și conativă, împingându-l pe individ spre acțiune. d. Angajarea în activitatea participațională este, poate, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematica funcțiilor ei, nu de puține ori controversate în literature de specialitate. Unii autori preferă să vorbească despre funcțiile integratoare ale negocierii, care acționează ca un liant social (multiplică ocaziile de întâlnire și de apropiere între negociatori, crește gradul de acceptanță al altuia, creează impresia că actele personale sunt apreciate și valorificate de alte persoane, ceea ce conduce la sporirea încrederii în sine, oferă posibilitatea efectuării unor schimbări argumentate etc.). Alți autori se referă la funcțiile reglatoare ale negocierii (ea generează obligații
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fel încât să câștigăm fiecare dintre noi”, „nu există Eu și Tu, ci există Noi”, „dacă vrem să reușim trebuie să cooperăm”. Cheia ei o reprezintă eliminarea puterii ca mijloc de negociere și înlocuirea ei cu empatia, încrederea, respectul reciproc, acceptanța comună. Iată câteva dintre caracteristicile acestui tip de negociere: se centrează pe valoare și nu pe concesii sau pe jocul constrângător al ofertelor și contraofertelor; îmbogățește acordul ambelor părți, transformându-l într-o înțelegere care unește și nu dezbină; presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de organizare și de conducere, decizionale și participaționale - rareori produc efectiv efecte dezirabile. În mediile organizaționale există nu doar moduri de organizare sau stiluri de conducere rigide, inerte, neeficiente; nu întotdeauna deciziile luate întrunesc atributul calității și pe cel al acceptanței − dimpotrivă, ele sunt vulnerabile și, ca urmare, respinse de cei care urmează să le traducă în fapt; participarea nu este doar autentică, bazată pe încredere și angajare/implicare directă, ci și formală, bazată pe constrângere și pe angajare și implicare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
executării deciziei, presiunea stresului îi face pe oameni să comită mai multe erori decât în situațiile în care execuția deciziei se realizează în condiții de relaxare. Nivelurile crescute de stres influențează negativ cele două caracteristici esențiale ale deciziei, calitatea și acceptanța. Cele mai multe decizii se iau în condiții de incertitudine, de risc crescut − or, stresul amplifică și accentuează caracterul incert și riscant al deciziei, ceea ce va face ca decizia luată să fie vulnerabilă. 2.4.4. Stres și conducere Opiniile cu privire la efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oferi nici o satisfacție, de aceea ei sunt detașați, aceasta fiind o opțiune mai bună decât interacțuinea cu alții care-i pot face rău. Tipul de personalitate evitant și schizoid pun în evidență patternurile detașării sociale. În timp ce personalitățile evitante ar dori acceptanța socială și atașamentul, cele schizoide sunt indiferente față de izolarea socială. Patternul de nonimplicare în relații emoționale îl determină să prefere singurătatea și necomunicarea. Sunt persoane cu afectivitate redusă, incapabile să exprime entuziasm, indiferente când primesc premii, critici sau când li
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-A (22,6%) Problemele acestui sector sunt specifice deciziilor de grup. A/Q (43,8%) Problemele acestui sector trebuie reglate de experți sau de conducători. Q/A (33,6%) Problemele acestui sector pot fi rezolvate de la sine (nici calitatea, nici acceptanța nu au mare importanță). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 CALITATE ACCEPTARE CONCEPTUAL ANALITIC COMPORTAMENTAL DIRECTIV Sarcini si preocupări tehnice ORIENTAREA VALORICĂ Oameni si preocupări sociale TOLERANȚA LA AMBIGUITATE Scăzută Înaltă 2 A A A 1 3
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1. Tabloul teoriilor învățării Notă: Modul de prezentare este unul liniar: mai întâi, într-o concepție personală, definim paradigma sau modelul categorial convențional în care se înscrie un grup de teorii, apoi listăm teoriile majore și, în limita unei minime acceptanțe, unele din teoriile minore întâlnite în literatura de specialitate, dar cu semnificație pentru educație și învățământ. În paranteză, nominalizăm autorii mai cunoscuți, reprezentativi exponenți ai domeniului teoriilor învățării. • Paradigma asociaționistă, condiționare clasică: Teoria condiționării clasice (I.P. Pavlov; J. Konorski); Teoria
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nou. Pornind de la această premisă, orice sistem care are capacitatea de a scoate pe piață produse noi trebuie să-și creeze, în jurul acestora, o atmosferă cît mai atractivă posibil. De modul de prezentare a unui prototip depinde foarte mult și acceptanța acestuia pe piață. Show-urile cu raze laser, proiecțiile de tot felul, au un impact pozitiv asupra maselor. Pentru a crea acea atmosferă care să atragă publicul, privitorul, consilierul PR va combina cele două ele-mente, noutatea produsului cu show-urile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
asistivă * Dezvoltarea colecțiilor prin formate alternative * Program convenabil * Acces la calculatoare și Internet * Marketingul și promovarea serviciilor * Ghiduri, pliante în formate alternative * Asigurarea calității, monitorizare și feedback * Revizuirea politicilor și serviciilor 168. Plecând de la considerentul că biblioteca trebuie să ofere: acceptanță, respect, apreciere, independență, oportunitatea de a studia, învăța și munci, acces egal și convenabil la servicii, ce ar putea găsi în structura infodocumentară: persoanele instituționalizate, persoanele de vârsta a treia, persoanele care trăiesc în sărăcie, persoanele cu dizabilități, minoritățile lingvistice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
naționale și europene, care să cuprindă cultura și politica și să conducă la recunoașterea unei solidarități de destin; accentuarea tendinței spre centralism, birocratism și uniformism în construcția unității europene cu reversul: creșterea protestului împotriva centrului, decredibilizarea lui, apatia cetățenilor național-europeni, acceptanța redusă a proiectului; • tendința de reducere a națiunii (a unora) la statutul de națiune de cultură prin slăbirea statului național (tp): fără a avea, în mod expres, drept suport statul național, într-o astfel de națiune se va ajunge la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
deținute la momentul respectiv de oameni formați În sistemul socialist. Strict legată de nevoi În zona ideologică este și funcția de a forma cadre ca instrument de implementare a politicii partidului. Partidul avea, de altfel, obiectivul de a asigura o acceptanță românească a teoriei comunismului și instituționalizarea ei la nivel intelectual, precum și nevoia de transformare a modelelor teoretice, dar și practice, preluate din lumea vestică prin prisma ideologiei PCR (modalitatea de a vedea lumea a partidului). Cei care doreau să Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pe de altă parte, recepționarea rezonanțelor în structura personalității și a noii experiențe în îmbogațirea cunoștințelor. Relațiile copilului cu familia sunt conștientizate și raportate la alte cazuri din care fac parte colegii. Sunt semnficative pentru copil relațiile afective pozitive de acceptanță și căldură ale părinților sau dimpotrivă, atitudinea de rejecție/respingere ce se manifestă prin ostilitate și autoritate brutală. Relațiile afective dintre copil și părinți, ca și dintre aceștia, duc la efecte relativ pozitive. Părinții exercită de obicei un control lejer
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de pensii: fabrica de prelucrare a cărnii pentru un vegetarian, de confecții de blană pentru un ecologist sau un nou casino pentru un jucător de poker? Societățile diferă mult atât ca nivel de dezvoltare economică, cât și ca model de acceptanță a cetățeniei corporative. În țările din lumea a treia sau în cele foste comuniste primează imperativele de asigurare a vieții, a nevoilor bazale (hrană, adăpost, servicii sanitare, educație, transport, locuri de muncă etc.), în timp ce în țările dezvoltate economic, cu democrații
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
instanțelor normative ale mediului îi conferă organizației legitimitatea socială. 8.1.1. Credibilitate și reputație Legitimitatea socială nu este o simplă reflexie a legitimității juridice, formale (înscrierea în registrele Camerelor de Comerț, de exemplu). Legitimitatea socială este o modalitate de acceptanță socială a unui status recunoscut juridic și, pe baza lui, a unei prezumții de "conduită conform civică" a companiei. Disonanța între conduitele reale ale companiei cu standardele morale reglementate social poate constitui un motiv întemeiat pentru pierderea credibilității față de grupurile
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
reținute doar în măsura în care sunt percepute în continuare ca abateri lexicale sau stilistice (a servi masa, investit vs. învestit, a viziona, a lectura, a-și aduce aportul, mijloace mass-media); alte fenomene sunt foarte recente, de exemplu utilizările unor termeni ca abuzat, acceptanță, a aplica, bugetat, capabilitate, dedicație, expertiză, focusare, locație, relocare, a socializa. Sursele principale ale exemplelor sunt internetul (care permite și o apreciere globală a frecvenței în uz) și massmedia (de mai mulți ani, autorii fac parte din echipa care monitorizează
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
2006, în loc de 2004. În Polonia, aceeași firmă a implementat un sistem, pentru o țară cu o populație de două ori mai numeroasă, fără întârzieri majore. Mai mult, fostul președinte CNAS, Nicolae Ciurchea, raportase sistemul ca fiind operațional încă din 2008, acceptanța generală permițând plățile către furnizori, deși serviciul era nefuncțional. Cu alte cuvinte, a plătit ceva ce statul încă nu primise. O sesizare a ministerului Sănătății, făcută în 2009 către organele de anchetă, a rămas fără răspuns. Cât privește modulul blocat
Câți ani s-a pregătit să crape sistemul informatic al Asigurărilor, abia lansat. Când se va bloca din nou () [Corola-journal/Journalistic/27291_a_28616]
-
reținute doar în măsura în care sunt percepute în continuare ca abateri lexicale sau stilistice (a servi masa, investit vs. învestit, a viziona, a lectura, a-și aduce aportul, mijloace mass-media); alte fenomene sunt foarte recente, de exemplu utilizările unor termeni ca abuzat, acceptanță, a aplica, bugetat, capabilitate, dedicație, expertiză, focusare, locație, relocare, a socializa. Sursele principale ale exemplelor sunt internetul (care permite și o apreciere globală a frecvenței în uz) și massmedia (de mai mulți ani, autorii fac parte din echipa care monitorizează
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]